840 matches
-
privi întunecat: ― Sânt chestiuni personale, intime, aș zice, care nu interesează pe nimeni. ― Vă asigur că voi trece peste ele. Bătrânul ezită, apoi scoase cu o mișcare silită din buzunarul de la piept altă agendă. Cristescu o răsfoi distrat (conținea notații lapidare: 16 noiembrie, de plătit chirie, întreținere; 5 decembrie ― farmacie, zaharină gratis; 7 decembrie ― policlinică, 8 ― dentist etc. ) apoi o puse pe masă. Surîse: ― Cealaltă m-ar interesa. Avu impresia că bătrânul geme. I-o întinse cu mâna tremurândă. Maiorul nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Laconismul acestor incrustații de gând este cu totul deosebit, V. Ghica fiind un reprezentant de elită al prozei ultrascurte. G. Corbu Il știam de mult pe V. Ghica cultivând acest gen dificil, în care trebuie să închizi într-un enunț lapidar, doar de câteva cuvinte, adevăruri grave, uneori acide, dulci sau amare, rod al unei inteligențe scânteietoare, al unei capacități extraordinare de observație și reflexie, al mișcării la mari altitudini a scripeților găndirii. Corneliu Stoica Cartea se adresează tuturor vârstelor și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
originalitate. Autorul are deja o biografie și o operă bine conturate. Numai graba contemporanilor face ca V. Ghica să nu fi cunoscut pe măsura personalității sale. Ion Hurjui Aforismele lui V. Ghica concentrează adevăruri universale, cândva paradoxale, satirizează și avertizează lapidar, într-o sinteză de luciditate, gravitate și umor. Sorin Ivan Ce anume aduce volumul de aforisme al lui V. Ghica ? În primul rând un anumit tip de meditație asupra unei lumi în care multe lucruri s-au schimbat. Regulile clasice
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
-i așa? -, îi și răspundeam, căci vorba unui frumos principiu de drept: A tăcea înseamnă a consimți. Tăcerea întotdeauna este o armă tăioasă, foarte disprețuitoare. De aceea, am și folosit-o eu atunci, răspunzându-i în treacăt cu un „da” lapidar numai. Dar uite că n-am apucat să-mi flexez genunchiul pentru următorul pas, căci dânsul m-a interpelat din nou (de această dată, însă, întrebândumă ceva ce, probabil, în mintea lui sărac mobilată, chiar îi crea puternic sentimentul de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sine însuși, dublată de izolarea din cotidian, la fel ca și Silvestru din Patimă primejdioasă, care, cu inteligența sa remarcabilă, era un „idealist neegalat”. În Invidie mocnită, cadrul acțiunii este reprezentat de un „loc abject, scârbavnic și de nesuportat”, descris lapidar, cu maximă obiectivitate, prin doar trei epitete foarte bine selectate, pentru a se găsi un final pe măsură: „În ziua aceea, n-am mai fost în stare să fugăresc niciun șobolan.” Toate drumurile străbătute de către personajele lui Rareș Tiron conduc
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
descopeream la fiecare oră un lung pomelnic de nereguli, consemnate cu rîvnă de elevul de serviciu care, la pauză, trebuia să facă și controlul sanitar, pentru a constata prezența sticluței cu apă sau dacă palmele erau curate. Lista conținea însemnări lapidare: „Tanasă are unghii și nu are apă”. Cînd suna clopoțelul, curtea școlii era invadată de mulțimea copiilor mînați de foame către case. Se auzeau discuții aprinse. - Da’ ce, temele noastre crezi că-s ușoare ca ale voastre? întreba o fătucă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
propoziții, pleca și mă aștepta mai încolo, așezat pe-o piatră. - Te înscrii? Nu te înscrii... Ba ai să te înscrii. Nu poți opri cu curul Siretul. În ce mă privește, nici pe departe nu reușeam să fiu atât de lapidar și explicit ca Nică Grigoraș. Încercam să deslușesc oamenilor evoluția micii proprietăți, de la hectarele multe ale părinților la cele puține ale fiilor. Ce va rămîne nepoților? Divizarea era o lege implacabilă și, nu încape îndoială, o sărăcie progresivă îi amenința
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tot de lemn, foarte mic. E ora vecerniei. În curând liniștea va fi străpunsă de bătăile ritmice ale toacăi și de clopot. Ce va fi voit să spună autorul poliției de 1000 de lei editate În folosul acestei mânăstiri prin lapidara formulare: „Distrusă de vitregia mânăstirii prin anii 1614, 1762-1785“? Distrugerea unei mânăstiri era pe atunci o operă de 150 de ani? Și de ce 1785? Să fi ajuns până aici răsculații lui Horea pentru ca mănăstirea să merite să fie distrusă? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
