1,046 matches
-
refulării în procesele tehnologice de forjare 1996 Constantin STĂNESCU - Studii și cercetări de modelare matematică a procesului de laminare în caje reversibile 1996 Ion CIUCĂ - Studii și cercetări privind transformările structurale în titan și în unele aliaje de titan după laminarea la rece 1997 Ionel NEGULESCU - Studii și cercetări privind optimizarea parametrilor tragerii pe dorn a țevilor de dimensiuni mici din oteluri 1998 Gaspar PETRUS - Cercetare privind condițiile de deformare în calibrele profilelor fasonate 1998 Mariana Lucia ANGHELESCU - Posibilități de inducere
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
obținut titlul științific de doctor inginer în specialitatea Laminoare la Institutul de Oțel și Aliaje din Moscova , universitate de referință în domeniu, cunoscută în toată lumea. Tema tezei de doctorat a cuprins la etapa elaborării, priorități în domeniu, ocupându-se de laminarea cu viteze mari, de până la 50 m/s., situându-se și acum în zona performanțelor ridicate în tehnică laminarii. A fost permanent prezent în activitatea de cercetare științifică, de pe băncile facultății și apoi în calitate de cadru didactic universitar, iar prin lucrările
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
în zona performanțelor ridicate în tehnică laminarii. A fost permanent prezent în activitatea de cercetare științifică, de pe băncile facultății și apoi în calitate de cadru didactic universitar, iar prin lucrările sale a contribuit la rezolvarea multor probleme privind tehnologia de prelucrare prin laminare și tragere pentru noi materiale în siderurgia românească. A stimulat de asemenea pătrunderea sistemelor informatizate în proiectarea și conducerea proceselor de prelucrare plastică prin laminare. În acest sens a realizat un număr mare de programe de calculator pentru uzinele și
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
iar prin lucrările sale a contribuit la rezolvarea multor probleme privind tehnologia de prelucrare prin laminare și tragere pentru noi materiale în siderurgia românească. A stimulat de asemenea pătrunderea sistemelor informatizate în proiectarea și conducerea proceselor de prelucrare plastică prin laminare. În acest sens a realizat un număr mare de programe de calculator pentru uzinele și combinatele siderurgice din țară. Bogată activitate de cercetare a fost valorificata în peste 80 articole (din care 8 în străinătate) publicate în reviste de specialitate
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
4 Tratate apărute la EDITURĂ TEHNICĂ 1. Colectiv coordonat de Prof.dr.Suzana Gâdea - MANUALUL INGINERULUI METALURG - vol ÎI - cap.8.5. Calibrarea cilindrilor de lucru ai laminoarelor, București, 1982- pag.380...425 2. E.Cazimirovici, S.Samoilescu - CALIBRAREA CILINDRILOR DE LAMINARE., București, 1987, 355 pag. 3. E.Cazimirovici, M.Guțu, I.Moldovan - CARTEA LAMINORISTULUI, București, 1987, 272 pag. 4. E.Cazimirovici, I.Negulescu, M.Târcolea, D.Răducanu - TEORIA ȘI TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PRIN TRAGERE, Buc. 1990, 268 pag B - 6 Manuale universitare
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
Ediția a-I-a - 1979, Ediția a-II-a - 1984 3. I.Drăgan, I.Ilca, S.Badea, E.Cazimirovici - TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PLASTICE, București 1979, 662 pag. 4. E.Cazimirovici- TEORIA DEFORMĂRII PLASTICE, București 1981, 262 pag 5. E.Cazimirovici- CALIBRAREA CILINDRILOR DE LAMINARE, Buc. 1995, 140 pag. 6. E.Cazimirovici, M.V.Suciu, L.Angelescu, V.Suciu - TEHNOLOGII NECONVENȚIONALE DE LAMINARE, București, 1998, 209 pag. C - 7 Manuale universitare apărute la alte edituri 1. E.Cazimirovici - BAZELE TEORETICE ALE DEFORMĂRII PLASTICE, ISBN 973-9493-00-9, Editura
