7,839 matches
-
florin, Florin Pupăza „Încerc să fug de eticheta de designer punctual și cuminte cu colecții spring/summer, autum/winter", explică Lâna.
Cu cimitirul vesel la plajă by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63716_a_65041]
-
cărți, s-ar putea scrie mult și bine. (Și de altfel, se și scrie. Mult.) Însăși elucidarea adevăratei ei naturi presupune ceva efort. Este Ciocârlie, cel de după, să zicem, Bătrânețe și moarte în mileniul trei (2005) sau Cu dinții de lână (2008) un sentimental reprimat? Este un moralist care și-a pierdut încrederea? Omul de spirit s-a născut, în el, înaintea cinicului? Care-a fost mai întâi? Sunt întrebări cărora, recunosc, nu m-aș aventura să le caut răspunsul. Le
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
Costum de piele. 51. Costum de azbest. 52. Costum impermeabil tip mîner. 53. Costum impermeabil tip pescar. 54. Costum izolant din material plastic. 55. Costum de protecție contra radiațiilor calorice. 56. Costum antiacid sau din fire sintetice. 57. Costum din lînă pentru scafandri. 58. Costum pentru sablori. 59. Costum vătuit. 60. Cotiere de piele. 61. Degetare din piele, din cauciuc sau din fire sintetice. 62. Dispozitiv pentru protecția auzului (antifon). 63. Filtre de sticlă pentru sudare sau tăiere cu gaze (vizor
HOTĂRÎREA nr. 795 din 2 iulie 1960 privind acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106198_a_107527]
-
apropiere. Iarna bărbații veneau să facă o copcă în gheață. Probabil că munceau noaptea, pentru că gheața era deja spartă când ajungeam noi acolo. Lotte își scotea hainele pe rând: mai întâi paltonul, apoi puloverul, ghetele și pantalonii, favoriții ei, din lână groasă, apoi în sfârșit apărea corpul ei, alb și brăzdat de vene albastre. Îi cunoșteam fiecare centimetru al trupului, dar la vederea lui, dimineața, printre copacii uzi și negri, aproape întotdeauna mă excitam. Se apropia de malul apei. Preț de
Marea casă by Carmen Toa () [Corola-journal/Journalistic/4697_a_6022]
-
și umor, de artiști plastici, meșteri țărani și studenți așteaptă să le admirați și să le cumpărați. Oferta este de nerefuzat, întrucât mărțișoarele prezentate sunt tradiționale sau de oraș, de criză sau suprarealiste, vintage ori recycle, meșterite din lut, textile, lână, hârtie sau fetru — de toată mâna și pentru tot buzunarul. Orarul târgului: 27 februarie - 2 martie 2014, orele 10.00 - 18.00. În plus, copiii și adulții pot participa la Ateliere de creativitate: - 28 februarie, orele 11.00 - 12.00
Târgul Mărțișorului își deschide porțile pentru patru zile () [Corola-journal/Journalistic/43715_a_45040]
-
-o de la Tinu, dar mult mai tîrziu, în iarna lui 1988, cînd am zugrăvit la mine în apartament. Ne-a povestit-o într-o seară, în timp ce ședeam toți trei, Tinu, D. și cu mine, pe jos, pe un țol de lînă, și așteptam să se usuce huma dintr-o cameră. Iar mai apoi, prin 1989, în iarna cînd mi-am pus parchet și Mama a venit să stea cu parchetarii cît sînt eu la școală, încă o dată, de la ea. O istorie
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
formă de scaune pe care eu și Pila le puseserăm pe deal, acolo unde priveliștea era atât de frumoasă. De acolo fiordul strălucea ca argintul viu, iar câteodată puteai să vezi o focă scoțându-și capul prin valuri. Haina de lână a lui Gnut era țeapănă din cauza mizeriei, iar părul său lung era, atât de greu și de murdar, încât chiar și vântul puternic abia reușea să-l miște. Mustața îi era acoperită cu o crustă de muci, ceea ce nu îl
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
socială, însă, potrivit OECD, ei lucrează mai puține ore pe an decât cea mai mare parte din restul lumii, iar creșterea productivității este îngrijorător de lentă. - cu toate acestea, după cum scrie cotidianul citat, își permit mese savuroase și pulovere de lână tricotate sau, altfel spus, o viață liniștită, confortabilă și fericită... însă Danemarca are cea mai mare datorie externă privată, de patru ori mai mare decât a Italiei, îndeajuns încât să justifice un avertisment de la FMI; mai mult de jumătate dintre
Secretele murdare ale țărilor scandinave. Adevărul din spatele miturilor by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54866_a_56191]
-
