KorAP: Find »[drukola/base=larvă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...77 >

1,913 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

de tentacule retractile. Aparatul bucal este reprezentat de o radulă zimțată, cu care distruge țesuturile. Cochilia este redusă la un disc subtegumentar, situat pe partea dorsală a corpului (fig. 18 a). Oul este sferic, de culoare alb-cenușie (fig. 18 b). Larva este asemănătoare cu adultul, dar este mai mică. Biologie. Iernează în stadiul de ou, depus în sol, la 2 - 4 cm adâncime. Larvele apar în primăvară, când temperatura aerului este de 8100° C. Dezvoltarea larvară durează 45 - 60 de zile

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
pe partea dorsală a corpului (fig. 18 a). Oul este sferic, de culoare alb-cenușie (fig. 18 b). Larva este asemănătoare cu adultul, dar este mai mică. Biologie. Iernează în stadiul de ou, depus în sol, la 2 - 4 cm adâncime. Larvele apar în primăvară, când temperatura aerului este de 8100° C. Dezvoltarea larvară durează 45 - 60 de zile. În condiții de câmp are 2 - 3 generații pe an. Activează în timpul nopții, iar ziua se retrag în straturile superficiale ale solului, preferând

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
peste 140 specii de plante spontane și cultivate. Sunt preferate următoarele specii de legume: salata, varza, conopida, tomatele, castraveții, dovleceii, morcovul, ștevia etc. Atacul se manifestă în vetre, atât pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate plantele tinere. Larvele și adulții rod frunzele din care nu rămân intacte decât nervurile. În culturile de morcov, pătrunjel etc., limacșii rod cavități profunde, în care se instalează bacterii și ciuperci saprofite, ce determină putrezirea acestora (fig. 18 c, d). Pe organele atacate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
lungime, de culoare verde; corpul este îngustat anteroposterior, cu dungi longitudinal mai închise la culoare pe partea dorsal. Antenele sunt egale sau mai lungi decât corpul, iar corniculele sunt bine dezvoltate (fig. 19). Biologie. În sere iernează ca adulți și larve, prezentând 8 - 12 generații pe an. Este un afid cu dezvoltare holociclică, monoecică. În camp, densitatea maximă a păduchilor se înregistrează în mai - iunie și august septembrie. Acest afid este vector al unor boli virotice de la cartof la tomate. Plante

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
fig. 20 b). Masculul are corpul piriform, îngustat posterior, de 0,35 mm lungime. Culoarea corpului este mai deschisă (fig. 20 a). Oul este sferic, la depunere de culoare albicioasă, cu aspect sticlos, iar apoi galben portocaliu (fig. 20 c). Larva are corpul de formă elipsoidală, de culoare galben-deschisă sau verde-gălbui, de 0,19 mm lungime. Caracteristic este faptul că larva are numai 3 perechi de picioare, în timp ce adultul prezintă 4 perechi de picioare (fig. 20 d). Biologie. Iernează în stadiul

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
20 a). Oul este sferic, la depunere de culoare albicioasă, cu aspect sticlos, iar apoi galben portocaliu (fig. 20 c). Larva are corpul de formă elipsoidală, de culoare galben-deschisă sau verde-gălbui, de 0,19 mm lungime. Caracteristic este faptul că larva are numai 3 perechi de picioare, în timp ce adultul prezintă 4 perechi de picioare (fig. 20 d). Biologie. Iernează în stadiul de femelă adultă pe frunzele rămase în câmp după recoltare, pe sub scoarța pomilor și a arbuștilor, în frunzarul pădurilor. Prezintă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de hibernare și încep să se hrănească pe diferite plante spontane sau cultivate. Femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor. O femelă poate depune 80 - 150 de ouă. Incubația durează 5 - 7 zile. Dezvoltarea larvară durează 10 - 15 zile. Larvele mature se transformă în protonimfe și apoi deutonimfe, după care apar adulții. Factorii care limitează populațiile de Tetranychus usticae Koch. sunt prezentați în fig. 21. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de plante cultivate și spontane ce aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni, bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular, astfel că țesuturile se degradează. Pe frunzele atacate apar la început puncte de culoare albă vizibile pe partea superioară și în special în apropierea nervurilor. Pe măsură ce atacul evoluează, punctele confluează