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PLASTICE, București 1979, 662 pag. 4. E.Cazimirovici- TEORIA DEFORMĂRII PLASTICE, București 1981, 262 pag 5. E.Cazimirovici- CALIBRAREA CILINDRILOR DE LAMINARE, Buc. 1995, 140 pag. 6. E.Cazimirovici, M.V.Suciu, L.Angelescu, V.Suciu - TEHNOLOGII NECONVENȚIONALE DE LAMINARE, București, 1998, 209 pag. C - 7 Manuale universitare apărute la alte edituri 1. E.Cazimirovici - BAZELE TEORETICE ALE DEFORMĂRII PLASTICE, ISBN 973-9493-00-9, Editura BREN, București 1999, 267 pag. 2. D.Răducanu, E.Cazimirovici, ș.a. - PRINCIPII TEORETICE, TIPURI DE TESTE ȘI
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
Cazimirovici, ș.a. - PRINCIPII TEORETICE, TIPURI DE TESTE ȘI APLICAȚII PRACTICE ÎN MECANICĂ RUPERII,ISBN 973-9475-50-7 Editură PRINTECH, Buc. 1999, 83 pag. 3. E.Cazimirovici - MEMORATOR PENTRU LAMINORIȘTI, ISBN 973-9493-31-9, Editura BREN, București 1999, 110 pag. 4. E.Cazimirovici, M.V.Suciu- LAMINAREA MATERIALELOR METALICE SPECIALE, ISBN 973-9493-37-8, Editura BREN, Buc. 2000, 254 pag. 5. E. Cazimirovici - TEORIA LAMINARII, ISBN 973-8141-08-X, Editura BREN, București 2001, 175 pag 6. E. Cazimirovici - TEHNOLOGIA LAMINARII, ISBN 973-8143-61-6, Editura BREN, București 2001, 181 pag. 7. E.Cazimirovici
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
comparativ, plecând de la calitatea suprafețelor metalice ce urmează a fi sablate. Calitatea inițială a suprafeței metalului este împărțită în următoarele categorii: "Suprafață de calitate A" - Metalul este acoperit cu țunder puternic aderent sau cu alte depuneri rezultate în procesul de laminare sau turnare, fără a prezenta însă urme de oxidare. "Suprafață de calitate B" - Metalul este acoperit cu țunder slab aderent sau cu alte depuneri rezultate în procesul de laminare sau turnare, prezintă și ușoare urme de oxidare. "Suprafață de calitate
Sablare () [Corola-website/Science/308511_a_309840]
-
țunder puternic aderent sau cu alte depuneri rezultate în procesul de laminare sau turnare, fără a prezenta însă urme de oxidare. "Suprafață de calitate B" - Metalul este acoperit cu țunder slab aderent sau cu alte depuneri rezultate în procesul de laminare sau turnare, prezintă și ușoare urme de oxidare. "Suprafață de calitate C" - Metalul prezintă urme de țunder sau alte depuneri rezultate în procesul de laminare sau turnare, fiind puternic oxidat. "Suprafață de calitate D" - Metalul este puternic oxidat, suprafața fiind
Sablare () [Corola-website/Science/308511_a_309840]
-
Metalul este acoperit cu țunder slab aderent sau cu alte depuneri rezultate în procesul de laminare sau turnare, prezintă și ușoare urme de oxidare. "Suprafață de calitate C" - Metalul prezintă urme de țunder sau alte depuneri rezultate în procesul de laminare sau turnare, fiind puternic oxidat. "Suprafață de calitate D" - Metalul este puternic oxidat, suprafața fiind corodată în profunzime. Gradele de curățare pentru suprafețele metalice definite în ISO 8501-1 sunt: Sa1 - De pe suprafața metalului au fost îndepărtate prin sablare depunerile slab
Sablare () [Corola-website/Science/308511_a_309840]
-
pastă, care nu este precum lutul, naturală, ci fabricată, se satisfac aceleași nevoi în formă precum: Cu excepția obiectelor obținute fie în serie, industrial, cu șabloane, fie liber, manual, prin jet de aer și cu clește special, sticla este produsă prin laminare și în foi plane de câțiva milimetri grosime, perfect netede sau cu un ușor ornament în relief. Sticla plană colorată (translucidă) sau clarî (transparentă) are 2 binecunoscute utilizări artistice: vitraliul sau picturi cu sticlă și picturi de icoane pe sticle
