15,723 matches
-
și contra ale situației limbii române din ziua de astăzi, Adrian Cioroianu face o trecere în revistă a evoluției limbii române, ca organism viu și într-o permanentă transformare a acesteia, în context european și universal pornind de la influența limbii latine culte și vorbite. Fără a fi invazive sau categorice, argumentele sunt pertinente, iar teoria evoluției limbii decurge logic, firesc și natural, autorul făcând o pledoarie pro schimbare / transformare a limbii române. Posteritatea va hotărî dacă ceea ce se va vorbi peste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
de dans, arbitrii și sportivi, vor veni la Timișoara pentru a deschide noi orizonturi atât dansatorilor profesioniști cât și celor neprofesioniști. Invitați speciali ai evenimentului: Arcadie Rusu - dans contemporan, Wilmark- dansuri caraibiene, Mariano Castro - pianist Narcotango, formație nominalizată la premiile Latin Grammy, Juan Fossati și Gimena Aramburu - Buenos Aires, Federico Farfaro și Naomi D’amour - Buenos Aires, Mircea Ecxarcu - street dance - București și mulți alții. ( M.Goergi ) Program: 9 octombrie 17:00 - Turul orașului în tramvai (flashmob-uri de dans pe traseul tramvaiului în
Festivalul Internaţional de Dans la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/93696_a_94988]
-
impusese un control sistematic... Străinii erau controlați, discret, dar erau controlați. Am descoperit, în același timp, acei români foarte apropiați de noi, de italieni, cu care m-am împrietenit. Am simțit imediat că am de a face cu un popor latin, cu foarte multe caracteristici comune...Românii au fost, și sunt, în general persoane cultivate, plini de sensibilități artistice, și atunci am început să fac diferența: ăsta-i sistemul politic, ăsta-i poporul român, două lucruri diferite...M-am atașat de
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
română... Apoi s-au înființa vreo 10 catedre în toată Italia: Roma, Genova ...Nu sunt mulți cursanți; de obicei sunt studenții care fac cursurile de portugheză, franceză, spaniolă, și alții care fac aceste cursuri din curiozitate, româna, fiind o limbă latină puțin deosebită...latina orientală. În ultimii zece ani, de când există o mare migrație din România, sunt fiii de români, născuți în România, dar cu școli în Italia...Și atunci când ajung la 20 de ani la Facultate se înscriu ca să învețe
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
Unii dintre acești tineri vorbesc perfect italiana pentru că au făcut școala în limba italiană, dar nu știu bine l. română și de aceea se înscriu la cursurile de limba și literatura română... P.C. - Este limba română mai apropiată de limba latină, decât limba italiană? R.S. - Este o problemă foarte veche. Acum, eu nu sunt un mare lingvist! pregătirea mea este de istoric și filosof... Faptul că sunt însă profesor de română m-a obligat să studiez și puțină lingvistică. Limba română
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
de istoric și filosof... Faptul că sunt însă profesor de română m-a obligat să studiez și puțină lingvistică. Limba română s-a născut dintr-un mariaj lingvistic între limba dacilor, despre care nu se știe foarte mult, și limba latină populară vorbită de militarii și colonii care ocupaseră Dacia, și înainte de Traian, și 164 de ani după, până la Aurelian; în limba română a rămas o mică parte din această latină...Cum s-a păstrat această limbă este chiar și puțin
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
care merge, înaintează. Și noi avem asemenea oameni, dar, cei mai mulți au chestia asta orientală de a cădea în extaz. De a cădea în visare... R.S. - Da, în România aspectul oriental există! l-am observat și eu; acum, în general la latini, doamne ferește - complet europeni, există și o parte orientală...un exces de visare, uneori chiar mitologic. P.C. - Credeți că în viitor arta, cultura, va juca un rol mai important sau nu!? R.S. - Eu nu sunt optimist, cel puțin acum; cel
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
eu nu am nici o emoție, n-am descoperit până acum nici un autor care să mă emoționeze puțin...Același lucru mi se întâmplă cu autori italieni, francezi, spanioli, poate sunt eu prea tradiționalist...dar, prefer să citesc un clasic din literatura latină sau greacă în care întâlnești toate elementele din istoria umană care înseamnă: viață, moarte, iubire... P.C. - În textul Carminei Burana, de peste 800 de ani, eu găsesc și contrapun experiențe colosale! R.S. - Acolo găsești toate elementele pe care poți să le
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
R.S. - Acolo găsești toate elementele pe care poți să le adaptezi la situații de astăzi. Citesc acum Marc Aureliu...pagini minunate despre viață și oameni! e o literatură care îți poate da elemente de meditație pentru orice situații... P.C. - Limba latină se predă în școala italiană la fel ca limba italiană? R.S. - Nu, se fac ore săptămânale, câteva... P.C. - Ei bine la noi se predă l română din clasa I-a până a 12-a, nu credeți că se exagerează? R.S.
