28,201 matches
-
aude vocea mamei, preacurata. femeie, ni s-au dus părinții-n cer iar noi mușcam din pâini de-nstrăinare. e bună pâinea...o-nmuiem în zer și ne corcim mereu prin lumea mare. să-mi spună un roman, român curat, ca lacrima din doruri nu-l omoară; prin veacul asta - veacul blestemat care a răstignit întreaga țară... de sărbători trimitem munți de doruri, dar poți să-ți saturi neamul cu pachete? stăpânii noștri ne-au jucat la zaruri și ne-au hrănit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care se apropia. Am știut că este tata și am alergat cu picioarele goale să-l întâmpin. Valer alerga și el în urmă mea. A fost un miracol! Tata a căzut în genunchi și ne-a îmbrățișat; toți plângeam. Erau lacrimi de mare bucurie. Ne-am regăsit. A doua zi am plecat la Sadu, era în ziua de Rusalii. Mama, care avusese și ea un vis premonitoriu, ne aștepta. Din păcate, nici mai tarziu, la Sibiu fiind, nu am fost prea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina inimii, niciodată spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza din lacrimi. Nebun de tine, viața netrăită, mă însor pe-nserate! Lunea și marțea se trag la sorți, miercurea mă privește din stele, joia, nepomenita, necurata, furnicile o vor slavi! Gadinele tac. Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă albă, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
berbecului, descurcăreața maimuță, metodic cocos, sensibil câine, generos mistreț cu colți diamantini și lunatici - oare sunt? Ce-ai vrea să fiu? Dincolo de toate-ndrăznelile inimii mele caut Graalul cel sfânt... 14 Ianuarie mă începe cu teamă. Cu Sfanțul Vasile în lacrimi de dor, cu puterea creștină pe săbii ce mor! Genarie scump! Gerar zgomotos înfășat în mătasuri de foc! Ghenarie veșnic iubitor de cadâne! Calindariu nescris pe ușă bisericii mele! Răsculați-vă zile și dați-mi binecuvântarea din urmă! De Sânpetru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și aici, e și în noi! Șuvoi! Și lumina primi-voi de la toți profeții! O, tu, oglindă a inimii mele, loc unde păsările săruta spumă mării în cumpănă grea! Izgonește-mă din robia lui Pallas Athena, pe un gherghef de lacrimi îmi țes tainele, poeme de spus pe-nserate. Arată-mi altarul, Maica a Domnului, Mamă a scriselor și nescriselor Lumii, semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit, primordială stare de îndrăgostire nebună, nebună, nebună... 16
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o mare parte autobiografica și cum Kirițescu petrecuse o bună parte din viață la Romă că atașat cultural, poate se vedea pe el tânăr în Mircea lui Zinelli, la fel de distins și aristocrat. După ce au plecat toți din cabină, Zinelli cu lacrimi în ochi, m-a întrebat. Oare am fost așa de bun?... Sau Emil Ștefănescu, profesorul pictor care expunea aproape tot timpul picturile în vitrina tipografiei lui Colțos de pe bulevard. Colțos încadra tablourile și după ce le punea rame le punea în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nemișcat, parcă ar intra în contact cu invizibilul din care s-a întrupat! Așa, ne învață cum să ne desprindem puțin de iureșul vieții pe care o trăim și cum să ne conectăm la ceva invizibil și atotștiutor! Copilul varsă Lacrimi de Revoltă când simte că părinții nu înțeleg nimic din răspunsurile pe care el le poate da. Ei nu pot sau nu au timp să înțeleagă cât este EL de important și ei se enervează din cauza vieții în care trăiesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sau poate nu mai este lăsat să dea răspunsuri. El, profetul atotștiutor, este preluat de SISTEMUL de educație care trebuie sa il învețe ce e VIAȚA și să uite UNIVERSUL, a cărui cheie o deține. Copilul Adolescent varsă din nou Lacrimi de Revoltă pentru educatorii și profesorii pe care ii iubește, dar care nu știu că EI NU ȘTIU NIMIC și în învățătură lor e doar o amăgire. Copilul devenit Adult varsă Lacrimi de Revoltă pentru că nimic din ce este important
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cheie o deține. Copilul Adolescent varsă din nou Lacrimi de Revoltă pentru educatorii și profesorii pe care ii iubește, dar care nu știu că EI NU ȘTIU NIMIC și în învățătură lor e doar o amăgire. Copilul devenit Adult varsă Lacrimi de Revoltă pentru că nimic din ce este important pentru om, nu a aflat în școala: ce e Iubirea, ce e Moartea, cine este Creatorul celor văzute și nevăzute, cine sunt adevărații Conducători ai Lumii - văzuți și nevăzuți. Nimic din toate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor doi copii ai săi, plecați peste Atlantic. „Eșantionul” Provizii de soare vine că o întoarecere a privirii înapoi și o clipire a ochilor printre lacrimi. Este darul din ceea ce a pus de-o parte pentru noi. Ni-l oferă și pleacă, peste ocean, la copiii săi, într-o peregrinare cultural existențiala. Într-o nouă și concretă recuperare de sine. Sfâșiat și alunecat, dar cu încălțăminte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