de remanență mitologică - în jurul lui Pan și a unor anume răsunete dionysiace, de care s-a servit exemplar Lucian Blaga, în lirica înfiorată a începuturilor: cînd zeul «prinde-n palme încetișor căpșorul mieilor», să-i caute «sub năstureii moi de lînă», iar boii în lan, prin flori de sînziene, «își rumegau căldura pe sub sălcii»; și «mă miram - spune poetul - că ei nu văd / cu vîrful coarnelor ca melcii». Un ciclu întreg al expoziției, de altfel, ne va trimite la ofranda blagiană
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
de poeta Minerva Chira de la Constanța Buzea, în fapt adevărate compoziții lirice: „Crăciun luminat/ și-un text tremurat,/ păsărele și iepuri/ care ronțăie coajă/ și fructe și muguri/ An Nou 2011/ mai bun,/ Sănătate și pupici/ Mănuși și ciorapi/ de lână și tolbă/ plină cu daruri, iubirea noastră/ nevestejită și/ Florile dalbe,/ le simți mirosul?/ Dumnezeu cu/ noi toți și cu mare milă, cu/ drag. Constanța” Din sumar, am reținut și semnăturile lui Gheorhe Grigurcu, Traian Ștef, Daniel Vighi, Al. Cistelecan
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3664_a_4989]
-
piramide/ de ce «pisica verde/ proaspătă ca iarba»/ vine la el să-l întrebe despre perși// Eustache - așa-l cheamă/ o urăște pe Frida/ stă adesea pe un scăunel/ suflă într-o trompetă/ și scoate un vuiet monoton/ și cîlțos ca lîna de oaie/ rămasă toamna pe cîmp/ în scaieți”. Pandant ironic al scriitorului, motanul face uz de un text abscons: „cînd își curăță instrumentul/ din muștiuc în loc de salivă/ sar niște litere mici/ ca puricii/ și de neînțeles// - am jucat totul pe
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
după sfârșitul său din 14 iulie 1984, la 79 de ani neîmpliniți, o vedetă, ceea ce evident i-ar fi repugnat. Dar, ca la români, miracolul nu durează mult. Acalmia s-a lăsat și a acoperit cu o pătură grea de lână numele unui autor care amenința să arunce în aer toate schemele hermeneuticii literare obiș- nuite. Tot așa, în 1981, când apărea volumul lui Horia Lovinescu închinat lui Rimbaud, despre acea carte senza- țională nu s-a suflat o vorbă. Interpretarea
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
mătase cusute pe umeri. Mai era o a doua bluză, albastră, dar mama a cerut să fie îngropată cu ea. Era friguroasă, se temea de frigul din groapă și a cerut s-o înmormânteze cu bluza albastră și ciorapii de lână. Așa a și făcut Zinaida, cum a cerut mama, și Maria Ignatievna n-a căpătat nimic, de aia s-a supărat. Și a mai vrut mama ca Zinaida să se bizuiască pe Maica Domnului și, când se vor termina banii
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
ăsta nu-i erau bune, n-o țineau pe Zinaida să nu cadă. Ca să-i fie ușor, se încălțase cu niște pâslari decupați în față, avea acasă și galoși pentru vreme umedă. Șosetele i le împletise mama, erau încăpătoare, din lână de țară, purta pantaloni de trening fiindcă nici un fel de ciorap nu-i încăpea în picioarele cu straturi de grăsime. Era îmbrăcată cu o bluză frumoasă și pe deasupra cu un capot nou din flanelă, ruginiu aprins - fără judecată cum era
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
de apă, se declanșează în sufletul ei un resort al nesupunerii, apt s-o facă să refuze, să nu-i mai fie frică nici de câini și nici de oameni: „O altă Liliană crescuse, într-o clipă, sub căciulița de lână roșie, și fata luă găleata și se îndreptă spre casă cu un pas nou”. Este schimbarea la față a „Cenușăresei” ce dă de înțeles în desenul făcut la școală că cercul făcut cu creionul roșu menit să-i unească pe
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
la ora și în locul stabilite pentru a dejuna împreună, în salon își face apariția un „tip exotic, de o înfățișare foarte hotărâtă și energică (...), îmbrăcat într-un chip neobișnuit în orașele europene - haine de dimie groasă, tivite cu șiret de lână, dar croite tot nemțește, însă cam nepotrivite pe trup...”. Ceea ce, inițial, este doar o suspiciune inconsistentă, se transformă, în scurt timp, într-o înfricoșătoare certitudine. „Un revolver de calibru mare, ca revolverele militărești” lăsat o clipă la vedere plus o
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
în gând Te-ntorc pe toate părțile Cercetându-te Cu migăloasă tandrețe Sperând că îmi vei dărui Asta sau ailaltă... Mă joc cu tine râzând, În imaginația mea bucurându-mă De fiece secundă ce se strecoară tiptil Către tine Ca lâna-n andrelele bunicii Transformându-se miraculos Într-un fular Cu promisiuni infernale. Te simt îmbrațișându-mă virtual În zeci de viitoare planuri, peripeții Și binemeritate-odihne... Te măsor în Pașii ce-i voi păși Locurile ce le voi locui Prietenii ce-i
