1,533 matches
-
CU TINE! Autor: Ellen Ada Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului Cu tine,îmi regăsesc copilăria Pe care am vrut s-o uit intenționat Cu tine,am redescoperit iubirea Închisa-n suflet sub un lacăt. Cu tine,viața e furtună dar și soare Ce prinde acum nuanță dar și sens Cu tine , mă bucur și mă doare Le-am învățat cu tine pe toate,din mers. Cu tine,am învățat să mor în trecut Când
CU TINE! de ELLEN ADA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379301_a_380630]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > PRIMĂVARĂ ATINSĂ DE FALS Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului M-ai păcălit cu primăvara ta falsă dosită-n universul închis cu lacătele tăcerii, iar eu, pasărea naivității am ieșit din cuibul inimii zburând spre ramura-momeală așezată în calea speranțelor din odaia suflării, mi-am așezat deoparte aripile devenind femeie, cu mâini calde și privire-așteptare, ofrandă cu atingere de mătase și dorință ascunsă
PRIMĂVARĂ ATINSĂ DE FALS de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378723_a_380052]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CONCERT ANUAL PENTRU FRUNZE PĂSĂRI ȘI TROMPETĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Orice frunză e un geamăt toamna cântă la pian un ochi are parcă-un lacăt celălalt e pui sărman Toamna cântă la pian frunzele par niște clape unde n-ai cântat de-un an trec prin aer niște ape Frunzele par niște clape un ochi are iată-un lacăt altul cântă zău la pleoape clipa
CONCERT ANUAL PENTRU FRUNZE PĂSĂRI ȘI TROMPETĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377752_a_379081]
-
pian un ochi are parcă-un lacăt celălalt e pui sărman Toamna cântă la pian frunzele par niște clape unde n-ai cântat de-un an trec prin aer niște ape Frunzele par niște clape un ochi are iată-un lacăt altul cântă zău la pleoape clipa trece ca un geamăt Toamna însă e-un pian unde plângi o dată-n an Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: CONCERT ANUAL PENTRU FRUNZE PĂSĂRI ȘI TROMPETĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CONCERT ANUAL PENTRU FRUNZE PĂSĂRI ȘI TROMPETĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377752_a_379081]
-
nopțile durerii Să împărțim din vină − amândoi, Adu-n instanță scopul dezbinării, Eu fac partaj cu lacrima din zori. Atât îți cer, de mă zărești în treacăt, Ascunde-n tine culpa din priviri, Dorinței să-ți mai fiu... îi pune lacăt, Poți cerne doar trăiri din amintiri. De-ai să te-ntrebi unde îți sunt acum? Sunt tot aici, dar sufletu-i departe... Citește mai mult Ne-om despărți, aceasta ți-e dorința,Cu lacrimi șterg sentințe din cuvânt,În gând
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
în nopțile dureriiSă împărțim din vină − amândoi,Adu-n instanță scopul dezbinării,Eu fac partaj cu lacrima din zori.Atât îți cer, de mă zărești în treacăt,Ascunde-n tine culpa din priviri,Dorinței să-ți mai fiu... îi pune lacăt, Poți cerne doar trăiri din amintiri.De-ai să te-ntrebi unde îți sunt acum? Sunt tot aici, dar sufletu-i departe...... XXIX. AU ÎNFLORIT CIREȘII..., de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1580 din 29 aprilie 2015. Au înflorit
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
și S. Dimitrov - la „calificativele superficiale” de atitudine trădătoare, felonie, perfidie etc. Într-un cuvânt - am preciza noi -, domnitorul s-a comportat ca un om politic de profunzime, grijuliu față de soarta sa și a țării, cântărind lucid șansele și punând lacăt supapelor de efuziune a afectelor, atât de larg deschise în corespondența cu țarul și cancelarii săi. Privită de la București, conduita domnitorului este responsabilă și patriotică, eticheta de trădare neavând nici un sens. Între aspirațiile sale și practica politică n-a existat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
am adus... o să vezi în sacoșă. Octav: Da nu stați? Luați loc! Marieta: Stați domnu' doctor. Eu... ți-am spus... vreau să intru în cimitir... să văd ce mai e cu cavoul ăla al nostru... pînă acum i-au furat lacătele de trei ori... Și fotografiile... Ce sălbăticie! Octav: Luați loc, dom' doctor... Stați. Marieta: Bine, eu am plecat... și mă-ntorc... (pleacă spre cimitir, pe lîngă gard) Octav: Nea Socrate, vrei să duci sacoșa asta în garsonieră? (groparul ia sacoșa
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
suflet putred, cu gânduri rele, sterpe, Tu crezi că mă atrage frumosu-ți ochi de șerpe? Fără de suflet ești tu - nu ești decât un leș, Nu-mi mrejuiești gândirea cu perii tăi cei deși. Zăvor am pus simțirei și pieptului meu lacăt Ca să nu li trezească privirea ta în treacăt. Oricât fii de frumoasă, oricum fie-al tău port, Te văd cu ochiul minții-mi, c-un rece ochi de mort. [ACTUL V] [SCENĂ] [BOGDAN-DRAGOȘ în mijlocul curții sale, ROMAN BODEI] 2254 ROMAN