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai înalte se comportă ca lichidele subrăcite cu vâscozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin încălzire se înmoaie treptat, până la lichefiere, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare. Sticlele se obțin, în general, prin topirea în cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de cuarț, piatră de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare. Proprietățile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziția lor. Sticla
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
automate sunt echipate cu sisteme automate de modificare a vitezei de frământare, turația brațului de malaxare la schimbarea consistenței sau vâscozității aluatului. După prepararea aluatului are loc divizarea acestuia în bucăți de maximum 1 kg, pentru a ușura procesul de laminare, ulterior. Aluatul divizat se modelează în forme rotunde, prin modelarea manuală. Modelarea aluatului se face în scopul ușurări prelucrării ulterioare. Crestarea se face la suprafață cu ajutorul cuțitului, practicându−se o crestătură în formă de X. Aluatul se acoperă cu un
Foitaj () [Corola-website/Science/324118_a_325447]
-
de apă poate influența nefavorabil calitatea aluatului, produsele obținute, având un aspect aplatizat, neplăcut. Aluatul se întinde în formă de romb, lăsându-i mijlocul mai gros. Deasupra se așază grăsimea, care trebuie să aibă aceeași consistență cu aluatul. Turarea sau laminarea aluatului care are un conținut mare de grăsime se procedează prin presare ușoră cu merdeneaua, pentru repartizarea grăsimii în strat uniform în interiorul aluatului, timp în care se și subțiază. Se întinde apoi cu merdeneaua sau se introduce în laminor sau
Foitaj () [Corola-website/Science/324118_a_325447]
-
care au permis extinderea și mai mult a gamei de produse cum ar fi nipluri pentru radiatoare și plasă de sârmă. În același timp, uzina și-a modernizat transportul țaglelor de relaminare de la cuptoarele de încălzire la trenul continuu de laminare și transportul colacilor de sârmă de la vârtelnițe la platforma de răcire. În paralel, în 1929 a luat ființă compania Industria Sârmei Brăila care avea ca profil producerea de profile laminate în bare și colaci precum și sârmă laminată în colaci. Cele
Laminorul () [Corola-website/Science/318300_a_319629]
-
două uzine au fuzionat în 1959 pentru a forma Brăila. În 1967 ia ființă secția de lanțuri comerciale (singura cu acest profil din România); în 1969 laminorul nr. 2 de profile ușoare și mijlocii a fost amenajat și modernizat pentru laminarea profilelor din oțeluri aliate; în 1973 a fost dat în funcțiune un laminor de profile cu secțiuni speciale, respectiv laminorul nr. 3 realizat din utilaje disponibilizate. În anii 1974-1975 mașinile de fabricat cuie au fost parțial înlocuite cu mașini noi
Laminorul () [Corola-website/Science/318300_a_319629]
-
pentru a realiza consumuri energetice mici, căldura latentă de vaporizare să fie cât mai mare pentru a asigura debite masice reduse, căldura masică în stare lichidă să fie cât mai mică pentru a nu apare pierderi mari prin procesul de laminare adiabatică. Alte proprietăți ce trebuie să le prezinte un agent frigorific sunt: să nu fie coroziv, să nu fie poluant, să nu prezinte pericol de inflamabilitate, explozie și toxicitate, să aibă o coontribuție nulă la încălzirea globală. Istoricul agenților frigorifici
Agent frigorific () [Corola-website/Science/317568_a_318897]
-
Euro Energy Group al cărei obiect de activitate îl reprezintă realizarea de instalații pentru producția de energie din surse regenerabile, iar în 1997, este preluată societatea Nuova Forsidera Spa cu fabricile sale din Corsico (Milano) și Albignasego (Padova), specializată în laminarea, prelucrarea la rece și galvanizarea oțelului. Sectorul energetic al Grupului se extinde în 1997 datorită eforturilor lui Antonio Marcegaglia prin constituirea societății Green Power pentru dezvoltarea unor strategii și sisteme de producere a energiei prin gazeificarea deșeurilor și a biomasei
