820 matches
-
ea artistică, fie teoretică. El este, dincolo de calitatea de artist, un gânditor plasat în spațiul metafizicii operei de artă în genere și al spectacolului în general. Ideea conform căreia în cazul marilor artiști operele următoare se află în stadiul de latență în prima se confirmă și în cazul lui Alexa Visarion prin spectacolul său de debut Cartofi prăjiți la orice. Toate creațiile sale în teatru și film sunt străbătute obsesiv de aceeași viziune. Acea imagine spectacular teatrală de pe scena Teatrului Studențesc
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
omnivalabilă. Așa se explică de ce tehnica respectivă nu trebuie utilizată la persoanele a căror traume s-au consumat în urmă cu mulți ani (Andrews et al., 2007). Restructurarea cognitivă. Travaliul anevoios și epuizant al expunerii, poate escava dintr-o oarecare latență și aduce în prim plan o serie de idei și concepții defectuoase ale pacientului despre lume, semeni și el însuși. Unele sunt corolarul direct al incidentului traumatic, altele preexistau, dar s-au acutizat, în aceste condiții. Obiectivul terapeutului este ca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
construcția conceptului de identitate socioculturală o are viziunea noologică a lui Blaga și Bădescu. Vom constata aici că, dacă majoritatea teoriilor analizate în capitolul anterior se adresează conștiinței și imediatului, viziunea noologică se adresează în primul rând orizonturilor inconștiente, nivelului latențelor, profunzimilor spirituale. De aici vine și noutatea sistemului în ceea ce privește identitatea, și anume postularea permanenței pe palierul latențelor a unor cadre spirituale. Următorul capitol, al cincilea, aduce cu sine clarificarea opțiunilor epistemologice și metodologice. Practic, aici vom defini identitatea socioculturală și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că, dacă majoritatea teoriilor analizate în capitolul anterior se adresează conștiinței și imediatului, viziunea noologică se adresează în primul rând orizonturilor inconștiente, nivelului latențelor, profunzimilor spirituale. De aici vine și noutatea sistemului în ceea ce privește identitatea, și anume postularea permanenței pe palierul latențelor a unor cadre spirituale. Următorul capitol, al cincilea, aduce cu sine clarificarea opțiunilor epistemologice și metodologice. Practic, aici vom defini identitatea socioculturală și vom vedea "cum poate fi studiată". Parafrazându-l pe Jenkins (1996), vom spune că toate tipurile de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cuvinte, dacă în capitolul anterior am analizat teorii ale identității adresate în principal conștiinței, raționalului, mundanului, aici o să ajungem să vedem o altă față a abordărilor identității, și anume o perspectivă adresată spiritului și, mai mult decât atît, adâncimilor spirituale, latențelor, abisalului uman. Aceleași întrebări Cum e înțeleasă identitatea? Cum se constituie ea? Care sunt coordonatele sale principale? și Cum poate fi studiată? pe care le-am ridicat în secțiunea anterioară le avem în vedere și aici. Răspunsurile pe care le
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o dimensiune a darurilor, un sistem virtual de determinante, și o dimensiune a intereselor lumești.40 Cu toate acestea, cele două planuri pot intra în rezonanță, adică pot fi unite și sunt unite prin trăire spirituală. "Trăirile fac posibilă actualizarea latențelor sufletești și compunerea feluritelor cadre spirituale în una și aceeași faptă, în actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în una și aceeași faptă, în actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți trei piloni de însemnătate la fel de mare: latențele difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face atât Durkheim, prin ideea comunității de ofensă 42, cât și Pareto, prin ideea de reziduuri 43
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți trei piloni de însemnătate la fel de mare: latențele difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face atât Durkheim, prin ideea comunității de ofensă 42, cât și Pareto, prin ideea de reziduuri 43. Latențele difuze au următoarele patru caracteristici
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți trei piloni de însemnătate la fel de mare: latențele difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face atât Durkheim, prin ideea comunității de ofensă 42, cât și Pareto, prin ideea de reziduuri 43. Latențele difuze au următoarele patru caracteristici: a) sunt comune majorității indivizilor și sunt apriorice oricărei educații, adică sunt primare; b) natura
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face atât Durkheim, prin ideea comunității de ofensă 42, cât și Pareto, prin ideea de reziduuri 43. Latențele difuze au următoarele patru caracteristici: a) sunt comune majorității indivizilor și sunt apriorice oricărei educații, adică sunt primare; b) natura lor este "simțuală", sunt realități ale simțirii generale; c) sunt împărtășite ca realități comune, "sunt unificate în individ, dar și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