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
propovăduit Sfântul Augustin. ― Să uiți de propria suferință? Maria își scoase mâinile din buzunarele largi ale rasei. Își analiză degetele de parcă ar fi văzut pe ele dezlegarea cine știe cărei taine universale. ― Sfântul Augustin ne-a învățat că suferințele nu deschid nicicum lacătele împărăției Cerului. De aceea e mai bine să le uităm pentru a nu cădea în păcatul trufiei sau în acela al răzbunării. Suferința are sens numai dacă durează o clipă. Maria căută pe chipul bărbatului urmele unei înțelegeri. Trăsăturile quintului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Nici nu e nimic de înțeles, Maria. Trebuie să crezi. Sfanțul Augustin a spus clar: "Și mîntui-v-oi pe Domnul Dumnezeul meu, chemîndu-l pe Mesia a doua oară printre noi!" Nu e treaba noastră să înțelegem. Credința e cheia care sparge lacătele acestui mister. Pradă unei iluminări bruște, femeia se așeză direct pe pardoseala incredibil de curată. Începu să vorbească pentru sine: ― Înseamnă că atunci când un Abate va crede că a venit sfârșitul lumii, când va crede că Dumnezeu și-a atins
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dormim! "Cei mai mulți dintre noi nu vom mai afla lucruri măcar pe jumătate la fel de importante față de cele pe care le-am uitat deja. Poate tocmai de aceea trebuie să îi prețuim atât de mult pe cei care se străduie să spargă lacătele trecutului." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 32. - NU SUNT DE ACORD! spuse Xtyn cu încăpățînare. Nu pot să îi implic pe ai mei într-o asemenea luptă. Dacă am fi putut să ne opunem cu succes, sunt
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fi acel președinte al României care nu va ține cont de rigorile formale ale demnității, va da bătăi de cap Guvernului, va fi implicat 100% în viața de zi cu zi, va cere părerea poporului și nu-și va pune lacăt la gură. Într-un cuvânt, va fi un președinte atipic. Deși nu tocmai în consonanță cu spiritul arhitecturii constituționale a României, tema "președintelui de tip nou" a fost una folositoare electoral. O dată, pentru că, apropiindu-se de percepția comună asupra rolului
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
energetică a lumii", Rusia, țară prin excelență euroasiatică -, mutarea centrului geopolitic spre Est devine inevitabilă. Prin forța lucrurilor, SUA s-au reconfigurat ca unul din coloșii care ocupă scena politică a lumii. Mângâierea istorică a Americii este că a deschis lacătul globalizării și a inaugurat, cu sau fără voie, un ciclu lung al evoluției istorice. Dar în care nu se știe dacă va mai fi țara fanion. Bibliografie ***, "A Long Game", The Economist, December 5-11, 2009. ***, "A Special Report on China
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
-o astfel să se lanseze În tot felul de explicații, dintre cele mai bizare.) „Citim lumea pe dos și pretindem că ne Înșală.” (R. Tagore) „Mintea unui nebun preschimbă filosofia În nebunie, știința În superstiție, arta În pedanterie.” (G.B. Shaw) Lacătul nu se pune la ușă pentru hoți, ci pentru oameni cinstiți. Pentru că cel obișnuit cu hoția oricum Îl ignoră, pe când pentru omul cinstit, Într-un moment al său de slăbiciune, ușa deschisă poate reprezenta o tentație.) Decât o judecată dreaptă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
senator Robert Kennedy a rezumat cel mai bine deficiențele folosirii PIB-ului pentru a defini bunăstarea economică a țării. El a scris: PIB include contaminarea atmosferei, reclamele pentru țigări și ambulantele folosite pentru a curăța carnajul de pe autostrăzile noastre. Numără lacătele speciale pentru ușile noastre și Închisorile pentru cei care le sparg. Include distrugerea pădurilor seculare de squoia și moartea Lacului Superior, unul din marile lacuri. Crește cu producția de napalm, rachete și focoase nucleare... nu ține cont de sănătatea familiilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
regățenesc” (D. R. Popescu). Este un observator minuțios al satului contemporan, de obicei alegând ca loc al întâmplărilor comuna natală. Dincolo de țăranii săi certăreți, înțelepți și hazoși, rămâne esențial ca personaj un loc - Miorcani, un fel de Humulești modern. În Lacătul apei (1986), de exemplu, L. folosește o modalitate ficțională tradițională, cu subiecte aparent cuminți: Calul, narațiune unde și animalul îmbătrânește odată cu satul, Stânca de săpun, relatând călătoria inițiatică a unor copii, Identitate, despre lumea țiganilor nomazi, Aproape de nuci, povestea unui
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