G.Tutoveanu, sau poate, mai nou, a „arendașului” de tip no u ca re înăbușind năzuințele țăranului dar și interesul cumpără toru lui - ca prețul grâului ca și al pâinii să fie pe măsura cerințelor, l-am auzit exprimându-se lapidar: - Prețul pâinii? Să crească! Nimic despre prețul semințelor și al arăturii, despre recoltare și prețul grâului la producător... Dar care, cine-i producătorul grâului, după 1989? La cine ajung subvențiile pentru agricultură și cât de acoperitoare a costurilor sunt? Nici
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Hasmaț... N. Ași ! Aliodor Popescu. G. Dar ce relație poate fi între Popescu și Hasmațuchi ? N. Relație nu, dar legătură se poate face, că hasmațuchiul se livrează în legături așa cum și pe o piatră stâncoasă scrie Țuchi P. , ceea ce demonstrează lapidar că Ceahlăul aprține familiei Popescu, scrierea fiind cu caractere latine, deci înaintea slavilor care au venit cu scrisul lor pe urmă, că după Țuchi P scrie Natașa C, ceea ce mă și determină să cer transcrierea Palatului, șoselei și Ceahlăului pe
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
monseniorul avea cale liberă. El putea emite o hotărâre chiar mai înainte ca Papa de la Roma să-și comunice poziția. Pentru o mai mare siguranță, Cauchon ceruse ceva mai înainte ca procesul să fie transferat în jurisdicția Inchiziției, motivându-și lapidar solicitarea: „Crimă cu erezie”. Pentru ca reușita să fie deplină, a propus ca loc al judecății orașul Rouen. Parisul era socotit ca nesigur. În componența tribunalului au intrat, pe lângă episcopul de Beauvais, cu asesorii lui, canonici englezi și normanzi, universitari
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
deja făcute demersurile pentru imprimare, iar domnul Bogdan Artene își luase deja angajamentul să-mi aducă la domiciliu pachetele respective, scutindu-mă de un greu efort fizic și psihic - o grea încercare pentru mine. în ziua următoare, 9 iulie, notam lapidar: Astăzi e ultima zi de fotbal și astfel revenim la situația obișnuită. A fost fotbal planetar cu grozave surprize. Opoziția se manifestă zgomotos promițând că va face ceea ce n-au făcut guvernanții. Adrian Năstase speră „la ciolan”, că tot e
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
românilor de santinelă a Europei, oprind viitura de neamuri scuipate de marele cazan al Asiei și „ne-ați lăsat pradă comunismului, să cădem pradă lăcomiei rusești și ucrainene, să fim duși în Siberia și în uriașe gulaguri apocaliptice”, și concluzionează lapidar: „Terorismul de astăzi e floare la ureche față de ceea ce am trăit noi în două milenii de istorie, aici la Porțile Orientului”. în Țara în pradă autorul nu ezită să acuze direct, cu maximă vehemență, situația dezastruoasă în care se află
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dare ar Domnul să-i răstoarne, doar așa va începe și la noi”. (p.150) în discuțiile pe care le are cu membrii familiei, căpitanul se întreabă “la ce miau folosit avansările și decorațiile obținute pe câmpul de luptă, conchizând lapidar: comunismul mi-a distrus cariera, familia și viitorul.” Opiniile căpitanului sunt elocvente prevenindu-i pe apropiați să fie prudenți, îndârjiți, să nu uite cine sunt, că regimul imbecilizează tineretul obligându-l să învețe limba cuceritorului în detrimentul limbilor occidentale. Căpitanul relatează
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
un gâdeluș/ Născocise un căluș/...Și de-atunci, din vremuri vechi,/ Gură n-ai și n-ai urechi./ Când ți-i dor de unt și pită/ Dumici vorba răzvrătită.” în poezia Țăranii, această nobilă pătură socială atât de răbdătoare conchide lapidar: „Țăranii.../ Din când în când doar se răscoală/... Țăranii nu mai cer pământ/ Ci pâine să-și hrănească pruncii.” în poezia Vasile Covrig, ce-i dă titlul, numitul generic semnalând masa poporului, „Stă omul crucit și nu înțelege/ Cum poate
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a trăi... Sfârșitul tiranului în martie 1953, părea să ducă la o schimbare a orientării lumii... dar a trebuit să mai treacă timp... Atunci, un necrolog din vestul Europei menționat de Monica Lovinescu în cartea sa „La apa Vavilonului”, consemna lapidar: „Mâna care a făcut atâtea fărădelegeri nu mai mișcă, limba care a mințit a înghețat, creierul care a conceput atâtea crime s-a înecat în propriul sânge. Tiranul a căzut. Va cădea și tirania”. Abia la Congresul al XX-lea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