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
apoi uscarea frunzelor. Datorită atacului, plantele vegetează slab iar fructificarea este redusă. În câmp, pagubele produse de acarianul roșu comun pot fi de 15 - 20%, iar în sere, culturile pot fi compromise. Pragul economic de dăunare este de 5 - 6 larve sau adulți pe Măsuri de prevenire și combatere Pentru prevenirea și combaterea acarianului roșu comun se aplică un complex de măsuri și anume: a) măsuri agrofitotehnice ce constau în: o efectuarea arăturii de toamnă, prin care se introduc în adâncime

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
pe utilizarea prădătorilor și paraziților. Pentru specia Tetranychus urticae Koch., cea mai mare importanță o are prădătorul Phytoseiuluspersimilis At. H. Cercetările efectuate de Iacob N. și colab. (1970, 1975, 1979) au stabilit un raport de un acarofag la 20 - 30 larve și adulți de Tetranychus urticae Koch., iar eficacitatea tratamentului a fost până la 90 %. c) măsuri chimice: aplicarea de acaricide, la semnalarea apariției acarienilor pe frunze. În România sunt avizate numeroase acaricide pentru combaterea acarianului roșu comunTetranychus urticae Koch., printre care

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
lungime, de culoare roșie-portocalie. Pronotul este îngustat la mijloc, iar elitrele sunt prevăzute cu striuri longitudinale formate din puncte. Antenele sunt negre, iar picioarele au o culoare roșie, în afară de baza femurelor care sunt negre. Oul este oval, de culoare galbenă-portocalie. Larva are 8,0 - 12,0 mm lungime, este de culoare galbenă- portocalie, cu aspect murdar, prevăzută cu excremente mucilaginoase. Capul și toracele brun-negricios. Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are loc împerecherea, iar femela depune ouăle de-a lungul nervurilor frunzelor de ceapă. O femelă depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 6 - 10 zile. Larvele care apar, se dezvoltă 20 - 30 zile, după care se retrag în sol, unde într-o celulă de pământ, se transformă în pupe. Noii adulți apar în iunie - iulie și dau naștere la cea de-a doua generație. Plante atacate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de-a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior, sub forma unor leziuni cu contur neregular. În urma atacului, plantele stagnează în creștere, iar producția este mică și de calitate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
recoltare; o Aplicarea de tratamente chimice la apariția adulților în primăvară, înainte de depunerea ouălor, folosindu-se insecticide organofosforice: Carbetox 37 CE - 0,4 %, Diazol 60 EC-0,1 %, Sinoratox 35 CE - 0,1 % etc. Al doilea tratament se face la apariția larvelor; o La soluțiile de insecticide se adaugă un adezix, aracet 0,2 %. Tripsul comun - Thrips tabaci Lind., ordinul Thysanoptera, familia Thripidae Sin: Thrips striatus Gil., Thrips communis Uzel., Thrips altii Serr., Thrips solanacearum Port., Thrips adamsoni Bagn., Thrips frankeniae Bagn

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
mm lungime și este de culoare galben deschis. Aripile la adulții acestei specii sunt înguste, cele anterioare cu două nervuri longitudinale, iar cele posterioare cu o singură nervură. Ambele perechi de aripi prezintă franjuri spre marginea posterioară (fig. 22 a). Larva are 0,8 - 1,0 mm lungime, de culoare galbenpalid; capul și protoracele sunt mai închise, iar abdomenul gălbui. Antenele alcătuite din 6 articole (fig. 22 b). Biologie. Iernează în toate stadiile de dezvoltare, dar cel mai frecvent sub formă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
gazdă, din diferite familii botanice. Produc pagube atât în câmp, cât și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de culoare galbenăargintie, în special în lungul nervurilor (fig, 126 c). Plantele atacate nu mai vegetează normal

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
pentru introducerea sub brazdă a formelor de hibernare; o prașile efectuate în perioada de vegetație pentru distrugerea buruienilor, ce constituie plante gazdă pentru dezvoltarea tripșilor. Tratamente chimice efectuate când pragul economic de dăunare este depășit de la 3 - 5 adulți sau larve pe plantă. Se poate folosi unul din următoarele produse: Actellic 50 CE - 0,1 %, Actara 25 WG - 0,02 %, Confidor 70 WG - 0,02 %, Carbetox 50 CE - 0,3 %, Diazol 60 EC - 0,15 %, Mospilan 20 SP - 0,04 %, Palas