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
Te-au Propovăduit, Primește-i în Împărăția, Ierusalimului Ceresc Și crește DOAMNE Turma Ta și pe cei ce-o Păstoresc ! Credința la Singidunum și-n văi la Danubius Crește-o cu noul popor, daco-roman, al lui IISUS ! Și pe-astă latină brazdă, de pe planeta Pământ În limba nouă românească, să cheme Numele Tău Sfânt !" Sub schingiuiri îngrozitoare în Sava fost-au înnecați Dar creștini evlavioși, i-au dus să fie Venerați ! În Ceruri, ei sunt cu Sfinții și Îngerii (ca Slujitori
SF.MUCENICI MONTANUS ȘI SOȚIA SA MAXIMA PREZBITERA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377212_a_378541]
-
călătoriile mele prin lume, această teorie a fost confirmată. Personal consider că noțiunea de „granițe” de orice tip este depășită. Într-un viitor mai îndepărtat această noțiune va dispărea. Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonului latin „Ubi bene, ibi patria”? Iulian POPA: „Unde-i bine, acolo este patria” nota Cicero. Până la urmă, motivația pentru care mergem la școală, muncim, facem afaceri sau intrăm în politica este pentru că nouă și familiei noastre să îi fie mai bine
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
între partenerii de guvernare”. Victor Spinei: „Eminescu, vârful de lance al simțirii românești, nu este suficient de bine promovat în afara hotarelor”. Nicolae Breban: „Cuvântul «cultură» a fost aproape uitat de conducătorii acestei nații, iar a scoate din programa școlară limba latină este ca și cum i-ai tăia rădăcinile unui stejar multisecular”. Vasile Tărâțeanu: „La Dumbrăveni încă se mai simt ecourile pașilor de copil ai Marelui Poet...”. Mihai Voicu: „Eminescu și Veronica Micle, simboluri ale sufletelor pereche...”. Eugen Doga: „Cei doi poeți, un
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
articol, în care a încercat să identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre. Alfabet dacic cu 150 de caractere Viorica Enachiuc a descoperit că textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbă latină vulgară (daco-romana), cu caractere moștenite de la daci. “Sunt semne care au aparținut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgară, dar într-un alfabet dacic, în care dominante
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
Nipru). Urmează altă întrebare: - Câți ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Și dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteți merge la următoarea întrebare: - Soldații “romani” chiar veneau de la Roma și chiar erau fluenți în limba latină ? Aici le va fi și mai greu să vă răspundă, căci acei soldați “romani” vorbeau orice limbă numai latina nu! Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldați din diferite părți ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130). Și ultima întrebare: - Cum a fost posibil ca într-un așa de scurt interval istoric TOATĂ populația Daciei să-și uite limba și să învețe o limbă nouă, limba latină , de la niște soldați “romani” care nici ei nu o vorbeau? Când toate popoarele civilizate din lume inițiază, desfășoară și promovează valorile istorice care le îndreptățesc să fie mândre de înaintașii lor, găsim opinia unor astfel de “adevărați români”, care, nici
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
unor astfel de “adevărați români”, care, nici mai mult, nici mai puțin, spun despre formarea poporului daco-român: “soldații romani au adus femeile și fetele dace în paturile lor și așa s-au născut generații de copii, care învățau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul “roman”... Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug și de pe Nipru, acele soții și fete de traco-geți și carpi, de la sute și sute de kilometri depărtare ca să fie “fecundate
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
din flori” apăruți dintr-o aventură amoroasă a întregii populații feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu “mândrie”, așteptând apariția “sâmburilor” noului popor și grăbindu-se, între timp, să învețe cât mai repede și mai bine noua limbă, limba latină , când de la soții, când de la fiicele lor (iubite ale soldaților romani cuceritori) ba chiar și direct, de la soldații romani năvălitori ce le-au înjosit căminele. La Centrul Cultural Român [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: “de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea și descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?” Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiți ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune științifică cu caracter nu numai național, cât mai