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ioana German () [Corola-journal/-/93_a_119]
-
de a izola cât mai bine pereții casei, sau a aduna cât mai multe lemne pentru șemineu; paturile se acopereau cu atât de multe pături încât copiii se plângeau uneori că se sufocă. Se dormea cu căciulă, cu cămașă de lână și izmene. Odată în pat, cine nu voia să stea constant învelit până la gât, folosea mănuși și vestă. Una dintre cele mai importante îndatoriri de fiecare noapte ale cameristelor era aceea de a umple cu jar vasele pentru încălzit și
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
locuită și că existau oameni care nu fluierau - sau nu doreau să fluiere - pe străzi. Am încercat să mă gândesc la ciocârlii și la primule, dar gândurile mele reveneau la perdelele groase, roșii, trase pe jumătate, la șalurile negre de lână și la ramele argintate de fotografii. Apoi mi-a venit o idee. „Voi cumpăra un balon,” m-am gândit eu. M-am simțit mai bine, iar inima mi-a tresărit. Să-mi cumpăr unul verde ca un smarald fals, sau
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
e, în inefabile proporționări, cosmică și totodată domestică: „vîntul e deodată lucrul ei de mînă/ își trage picioare de nuntă/ dar mîinile rămîn afară// mama întreabă cînd se face ziuă/ vîntul pleacă din piele și ea întreabă/ cu depărtarea din lîna spălată/ din lîna toarsă din lîna împletită// suflarea e în mîinile tari/ cînd?” (cu ziua departe). Avem a face cu un imaginar concrescut cu senzațiile, situate la nivelul lor, imaginar care parcă ezită a-și lua zborul, devenind astfel mai
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
proporționări, cosmică și totodată domestică: „vîntul e deodată lucrul ei de mînă/ își trage picioare de nuntă/ dar mîinile rămîn afară// mama întreabă cînd se face ziuă/ vîntul pleacă din piele și ea întreabă/ cu depărtarea din lîna spălată/ din lîna toarsă din lîna împletită// suflarea e în mîinile tari/ cînd?” (cu ziua departe). Avem a face cu un imaginar concrescut cu senzațiile, situate la nivelul lor, imaginar care parcă ezită a-și lua zborul, devenind astfel mai impresionant: „mormîntul merge
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
totodată domestică: „vîntul e deodată lucrul ei de mînă/ își trage picioare de nuntă/ dar mîinile rămîn afară// mama întreabă cînd se face ziuă/ vîntul pleacă din piele și ea întreabă/ cu depărtarea din lîna spălată/ din lîna toarsă din lîna împletită// suflarea e în mîinile tari/ cînd?” (cu ziua departe). Avem a face cu un imaginar concrescut cu senzațiile, situate la nivelul lor, imaginar care parcă ezită a-și lua zborul, devenind astfel mai impresionant: „mormîntul merge prin oase/ e
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
cioburile se uită din toate părțile// și ziua e în vîntul de la plopi/ tot așa sora mea din lemn” (în ziua mamei). Sau într-o apoftegmatică delirantă: „mama spune: gîndul face pietre// ea face să înceteze culoarea// cît timp vopsește lîna e tînără” (vreme de sîmbătă). O asemenea tehnică strînsă dă impresia unor instantanee, căci timpul se suspendă în accepția sa de evoluție, contras într-o ipostază absolută. Ne amintim de o tulburătoare definiție a morții, oferită de Monseniorul Vladimir Ghika
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
saptămâna, dar e o cămașă albă, cu broderie, cu nu știu ce. Mă întorc după 45 de ani și văd pe țăran îmbrăcat a la Mao Zedong, în niște jeanși șifonați, adică cea mai urâtă calitate și cu el un tricou de lână jerpelit cenușiu, care era altă imagine a românului", și-a reamintit diplomatul. Regula de politețe a lui Neagu Djuvara Neagu Djuvara, considerat astăzi una dintre cele mai fascinante figuri ale vieții intelectuale din România, a vorbit și despre regula sa
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
și Maria Bilțiu. Unele texte cuprind evocări ale unor momente de o tulburătoare frumusețe din viața satului românesc de altădată. Nicoară Timiș povestește cum erau "șezătorile de odinioară" la Borșa: " După ce cinau, fetele veneau la șezătoare. Unele cu caiere de lână ori de cânepă, altele cu cosăle, sau tricotau ciorapi și mănuși. Cele mai tinerele fete erau însoțite la șezătoare de mamă sau bunică. Lucrul fetelor dura cam până la miezul nopții. în șezătoare veneau și feciori. Aceștia cântau din fluier, ori
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]