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Lungimea corpului este 7 - 10 mm. Agriotes ustulatus Schall. are corpul brun-închis până la negru, de 9 - 12 mm lungime, cu elitrele, antenele și picioarele de culoare galben-brună. Ouăle sunt ovoide, de culoare albă, de 0,5 - 1,5 mm lungime. Larvele mature au 20 - 25 mm lungime. Corpul cilindric este puternic chitinizat, de unde și denumirea de “viermi sârmă”. Culoarea corpului este galbenă. Piesele bucale sunt bine dezvoltate, cu mandibulele puternice, care au un dinte subterminal. Ultimul segment abdominal este conic și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
un dinte subterminal. Ultimul segment abdominal este conic și prezintă două gropițe stigmatiforme, de la care pleacă posterior câte o carenă oblică. Pupa este de culoare galbenă. Biologie și ecologie. Prezintă o generație la 45 ani și iernează ca adulți și larve în diferite vârste în sol. În condițiile țării noastre, adulții apar în lunile mai sau iunie și au o activitate nocturnă. Uneori, apar și ziua pe inflorescențele de umbelifere. Ei se hrănesc cu polenul diferitelor plante din flora spontană și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
unei female este de 150 - 200 ouă. Incubația durează 30 - 40 de zile, în funcție de temperatură și umiditatea solului. Dacă umiditatea este 40 zile, în funcție de temperatură și umiditatea solului. Dacă umiditatea este prea redusă, ouăle nu mai eclozează și pier. Apar larvele, care la început sunt transparente. În primul și al doilea an de existență larvele se hrănesc cu humus și substanțe organice în descompunere. La sfârșitul celui de al doilea an își pierd transparența, regumentul devine chitinos și capătă o culoare

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
temperatură și umiditatea solului. Dacă umiditatea este 40 zile, în funcție de temperatură și umiditatea solului. Dacă umiditatea este prea redusă, ouăle nu mai eclozează și pier. Apar larvele, care la început sunt transparente. În primul și al doilea an de existență larvele se hrănesc cu humus și substanțe organice în descompunere. La sfârșitul celui de al doilea an își pierd transparența, regumentul devine chitinos și capătă o culoare galbenă-portocalie. emperaturile ridicate din timpul verii și uscăciunea pronunțată întrerup activitatea larvelor, care coboară

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de existență larvele se hrănesc cu humus și substanțe organice în descompunere. La sfârșitul celui de al doilea an își pierd transparența, regumentul devine chitinos și capătă o culoare galbenă-portocalie. emperaturile ridicate din timpul verii și uscăciunea pronunțată întrerup activitatea larvelor, care coboară în straturile mai profunde ale solului. Larvele evoluează în condiții optime la temperature de 18 - 210 C și umiditate de 50 - 80 %. Larvele năpârlesc de două ori pe an. Toamna, când temperature solului scade sub 90 C, larvele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
organice în descompunere. La sfârșitul celui de al doilea an își pierd transparența, regumentul devine chitinos și capătă o culoare galbenă-portocalie. emperaturile ridicate din timpul verii și uscăciunea pronunțată întrerup activitatea larvelor, care coboară în straturile mai profunde ale solului. Larvele evoluează în condiții optime la temperature de 18 - 210 C și umiditate de 50 - 80 %. Larvele năpârlesc de două ori pe an. Toamna, când temperature solului scade sub 90 C, larvele intră în diapauză hiemală. Pe parcursul celor cinci ani de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și capătă o culoare galbenă-portocalie. emperaturile ridicate din timpul verii și uscăciunea pronunțată întrerup activitatea larvelor, care coboară în straturile mai profunde ale solului. Larvele evoluează în condiții optime la temperature de 18 - 210 C și umiditate de 50 - 80 %. Larvele năpârlesc de două ori pe an. Toamna, când temperature solului scade sub 90 C, larvele intră în diapauză hiemală. Pe parcursul celor cinci ani de evoluție, iernarea are loc sub formă de larve de vârsta a Il-a, a IV și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
larvelor, care coboară în straturile mai profunde ale solului. Larvele evoluează în condiții optime la temperature de 18 - 210 C și umiditate de 50 - 80 %. Larvele năpârlesc de două ori pe an. Toamna, când temperature solului scade sub 90 C, larvele intră în diapauză hiemală. Pe parcursul celor cinci ani de evoluție, iernarea are loc sub formă de larve de vârsta a Il-a, a IV și a VI-a, precum și în stadiul de adult în sol, la adâncimi de 20 - 30

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]