7,915 matches
-
cel mai frumos segment al vieții! Fata Îl privi În ochi cu dragoste și cu o anumită maturitate și nu știa dacă să-i vorbească sau nu, conchise că a venit momentul deși nu putea bănui reacțiile lui: Hai să lămurim termenul de „domnișoară”! Tu crezi că sunt domnișoară? Nu vorbim de un anume sens Învechit! Nu asta am vrut să spun, dar nu sunt În nici un sens! Vreau să precizez că țin la tine, ești un băiat și un om
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
bătaie în ușă. Unul dintre nemți îl trage înăuntru pe celălalt, care este încă inconștient. Urmează explicații rostite de-a valma în limba germană. Omul încerca să-mi repare mașina și mașina a luat-o la vale, încearcă actrița să lămurească lucrurile. —O să dau telefon la un atelier mecanic, spune Tripp și se retrage într-o nișă unde e un telefon pe care nu l-a zărit nimeni. Cei doi se pregătesc să-l lovească. Am greșit numărul, spune Tripp furios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
și corupția din poliție La Bruxelles, ministrul de interne, Traian Igaș, a raportat progrese în cifre și date tehnice pe tema Schengen (un miliard de euro investiți în infrastructură și aparatură, vămi renovate), în timp ce europarlamentarii păreau să aibă altele de lămurit: justiția din România este și ea în progres sau în regres? „Nu este nimic mai rău decât neîncrederea. Din moment ce două organisme nu-și mai acordă încredere, toate informațiile devin imposibil de livrat. Această otravă a neîncrederii poate mina tot procesul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
să mergi cu noi, atunci îi bine. Eu și cu afumatu’ ista de Pâcu l-am întrebat pe jupân Aizic dacă are nevoie de încă un cărăuș. El ne-o spus că are. Așa că treaba îi ca și făcută - a lămurit lucrurile moș Dumitru. Am priceput și mă bucur să aud aceste vorbe de la matale, moș Dumitre, și de la moș Pâcu. Atunci, mâine seară te așteptăm la încărcat. Pe urmă...la drum, băiete! a încheiat moș Dumitru, privind la cei din jurul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Așa că să nu duci nici o grijă. De acum înainte avem încă un cărăuș de nădejde. Să nu duc nici o grijă? Abia acum am priceput că trebuie să am mare grijă cum mergi tu cu carul, că de Hliboceanu m-am lămurit înaintea ta. Cum adică să ai grijă cum merg eu cu carul, Dumitre? Păi dacă tu îl urmăreai pe Hliboceanu, cine avea grijă de boii și carul tău, Pâcule? Ia spune! Noroc că ai boi cuminți, că altfel dădeai ori
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Cine o luat cocoșul? a întrebat Pâcu. Povestea asta îi ca și cea cu dracii din podul matale. Eu cred însă că acele găuri erau ale unor dihori, care se oploșesc prin locuri ca cele din curtea neisprăvitului acela - a lămurit Hliboceanu. Ce au mâncat de Crăciun copchiii amărâtului? a întrebat, cu tristețe în glas, Ion Cotman. Ce să mănânce? Ce le-o dat oamenii din sat...Că oamenii sunt săritori și darnici, mai ales la sărbători... Vreți să aflați una
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sus? a întrebat plin de importanță Pâcu. Nu știm, moș Pâcule - a răspuns Mitruță Ogaș, în numele tuturor. Bine că recunoști, băiete. Apoi asta înseamnă că vremea liniștită, fără vânt, are să mai țină o bucată de timp de acum încolo - a lămurit Pâcu, cu ifos de cunoscător. Au ajuns - în sfârșit - la poarta crâșmei. Costache crâșmarul se lupta cu nămeții văluriți prin toată ograda. Poarta mare încă nu era urnită din loc. Să trăiești și bine te-am găsit, Costache! a strigat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
foame sau li-i sete, nu știi dacă sunt treze ori dorm. Parcă ar călca mereu în urzici...Lasă că și tu, Mitruță, când nu pricepi sau nu vrei să pricepi ceva, te uiți ca găina în lemne - l-a lămurit Pâcu în felul lui. Cei din jur au râs, dar pecetea oboselii era adânc întipărită pe chipul lor. Mergeau pe lângă sănii ca niște stafii...O vreme, nu s-a mai auzit nici o vorbă. Fiecare umbla purtând în cap povara gândurilor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