despre lumea țiganilor nomazi, Aproape de nuci, povestea unui cimitir semifantastic, legând miraculos lumea celor plecați de cei vii, Luna în crivăț, imaginea copilăriei furate etc. Cea mai reușită nuvelă este Ploaie curată, având ca motiv central dragostea; izbutită este și Lacătul apei, un „scurt roman”, unde personajul principal, Petre Găitan, un om dârz, puternic, dependent iremediabil de glia sa, pare un amestec de Ion și Ilie Moromete. Povestirile refac un peisaj familiar, idilic, pitoresc, dar uneori violent, dur, și conturează psihologii
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
toposul „acasă” și până la o altă „Poiană a lui Iocan”. SCRIERI: Hotar, București, 1960; Cristal, București, 1967; Cu soarele în brațe, București, 1968; A opta minune, București, 1972; Orașul cu o singură stradă, București, 1983; Varianta a doua, București, 1983; Lacătul apei, București, 1986; Duminicile unei veri, București, 1991; Moarte măruntă, București, 1997; Salonul japonez, pref. D. R. Popescu, Botoșani, 2002; Chilipir de om pe jos, București, 2002. Traduceri: Miguel Delibes, Cinci ore cu Mario, București, 1970 (în colaborare cu Odette
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
față, București, 1971; 20 de titluri din antologia umorului spaniol, București, 1975. Repere bibliografice: Marin Mincu, „Cristal”, GL, 1967, 34; Emil Manu, „Cu soarele în brațe”, „Viața militară”, 1969, 2; Mircea Oprea, Sensibilitate, savoare, umor, ATN, 1983, 9; Nicolae Georgescu, „Lacătul apei”, LCF, 1987, 30; Daniel Nicolescu, Călătorii morale, RL, 1987, 16; Dumitru Țiganiuc, Călătoria rătăcirii și imposibila întoarcere, „Hyperion”, 1997, 1-2; Micu, Scurtă ist., III, 120; Popa, Ist. lit., II, 941; Andrei Milca, Alexandru D. Lungu și credința în a
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
pisică neagră cu urechea despicată”; chiar ocupanții turci erau socotiți aliați ai celor ce făceau farmace. Mai mereu malefice. Să nu uităm că Antim Ivireanul incrimina aplecarea către ocult: „A doua, pentru vrajele și descântecele ce caută, stinge cărbuni, pune lacăte, și cuțite și sorți să-și vadă norocul lor, nu împrumutează la-nceputurile lunelor pe nimene, nici foc nu dau câteva zile; cred în glasurile cocoșilor și altele asemenea vrăji fac...”. Vrăjitoarele legau și dezlegau, „făceau” de dragoste (româncele erau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Este o veritabilă obsesie a tăcerilor primordiale și a liniștilor ascunse în somn arhaic, versuri care dibuie, cu degete tremurătoare, marile mistere: „prea tare tăcerea nespusă, adâncă”, „pe laviță doarme de mult / ecoul păstrat în ulcioare / și surd răsucită-n lacăt / tăcerea”, „Cuvântul moare în tăcere/ se zbate înjunghiat de vis”, „rănit de liniști, taurul albastru/ a presărat încet iubirii noastre”. De la Arghezi învață și procedeul de a schimba ordinea cuvintelor în frază, introducând o notă de mister gramatical. El zice
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
de călcat rufe”, inima - „amazoană pe șaua pieptului”) nefiind cele mai șocante. Prin aglutinări întâmplătoare, uneori și prin lipsa acordurilor gramaticale sau prin formulări eliptice, în numeroase cazuri se obțin imagini precum „vertebrele tăcerii”, „unghia norilor”, „taraful vinelor”, „loteria norilor”, „lacătele mușcăturilor”, „gleznele cântecului”, „oceanul din omidă”, „eprubeta fulgerului”, „ugerul de fulger”. Însă violentarea limbii se produce mai cu seamă prin acele „rezecții sistematice ale articolelor”, semnalate de cel mai binevoitor dintre recenzenți, Perpessicius. Acestea („umeri ca grinzi”, „cuvintele în aer
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
dormiți,/ Lăsați-ne dracului un ceas./ De chinul lanțurilor ne izbăviți/ Și aruncați-ne pâinea care v-a rămas”. Instrumentul izbăvirii sale, ca și a patronului serafimilor osândiți, e spânzurătoarea: „«Vagabonzi, hoți, nebuni. Lepădații noroadelor./ Casa lor e temnița. Puneți lacăte bune fiarelor»./ Odată-poate cu înfriguratele zori vom sângera/ Și spânzurătorile ne vor ridica la cer”. Cântăreț al propriului martiriu, S. a încercat, în ciclul Antirăzboinice, să dea accent liric și unor notații inspirate de tragedia umanității. Pe alocuri a izbutit
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Pe moșie revărsată. Vocabular: cazanii: predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie; carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice; vatră; comoară:grămadă de bani sau de obiecte de preț (păstrate sub lacăt, ascunse în pământ etc.); avuție, avere, avut; doină: poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., fiind însoțită, de obicei, de o melodie adecvată; specie muzicală a creației folclorice românești
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]