suprimarea dorințelor noastre prin smerenia sufletului. Acest lucru îl putem vedea din următorul text: Prin posturi, privegheri, rugăciuni, culcarea pe jos, prin ostenelile trupului și prin tăierea voii noastre întru smerenia sufletului, facem nelucrător duhul iubirii de plăcere. Iar prin lacrimile pocăinței îl legăm și, închizându-l în temnița înfrânării, îl punem în nemișcare și nelucrare<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele trei sute de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștințăă, suta întâi, cap. 43, p. 229. footnote>. Dacă nu am
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
religioase din harul și puterea aflătoare în ele<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 233-234. footnote>. Scrierile filocalice vorbesc despre curățirea minții prin rugăciune, citirea cărților duhovnicești și cântarea psalmilor, dar din cuprinsul lor aflăm că mai ales pocăința și lacrimile părerii de rău au trecere mai mare în fața lui Dumnezeu. Lacrimile, pocăința, sufletul zdrobit trebuie să provoace o schimbare în bine. Pe lângă acestea, sfinții recomandă un remediu împotriva patimii care la prima vedere ne miră: mânia. Dar aceasta este singura
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Scărarul, Scaraă, p. 233-234. footnote>. Scrierile filocalice vorbesc despre curățirea minții prin rugăciune, citirea cărților duhovnicești și cântarea psalmilor, dar din cuprinsul lor aflăm că mai ales pocăința și lacrimile părerii de rău au trecere mai mare în fața lui Dumnezeu. Lacrimile, pocăința, sufletul zdrobit trebuie să provoace o schimbare în bine. Pe lângă acestea, sfinții recomandă un remediu împotriva patimii care la prima vedere ne miră: mânia. Dar aceasta este singura formă acceptată, nu furia otrăvită<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu neputință să zboare cu aripi proprii la această înaltă și cerească cunună a sfințeniei făcându-se astfel următor îngerilor, de nu-l va ridica harul lui Dumnezeu. Prin toate luptele noastre, prin chinuirea trupului și asceză, prin pocăință și lacrimi nu ne eliberăm pe deplin de patimă, fiindcă disciplina ascetică poate obține de la plăcere un armistițiu, dar numai harul poate aduce libertatea<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 114. footnote>. Iar harul îl putem dobândi doar atunci când, cuprinși de pofta trupească
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
creată de El: Mi-a istorisit cineva o pildă foarte înaltă de curăție. Văzând cineva, zicea, o frumusețe deosebită, slăvea foarte pe Făcătorul din acest prilej și numai de vederea ei era mișcat la iubirea lui Dumnezeu și îi izvorau lacrimi. Dacă unul ca acesta are totdeauna, în asemenea prilejuri o astfel de simțire și lucrare, a înviat nestricăcios înainte de învierea de obște<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 237. footnote>. Părintele Stăniloae tâlcuiește acest cuvânt astfel: Înviere nestricăcioasă numește pe
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
starea și ființa noastră pământească? Ne înfățișează o înlănțuire de contraziceri din cele mai ciudate și jalnice: măreție extremă cu înjosire extremă, puțin bine cu mare rău, vădite însușiri ale fiecăruia și ale tuturora pentru fericire cu necontenite lipsuri și lacrimi. Pe de o parte, omul este o ființă asemănătoare cu Dumnezeu, Stăpânul și Poruncitorul firesc al pământului, Moștenitorul veșniciei. Iar pe de alta, acesta-i un fiu oarecum uitat de tatăl său și care nu-și aduce aminte de obârșia
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
recurgă la avort etc. Părinții duhovnicești recomandă plânsul, rugăciunea stăruitoare de iertare, precum și fapte ale milei sufletești și trupești. Referindu-se la plânsul și la căința pentru păcate, Sfinții Părinți ne învață că păcatele sunt înscrise în cartea vieții, iar lacrimile sunt buretele care le șterge. Fericitul Augustin dă un îndemn foarte folositor: Vrei să afli ce anume ai putea să oferi lui Dumnezeu pentru tine? Oferă-te pe tine însuți. Căci, ce cere de la tine Domnul, dacă nu pe tine