un cărăuș botezat? l-a înterebat moș Dumitru pe Iordache. Ar fi el bun, da’ are un gust de...de usturoi - a răspuns Cocoșitu, privind într-o parte, ca de obicei. Dacă asta ai comandat, asta ai băut - l-a lămurit moș Dumitru, privindu-l ghiduș. După ce și-au pus burțile la cale, cărăușii au rămas cu ochii ațintiți spre Pâcu... Ce vă uitați la mine cu mutrele iestea de milog? In seara asta îi rândul lui Dumitru să vă povestească
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
spun rugăciunea dinaintea morții...Apoi, spre locul execuției nu mergeam singur, ci mă duceau două cârciumărese zdravene, care nu mă slăbeau deloc. După o bună cale, m-am trezit într-o poiană înflorită și plină de soare. Până să mă lămuresc unde mă aflu, două vâzdoage bățoase m-au dus lângă o tufă de stânjenei, de care m-o legat cu un fir de ederă... Si ai văzut plutonul de execuție, moș Pâcule, sau era ascuns? a întrebat Gheorghe Amnar. L-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bărbatul ei pe la spital. „Ce mai face fimeia mea, domnule doftor?” „Face bine, bade. O ajuns în rândul celor drepți.” „Adică cum, domnule doftor?” o întrebat omul, nepricepând cum vine vorba asta. „Adică o ajuns în ceruri, bade.” l-o lămurit doftorul. „Tot n-am înțeles, domnule doftor.” „Da’ greu mai ești de cap, bade. Dacă ți-am spus că o ajuns în ceruri, însemnă că o dat ortu’ popii. Ce mai vrei?” „Taie-mă, domn’ doftor, da’ tot n-am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
merge la spital, să aducă moarta acasă. In capul lui însă se învârtea ca un bondar cuvântul „otopsie”. La cine să meargă el, să afle? „Aha! La domnul învățător.” Zis și făcut... „Domnule învățător, am venit la dumneata să mă lămurești ce-i aceea otopsie.” „Ce spui, omule? Cui trebuie să-i facă autopsie?” „Fimeii mele. O murit în spital și nu mi-o dă s-o îngrop până nu-i face otopsia.” „Apoi nu-i o treabă bună, bădie.” „Adică
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îi limpede? a răspuns Pâcu în doi peri. Nu spun eu? Pune-l pe Pâcu să vorbească și te amețește de nici nu mai știi de tine - nu s-a lăsat moș Dumitru. Eu zic să-l lăsăm să ne lămurească cum îi cu mortul care n-o murit - a intervenit împăciuitor Hliboceanu. Pâcu pufăia nepăsător din lulea, rotindu-și privirea peste cei din jur. Când i-a văzut că îl uremăresc precum câinele firimitura din mâna stăpânului, a pornit să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vineri, după ce mi-am dat jos ghipsul, sute de mii de telespectatori ar fi putut s-o constate în direct. O frigidă s-ar curenta auzind de Revoluția Franceză? Sau ar striga O, mon Dieu! la momentul potrivit? Asta ca să lămurim lucrurile de la bun început, pentru că autorul a fost destul de ambiguu în privința libidoului meu. Și apropo de O, mon Dieu!, de care autorul a făcut atâta caz. E o strigătură ca la teatru, când ești mulțumită de prestație. Doar că acolo
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Ionică cinci, Anghelina șase, Grigore șapte... ISPAS: Ho, bre, doar n-ai să stai de-acu' până diseară să-i termini de numărat. Umple și tu jumătate de car cu cucoși de turtă dulce, și gata socoteala. ANISIA (vine): Ei, lămuritu-v-ați? Eu zic, bărbate, să-i dai carul de tot, că mai puțină supărare om avea pe urmă. DĂNILĂ: Las', cumnată, că n-oi mai veni de-acuma. M-a sfătuit bădița Ispas de bine, și-ți rămâne carul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sănii. Alteori, uimit, tresare, dă din mâini șoptind grăbit; parcă spune-o taină mare unui soț închipuit... F1: Ca o umbră din poveste se strecoară-ncet, și iar stă deodată, fără veste, răzimat de-un felinar. F4: Fața lui se lămurește; pare-nduioșat acum... F3: Visător și lung privește casele de peste drum. B2: Poartă mică... pomi în floare... o fereastră luminată... streșini albe de ninsoare... F1: Toate-i par ca "altădată..." F3: Și păreri-de-rău trecute cad pe inima-i trudită, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
obscur „pompierică“, așa cum se autodefinește, Michi a citit filosofie, are teorii care de care mai interesante, despre distincția comunitar-societal, despre relația „gloatilor“ cu istoria ș.a.m.d.. De fapt, el e pompier dintr-un motiv ceva mai simplu. M-a lămurit odată: „Bă, ar trebui să-ți dea de gândit că tu faci parte dintr-o breaslă de care aparțin și Dinu Săraru sau Păunescu!“. „Păi, atunci n-ar trebui să mai facem parte din nici o breaslă!“, i-am replicat. Lichele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