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318429_a_319758]
-
cincinal “Ravenna 2000”, care a făcut ca uzina din Romagna să devină al doilea pol siderurgic italian cu o producție de peste 4 milioane de tone de produse semifinite pe an datorită noilor instalații de galvanizare la cald, de vopsire, de laminare la rece și de decapaj, precum și datorită centrului său de servicii modern și spațios Cu finalizarea polului metalurgic și siderurgic din Ravenna, inaugurat în decembrie 2001, și a altor proiecte minore deja funcționale, Grupul Marcegaglia prelucrează în prezent circa 5
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318429_a_319758]
-
din anul 1930, în România nu s-a mai importat nicio locomotivă. În paralel cu producția de locomotive, Nicolae Malaxa construiește fabrica de țevi din oțel fără sudură (actuala uzină Republica), aplicând pentru prima dată pe continent procedeul american de laminare „Stiefel”. Între anii 1937-1938, Malaxa a construit Fabrica de muniții de artilerie și armament în incinta Fabricii de material rulant. Uzinele Malaxa au produs pe baza unui plan general de apărare a țării muniție de artilerie, armament și tanchete proiectate
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
așază pe folia de EVA după care se face conectarea grupelor între ele și racordarea la priza de legătură prin lipire. În final totul se acoperă cu o folie EVA și peste aceasta o folie tedlar. Pasul următor constă în laminarea panoului în vacuum la 150 °C. În urma laminării din folia EVA plastifiată, prin polimerizare, se va obține un strat de material plastic ce nu se va mai topi și în care celulele solare sunt bine incastrate și lipite strâns de
Panou solar () [Corola-website/Science/307516_a_308845]
-
face conectarea grupelor între ele și racordarea la priza de legătură prin lipire. În final totul se acoperă cu o folie EVA și peste aceasta o folie tedlar. Pasul următor constă în laminarea panoului în vacuum la 150 °C. În urma laminării din folia EVA plastifiată, prin polimerizare, se va obține un strat de material plastic ce nu se va mai topi și în care celulele solare sunt bine incastrate și lipite strâns de geam și folia de tedlar. După procesul de
Panou solar () [Corola-website/Science/307516_a_308845]
-
din folia EVA plastifiată, prin polimerizare, se va obține un strat de material plastic ce nu se va mai topi și în care celulele solare sunt bine incastrate și lipite strâns de geam și folia de tedlar. După procesul de laminare, marginile se vor debavura și se va fixa priza de conectare în care se vor monta diodele de bypass. Totul se prevede cu o ramă metalică, se măsoară caracteristicile și se sortează după parametrii electrici după care se împachetează. Parametrii
Panou solar () [Corola-website/Science/307516_a_308845]
-
Coordonator: CONF.DR.ING. MIHAI CHIRIȚĂ Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu Tehnologie Protetica și Biomateriale Lucrarea de față prezintă avantajele folosirii tehnicii de fabricare manuală a implanturilor bioceramice de os, obținute prin laminare. Procesul a inclus câteva etape, printre care: realizarea materialului bioceramic, formularea și realizarea benzii ceramice, testarea mecanică și producerea prototipului. A fost folosit un compozit bioceramic neresorbabil, format din particule de hidroxiapatita ( Că 10(PO4)6(OH)2), amestecate cu
FABRICAREA AUTOMATA A IMPLANTURILOR OBISNUITE DE OS FOLOSIND REALIZAREA DE PROTOTIPURI RAPIDE by ELENA IRINA PASCU () [Corola-journal/Science/84136_a_85461]