momente și cadre" (Bădescu, 1997:72). În absența acestor cadre, simțirea comună rămâne latentă. Cadrele noologice nu fac parte din planul fizic, ele sunt realități spirituale, sunt "unități transcendentale de sens, de înțelegere, nu de substanță" (Bădescu, 1997:72). Odată ce latențele s-au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în care se petrece actualizarea și deci activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fizic, ele sunt realități spirituale, sunt "unități transcendentale de sens, de înțelegere, nu de substanță" (Bădescu, 1997:72). Odată ce latențele s-au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în care se petrece actualizarea și deci activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp al împlinirilor, timpul kairotic. Așadar, într-o rezumare simplificatoare, conchidem că latențele sunt energii necreate, ce pot fi activate doar prin trăire, în diferite cadre noologice, ce poartă în ele învățături spirituale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp al împlinirilor, timpul kairotic. Așadar, într-o rezumare simplificatoare, conchidem că latențele sunt energii necreate, ce pot fi activate doar prin trăire, în diferite cadre noologice, ce poartă în ele învățături spirituale. Ele se "descarcă" în moduri de a fi, tipuri sociale, configurații psihoculturale, habitusuri mentale specifice diferitelor epoci și societăți. Dacă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
încerca să ne reprezentăm grafic sistemul teoriei noologice o imagine posibilă, evident într-o vizune reducționistă, ar fi următoarea (Figura 5): Figura 5. Sociologie noologică. Relațiile între elemente sistemului Am văzut mai sus că sufletul popular este o expresie a latențelor. Acesta are așadar realitate transistorică, "este garantul, păstrătorul și păstorul acelei unități mai adânci din om și din afara omului prin care este prezervată solidaritatea socială dintre oameni în istorie" (Bădescu, 1997:38-43). Sufletul popular, identitatea, are statut de latență, ceea ce
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a latențelor. Acesta are așadar realitate transistorică, "este garantul, păstrătorul și păstorul acelei unități mai adânci din om și din afara omului prin care este prezervată solidaritatea socială dintre oameni în istorie" (Bădescu, 1997:38-43). Sufletul popular, identitatea, are statut de latență, ceea ce ne indică faptul că nu poate fi studiat decât "prin acele straturi de realizare simbolică în care-și trimite pulsațiile" (Bădescu, 1997:43). A studia sufletul unui popor, cu alte cuvinte, înseamnă a-l cerceta prin obiectivări, prin "sărbătorile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sufletul unui popor, cu alte cuvinte, înseamnă a-l cerceta prin obiectivări, prin "sărbătorile sale, prin actele sale creatoare, prin faptele sale de credință, în genere, prin cadrele sale noologice" (Bădescu, 1997:78, 43). De aici înțelegem că identitatea este latență. Una din calitățile sale esențiale este atemporalitatea, cu alte cuvinte, din această "postură" identitatea se uită la nenumăratele fețe ale istoriei, dar nu îmbătrânește în rând cu ele. Apoi, identitatea înseamnă trăire comună. Trăirea înseamnă aducerea / unirea timpului istoric cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul realității intersubiective. Identitatea colectivă se fixează în aceste cadre în cursul momentelor de trăire intersubiectivă profundă, spirituală, precum sărbătorile, opera eponimă, rugăciunea ș.a. Odată fi-xată pe nivelul latențelor, se descarcă apoi în planul realului imediat, doar prin și în trăire autentică. Deși aproape imposibil de empirizat, vom reține, pentru construcția modelului teoretic al identității socioculturale, ideea orizonturilor inconștiente a lui Blaga sau a nivelului latențelor a lui Bădescu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fi-xată pe nivelul latențelor, se descarcă apoi în planul realului imediat, doar prin și în trăire autentică. Deși aproape imposibil de empirizat, vom reține, pentru construcția modelului teoretic al identității socioculturale, ideea orizonturilor inconștiente a lui Blaga sau a nivelului latențelor a lui Bădescu. CAPITOLUL 5 IDENTITATEA SOCIOCULTURALĂ Pe parcursul ultimelor două capitole am descoperit, prin prisma diferitelor paradigme concurente, ce este sau cum este înțeleasă identitatea la nivel colectiv și care sunt elementele sale esențiale. Urmează ca în acest capitol să
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
românească în cazul nostru). 5.2.1. Definire operațională și dimensiuni Asumpția de ordin ontologic asupra realității sociale, pe care este construit în continuare modelul identității socioculturale, are în vedere existența a trei posibile planuri inter-relate16: un plan (N1) al latențelor difuze (vezi Bădescu, 2002; 2005), un plan (N3) al actualizărilor 17 (prin care înțelegem universul măsurabil al producerii și reproducerii nivelului latențelor în și prin reprezentări, atitudini, comportamente) și un plan (N2) intermediar, al potențialităților 18 (prin care înțelegem universul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în continuare modelul identității socioculturale, are în vedere existența a trei posibile planuri inter-relate16: un plan (N1) al latențelor difuze (vezi Bădescu, 2002; 2005), un plan (N3) al actualizărilor 17 (prin care înțelegem universul măsurabil al producerii și reproducerii nivelului latențelor în și prin reprezentări, atitudini, comportamente) și un plan (N2) intermediar, al potențialităților 18 (prin care înțelegem universul formării trăirilor, cognițiilor și acțiunii în cadrul proceselor de negociere contextuală intern-extern)19. Figura 6. Realitate socială și identitate Identitate Negociere contextuală Identificare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în și prin reprezentări, atitudini, comportamente) și un plan (N2) intermediar, al potențialităților 18 (prin care înțelegem universul formării trăirilor, cognițiilor și acțiunii în cadrul proceselor de negociere contextuală intern-extern)19. Figura 6. Realitate socială și identitate Identitate Negociere contextuală Identificare Latențe (N1) Potențialități (N2) Actualizări (N3) Într-o perspectivă mai largă, putem spune că fiecărui plan îi corespunde un timp specific: dimensiunii latențelor îi corespunde timpul kairotic sau illud tempus 20, dimensiunii potențialității îi corespunde timpul psihic, iar dimensiunii actualizărilor îi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]