foarte modern al scenelor. Îndoieli: „Dacă au fost sau nu exact aceste scene nu știu. Peste ani, frânturi de fraze culese de ici, de colo au închegat o imagine a celor petrecute în acest sfârșit de aprilie“. Eugenia Ionescu își lămurește astfel ficțiunea sau curajul, îndrăzneala de a fabula. Din când în când, la fel ca într-un jurnal de știri, întâlnim fraze de genul: „S-o lăsăm în paza mamei, care încă mai tremură că putea s-o piardă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în week-end. Vorbeam pe la toți mit frühstück. M-au înnebunit. Lasă-l dracu de frühstück. Nu, că intră în preț. Problema era că nu prea ne înțelegeam. Nu mai vorbisem germană din liceu. Văd unul pe drum. Hai să mă lămurească ăsta. Iau io dicționarul cu 14 limbi și cu expresii uzuale și, cu cărțulia în mână, mă duc spre ăla, guten tag! Era blonziu cu ochi albaștri, față de neamț pur sânge! I-am spus io așa! Ein zimmer... Ăla se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
5000 de wați. 5 kilometri de cablu. Sute de lumini și luminițe“. Grafitti. Porcării. Și ele trebuie citite. Pereții din Câmpina, cel puțin prin centru, au puține porcării. Pe liceul „Nicolae Grigorescu“ nu scrie mai nimic. Sau colegiu, așa cum ne lămurește o placă orientativă. „Forza Steaua.“ Un satanist „666“ în altă parte. Foarte puține porcării însă. Câmpina e un oraș civilizat. Oricum, dacă le-aș fi scris aici nu ar fi apărut. Nu le-ar fi suportat hârtia. Vorba unui poet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
întrebat: E destul de târziu, Costăchele. Nu s-or fi culcat? Nu se culcă ei așa devreme. Când au ajuns la casa învățătorilor, au constatat că lumina era stinsă. Înseamnă că îi destul de târziu dacă s-au culcat. Lasă că mă lămuresc eu mâine cu ei. Chiar în noaptea asta îi scriu agronomului... Ce scrii tu acolo? E așa secret de nu-mi spui și mie? l-a întrebat Măriuca în timp ce strângea blidele în care mâncase Costăchel. Secret, zici? Îi strict secret
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Costăchel. Secret, zici? Îi strict secret. Nu am voie să știu nici chiar eu, dar mite alte persoane - s-a amuzat Costăchel. Măriuca s-a apropiat și s-a aplecat peste umărul lui, să vadă ce scrie. După ce s-a lămurit, l-a întrebat: Nașii au să fie de acord? Da’ ce întreb eu? Ei întotdeauna sunt bucuroși de oaspeți. Spune-mi numai de ce trebuie să te întâlnești cu agronomul? Măriucă, fata tatii. În lumea asta o început mare vânzoleală din cauza
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
trântind ușa după ei... Hai acasă, bădie Mihai, că dacă mai stau aici mor de inimă - l-a îndemnat Costăchel pe vizitiu. S-a așezat pe capra căruței, în stânga vizitiului, și s-a apucat să caute prin jurnale... Să se lămurească cum vine treaba cu Ardealul, că acolo la prefectură prea se agitau toți... „Am să mă opresc la nașul, să mă tălmăcesc cu el. Bătrân bătrân, dar mintea i-i limpede cum îi cristalul. Ce bine ar prinde acum să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
bănuiala lor se adeverea pas cu pas. Ce-o fi oare la hanul lui Froim? Îmi închipui că n-o scăpat - s-a îngrijorat Petrache. Știi ce cred eu? Ce crezi tu? Eu cred că aici îi mâna legionarilor - a lămurit Costăchel îngândurat. Tu ai băgat de seamă ceva? Uite că nu. Ce să bag de seamă? La multe case sau prăvălii distruse se zărește câte un colț de perdea de la geam tras într-o parte și câte un chip care
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Costăchel, deși i se citea pe față încordarea. Asta înseamnă că o început războiul nemților împotriva rușilor, despre care tot vorbea agronomul? Cam așa ar fi, dar mă tem că am intrat și noi în horă. Doamne ferește! Până ce ne vom lămuri cum devine treaba, hai fuguța acasă, să liniștim nevestele și copchiii... De departe și-au dat seama că Măriuca și Didina ședeau în poartă, cu privirile neliniștite ațintite spre țarină... Ce-i cu tunetul ista, pornit așa, din senin, Costăchele
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]