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
bucurie, iar generalul comandant încercă să-mi facă curte, lucru care mă amuză mult. După acea masă veselă, mă așezai la pianul Ltügel, și începui să cânt. Mulți dintre dânșii erau atât de emoționați încât erau cu ochii plini de lacrimi. Un tânăr medic militar, mă rugă să acompaniez în lieduri de Schubert. În fața pianului printr-o mare fereastră pătrundea lumina lunii, care se ridica melancolică și arămiepeste dealurile împădurite. Mi-aduc aminte că am fost conduși cu facle acasă și
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
nu se îndura să dea din buzunarul său, de teama zilei de mâine. Atunci se găsi un suflet mărinimos, preotul satului, care le întinse mâna de ajutor cu suma de vreo 2000 de lei! Bietul evreu veni la noi cu lacrimile pe obraz: Cine ar fi crezut că popa, că unpopă român, să ajute pe un evreu! Asta e creștinesc, e minunat! Într-adevăr, acest preot a dat de multe ori dovezi de un suflet puțin obișnuit. A strâns nenumărat de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
-și împodobi căciulile cu stegulețe albe de pace înfiptecu mici nuieleîn creștetul pălăriilor lor, cât și după urechile cailor înhămați la faetoane. În așa chip și-au făcut intrarea dimineața în oraș, făcând chiar pe soldații ocupanți să râdă cu lacrimi, de asemenea trăsnaie! Populația nu era de loc liniștită, în schimb trecea prin clipe de mari încercări. Se apropiau sărbătorile Crăciunului prin spitalele soldaților germani, se pregăteau tradiționalii pomi de Crăciun. La un asemenea pom făcut pentru răniți, la spitalul
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Aurel și Lucia n-au moștenit darul ilustrului lor părinte. Lucia era măritată cu un om plin de duh, avocatul Ioan Tripa, „Nițu” cum i se spunea și care prin verva lui umoristică fără seamaăn, ne făcea să râdem cu lacrimi. Avea o fetiță tot Lucia, pe care o idolatrizau. Aurel sau Babi, cel mai mare era o fire închisăîn eul său și ducea o viață aparte. Deși tânăr încă, avea părul completamente cărunt, care făcea un contrast cu părul extrem de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
e vorba nu numaidecât de cei ce plâng din căință, ci din dorul continuu spre cer și de „faptul că sufletul, privind spre binele adevărat, nu se lasă scufundat în amăgirea de acum a vieții; căci nu poate trăi fără lacrimi cel ce înțelege cu adevărat lucrurile...” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, III, traducere de Pr. D. Stăniloae, în col. PSB 29, p. 354). Pentru că „cel ce a izbutit să vadă cu adevărat binele, dar pe urmă a cunoscut sărăcia
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Antonescu și Hitler. Deși i se pregătise conducătorului român ,un ritual al dezonoarei", aidoma celui de care a avut parte Hacha, președintele Cehoslovaciei, care, copleșit de înjosire, s-a zbătut, a prins a alerga prin cameră și a izbucnit în lacrimi, acesta ar fi izbutit a răsturna situația în favoarea sa. în loc de-a se ploconi în fața habitualelor urlete ale Führerului, ar fi ridicat glasul și ar fi strigat și el. Brusc, dictatorul german ar fi dat înapoi, trecînd de la furia clamoroasă
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
drag de carte. Os ardelenesc, bunicul David prețuiește știința de carte, ca fi-sa, Smaranda. Elocvența lui este elocvența ei. Și linia maternă învinge, decide soarta scriitorului. Să n-o uităm nici pe sensibila bunică Nastasia, bunăcuviința însăși, purtând mereu lacrimi în ochi de suferințele altora. în toiul disputei dintre părinți, să-l dea, să nu-l dea pe drăcosul copil la școală, bunicul din Pipirig intervine cu logica sa grea, ardelenească. Duminică, nu, că-i ziua Domnului, nici luni, că
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
frîng, se mixează, imaginile devin curgătoare în delicatețea lor melodioasă. Contează mai puțin preciziunile, "amănuntele" ce pot provoca reacția dureroasă a memoriei decît atmosfera unui peisaj blînd, evanescent: "Cum coboară ceața, pe munți/ cum mi-i stinge// dincolo de pădurea de lacrimi/ nu se mai vede nimic/ doar o latură a vieții/ aplecată spre stei// amănunte pe care vrei/ să le ștergi/ o uitare/ chiar dacă umbra-i rămîne/ neînduplecată și grea" (Octombrie). Autoarea iubește ceasul dimineții "care-și deschide ferestrele" precum o
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]