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
Dar și ei, la fel ca și “românii adevărați”, vajnici urmași ai lui Traian, vor să arate om enirii ce înseamnă să fii umil și să-ți disprețuiești strămoșii, trecutul și neamul... Faptul că NOI, Românii, suntem strămoșii tuturor popoarelor latine și nicidecum o rudă marginală a latinității, ar trebui să ne facă să ne mândrim și nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiți de înțelepciune care își taie cu sârg craca de sub picioare... Ion ENACHE Romaniapress Ultima oră
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
Adamclisi de azi). Da, suntem urmașii acestor strămoși îndepărtați și dacă nu le vorbim limba în totalitate, măcar gramatică limbii române de azi dă dovadă că noi vorbim cea mai veche limba din Europa, mult mai veche decât greacă și latină. Peste tot sunt urmele valahilor, rumunilor și deși au fost puteri interesate de a-i șterge din istorie sau măcar de ai diminua, a-i dezbina, a-i stăpâni, a-i dezmoșteni, a-i dezrădăcina și a-i deznaționaliza pe
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
port cu aceleasi cusături florale simbolistice și aceleași vorbe, unii și-au uitat vorbirea dar mai au încă vorbele plugăriei și ciobaniei.Cuvantul cioban se zice că e turcesc, așa zic deștepții noștri în DEX. Dar citind în scriitorul român (latin) Pliniu cel Tânăr, iată că aflu cum că românii cumpărau la piata cu precădere „casium ciobanorum” (cas-branza ciobăneasca) de la pastorii furlani (azi Friuli, friulani, care se salută cu următoarele cuvinte „Ce faci?” și răspunde „Bini făcu”. Alexander Andreev
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
și Mitropolit al Olteniei în 2011, iar Acad. Florin Constantiniu a spus în 1989: „Marea Unire și-a aflat în Mihail Diaconescu un evocator la nivelul marii ei însemnătăți”. Profesorul Mihail Diaconescu a activat ca profesor de limba română, limbă latină, logică, psihologie, în invățămăntul preuniversitar, apoi la Universitatea din Pitești a fost asistent, lector și conferențiar, apoi cercetător principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. A ținut prelegeri la Facultatea de Limbi Străine a Universității
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Tare mi-e teamă că nu înțeleg care este scopul... Sau teamă mi-e că nu voi fi bine înțeles... Sau... Timeo danaos et dona ferentes... Mă tem de greci chiar și când aduc (fac) daruri... Eneida lui Virgiliu. Verbul latin pe care l-am moștenit, ciudat, de la romani, niște duri, - timeo spune destul, ca să-l distanțezi în orice vorbire de cuvântul frică mai...fizic... Sugerând starea, reacția zoologică... Spui, când ești îngrozit... MOR DE FRIC|. Nu merge... mor de teamă
Teama ca noblețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8312_a_9637]
-
8000 ostași și se lasă cu furie asupra osmanliilor. Turcii, spun analiștii contimpurani, se luptau ajutorați de mulțime și de număr, românii de tărie și îndrăzneală" (Cartea a II-a). Evocarea lui Tacitus are valoare unei embleme: numeroși alți istorici latini s-au ilustrat în cadrele aceluiași tipar narativ, dar Tacitus este cel care l-a dus la strălucire, la începutul erei noastre. Romanticul Bălcescu nu a adaptat integral schema tacitiană - și nici n-o putea face. Intervențiile directe și sentimentale
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
schema tacitiană - și nici n-o putea face. Intervențiile directe și sentimentale sunt la el numeroase, cartea, în ansamblul ei, posedă o vizibilă structură, pe principiul "măririi și decăderii" unui personaj ilustru. Dar consonanța adîncă cu "proza lumii", cu modelul latin îndepărtat, rămîne la Bălcescu decisivă. în celebra sa scrisoare Nicu Bălcescu, Ion Ghica ne spune, despre prietenul său, că "din copilărie citise cu atenție, citise și recitise pe Tacit". într-adevăr! Tot astfel cum istoricului Jules Michelet i s-a
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]