107,741 matches
-
de la București pentru a ține legătura cu Eugeniu Suceveanu Laiu, fostlocotenent de arhiepiscop de Craiova sau diaconul Ionescu de la catedrala din Craiova 37. De asemenea ieromonahul Damian Pânzaru, un apropiat al lui Visarion Puiu era bănuit de către Securitate că întreținea legături cu cercurile catolice. Numit intendent la vila Patriarhiei de la Dragoslavele, după fixarea domiciliului obligatoriu la această vilă a episcopilor greco-catolici, Damian era bănuit că oferea informații nunțiaturii despre situația celor închiși 38. Acest proiect se pare că era destul de serios
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
astupatul unei gropi în parcare, ca să nu-ți mai rupi nici tu și nici vecinii mașina. Aceeași idee am regăsit-o zilele trecute, când am văzut știrea cu Asociația Tură în Natură care a amenajat primul traseu cicloturistic care face legătura între Sibiu și o localitate din județ. Mihai Proca și amicii lui oricum cunosc o mulțime de trasee prin tot județul și oricum se plimbă pe acolo, ce nevoie era să muncească pentru alți bicicliști sau pentru turiști, pe gratis
Ce descoperire! Trăim printre oameni by http://www.zilesinopti.ro/articole/3797/ce-descoperire-traim-printre-oameni [Corola-blog/BlogPost/97459_a_98751]
-
noastră fără nici un fundament real .Cercetătorul Radu Crețeanu aduce serioase argumente în favoarea originii mehedințene , însă mai modeste , în privința familiei lui Lupu Buliga, presupunând că acesta s-ar trage dintre moșnenii de la Pejna, înrudiți cu Dunceștii (poate chiar moșul Dunceștilor)5/ Legătura cu Ciovârnășanii o vede doar ca urmare a cumpărăturilor făcute acolo, a faptului că aici își avea el moșia de reședință. Desigur ipoteza cunoscutului istoric conține multe elemente, greu de combătut . Subscriem, fără rezerve, la afirmația că Lupu Buliga se
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
de combătut . Subscriem, fără rezerve, la afirmația că Lupu Buliga se trăgea dintr-o familie de moșneni sau mici boiernași de țară, mehedințeni, așa cum a fost cazul și cu alți boieri , originari de aici și că deci , nu avea nici o legătură directă cu paharnicul Lupu Mehedințeanu de la Cernaia. Asupra locului de origine al familiei Buliga facem însă precizarea că , în lipsa unor documente lămuritoare care să permită stabilirea fără echivoc a originii sale , la Prejna , trebuie să luăm în considerare documentele existente
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
unor arealuri mai mult sau mai puțin extinse. Este foarte probabil ca între înaintașii lui Buliga din Ciovărnășani și moșnenii, de la Prejna, Costești, Cerna Vârf, Gornovița, Nadanova și chiar Izverna , în general oameni de la hotar ( graniță ) să se fi stabilit legături de întrajutorare , de rudenie chiar de înfrățire etc. care au permis asemenea stăpâniri amestecate, precum dreptul pentru familia Buliga din Ciovârnășani de a dobândi noi pământuri la o distanță relativ mare de reședința principală , căci se știe în vremea aceea
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
nici militar .Credem însă că a deținut mici dregătorii administrative și militare la granița de vest a Țării în zona Balta, Prejna, Costești-Izverna , încălcată deseori de străini . Aceasta a permis probabil, tatălui său și apoi lui Buliga însuși să stabilească legături complexe, chiar de rudenie, cu moșnenii din așezările de la poalele munților Mehedinți , însărcinați și atunci ca și în secolele următoare ( până în vremea Domniei lui Cuza ) , cu paza graniței . Această ascendență i-a permis lui Lupu Buliga o mai lesnicioasă afirmație
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