verificat. La afirmația mea că unicul nepot, cu multiple potențe moral-intelectuale, nu a putut să se realizeze în România, ci pe meleagurile îndepărtate ale vestului Europei, pentru că, la comisia de admitere de care depindea nepotul s-a primit un bilet lapidar: „Candidatul x, y, nu trebuie să fie admis” de care președintele comisiei a trebuit să țină seamă, pentru a nu intra în conflict cu Securitatea. Proba acestui adevăr s-a ivit peste circa 2-3 ani când într-o împrejurare oarecare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
stabilindu-se paritatea de 1550 de focoase nucleare. Aflat la Bruxelles, Președintele Băsescu este abordat de un reprezentant al Rusiei cu următoarea întrebare: „România vrea să anexeze Republica Moldova?”, la care președintele nostru dă un răspuns de nota 10 plus, spunând lapidar: „România nu are experiența anexării altor state”. Un răspuns demn și la obiect, pentru care președintele merită respectul tuturor românilor. Încă de la sfârșitul anului 2010, lumea arabă, islamul, dă semne de neliniște, concretizată în manifestații cu caracter revendicativ - revoluționar. În
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
condeier nu speră să ajungă la vârsta senectuții? Ar fi păcat! Pentru că ajungând la vârsta senectuții, abia atunci ar înțelege că a comis o neiertată eroare și mai ales că a manifestat acea totală lipsă de bun simț, dând sentința lapidară pe care a dat-o la adresa unor oameni în vârstă care nu doresc decât să li se respecte vârsta care le-a adus un plus de experiență și de cunoaștere. Cine se consideră bătrân - indiferent că are 50, 60 ori
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și că ar fi bine să plece liniștiți acasă. Poate ar fi fost cazul să mai adauge: Aveți încredere în mine, dar renunță. I se păru de prisos să prelungească o conversație ce ar fi preferat să fie cât mai lapidară. Spre stupefacția Olgăi, Alex ținu să o mai vadă câteva secunde pe Ina. - Ei, ți-ai văzut feciorul? îl întrebă Ina. - Da, e frumos, seamănă cu bunicul meu, e brunețel... Încercă el să se consoleze. - Ce nume vrei să-i
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
am fost îngenuncheată. Acum mi a rămas o singură soluție: să mă ridic de jos, să plec, să caut un drum care să fie numai al meu! După un timp, scrise o vedere unei asistente de la contagioase prin care pretexta, lapidar, că nu avusese timpul util de a-și lua rămas bun de la colegi și prieteni, dar că o va face cu proxima ocazie. Se înțelegea că plecarea ei nu este temporară. În exasperarea ei de a părăsi orașul cu toate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
fie o doamnă cu care să pot ieși, fără jenă, în lumea bună! Acesta era crezul mărturisit al domnului Victor Stamate. Olga subscrise cu sufletul ei însetat de o așezare, ce i se părea, după toate datele înscrise în fișa lapidară a expertului în finanțe, mai mult decât un noroc, coborât parcă din cele mai înalte sfere ale binelui ceresc. La finele sejurului, cei doi erau deja logodiți printr-un legământ solemn, într-o seară cu lună plină, în sclipirile argintii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu mai avu loc să-și dezmierde băiatul de răul mamei sale, dar nu-i purta pică. Buna îl iubea așa de mult pe băiatul acesta cuminte, cuviincios și ascultător! Problema privind noua casă, despre care Alex îi menționase Inei lapidar, prin câteva cuvinte, rămase undeva înscrisă într-o agendă, fără o dată anume, multă vreme. Alte griji intrau și ieșeau pe ușa casei lor, cu vești de o neașteptată diversitate, ocupându-le până și ceasurile din noapte, nu numai cele stăpânite
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
culmea, căzuse pe piciorul ei și, amortizată, nu se sparse. Luă farfuria în mână, o roti pe toate părțile, era întreagă. Ce noroc! În cele din urmă, se așeză pe pat, scoase din ascunzișurile sale jurnalul ei intim și notă lapidar: Se pare că Alex a rătăcit drumul spre casă. Asta înseamnă că am început să mă ofilesc! Trebuie să am mai multă grijă de mine. Nu voi mai putea deveni un boboc de floare, dar aș vrea să cred că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
între cele două coperte depăși însă buna lui intenție. Mânate parcă de o nestăpânire ieșită de sub control, mâinile sale porniseră deja acțiunea. Începu să răsfoiască febril acest caiet în care nu era imposibil să găsească și lucruri secrete. Desluși însemnări lapidare ale Inei, datând încă de pe timpul școlarității. Cântărindu-l în mână, foiletând la repezeală paginile scrise, nu se putu abține să nu exclame: Măi să fie! soția mea a scris aici un adevărat roman. Curiozitatea de a-l lectura îi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]