topografic al județului Mehedinți , Tr-Severin ,1947, p. 26. 7 Radu Crețeanu , art.cit p. 939 .Înrudirea dintre Buliga și Duncești este probată de mai multe documente ulterioare ,comentate de unii cercetători .Pornind de la această presupusă înrudire se poate stabili o legătură de rudenie cum o face și preotul Haralambie Tudor din Izverna , între Lupu Buliga și Tudor Vladimirescu , de asemenea rudă cu Dunceștii. Faptul că doi mari conducători militari, situați în timp la două secole unul de altul, provin din același
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
actuală cea mai mare parte din energia electrică este livrat de Centrala hidroelectrică și CET Sud Timișoara care produce de asemenea apă caldă menajeră și agent termic folosind combustibil fosil. Viorel Baetu: Mulți timișoreni trăiesc astăzi în afara granițelor României. Ce legături aveți cu acest segment al diasporei din Germania și Austria? Gheorghe Ciuhandu: Suntem înfrățiți cu orașele Karlsruhe și Gera unde trăiesc și activează mulți concetățeni de-ai noștri. Colaborăm pe tărâm cultural cu asociațiile din Diaspora Germană precum și cu oameni
UN GOSPODAR CU MINTE ŞI INIMĂ! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_dr_ing_gheorghe_ciuhandu_primarul_timisoarei_un_gospodar_cu_minte_si_inima_.html [Corola-blog/BlogPost/349654_a_350983]
-
ai nevoie de ciorapi, stai mult în picioare și transpiri!Erau niște oameni minunați!” În Franța, Alexandru Bunescu își confirmă din nou capacitatea de lider, ajungând la un moment dat vicepreședinte al Grupului pentru Europa Unită; el ținea în permanență legătura cu guvernul francez, prezentându-i informații despre adevărata situație din România acelor vremuri. De la Paris, familia Bunescu a plecat în Statele Unite, la New York iar nea Mitică s-a îndreptat spre Canada, stabilindu-se în provincia Quebec, la Montreal. Au păstrat
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
francez, prezentându-i informații despre adevărata situație din România acelor vremuri. De la Paris, familia Bunescu a plecat în Statele Unite, la New York iar nea Mitică s-a îndreptat spre Canada, stabilindu-se în provincia Quebec, la Montreal. Au păstrat tot timpul legătura și peste câțiva ani i-a vizitat la New York, unde Bunescu a lucrat la diverse firme de consultanță în construcții. În același timp a fost un înflăcărat luptător împotriva comunismului, colaborând cu mai multe posturi de radio anticomuniste, cum ar
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
-l avantaja, bineînțeles! „M-a întrebat domnul Altaras dacă nu cunosc pe cineva la Toronto, dacă nu am un prieten acolo. Eu îl aveam pe Aron, un prieten care se stabilise de mulți ani în acel oraș canadian. Aron avea legături strânse cu companii din România, care exportau mărfuri diverse în toată lumea. I-am făcut legătura și Altaras a plecat de îndată la Toronto pentru a demara o colaborare cu el”, îmi relatează nea Mitică zâmbind cu subînțeles. De-acum îl
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
dacă nu am un prieten acolo. Eu îl aveam pe Aron, un prieten care se stabilise de mulți ani în acel oraș canadian. Aron avea legături strânse cu companii din România, care exportau mărfuri diverse în toată lumea. I-am făcut legătura și Altaras a plecat de îndată la Toronto pentru a demara o colaborare cu el”, îmi relatează nea Mitică zâmbind cu subînțeles. De-acum îl cunoșteam și îmi dădeam seama că din ce îmi povestea, precis că avusese și el
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. GALA PREMIILOR UZPR O Uniune cu o nouă viziune Uniunea Ziariștilor Profesioniști a intrat într-o nouă etapă, cea a întineririi rândurilor sale și a unei proiecții reîmprospătate asupra legăturii jurnalismului profesionist, reprezentat de Uniune, cu țara și cu lumea. În numele acestor deziderate, UZPR a inițiat o serie de manifestări care au fost puse în lumină cu prilejul festivității acordării Premiilor pe anul 2015. Este vorba în primul rând despre
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
în data de 28 iunie, onorându-i pe cei care ... Citește mai mult GALA PREMIILOR UZPRO Uniune cu o nouă viziuneUniunea Ziariștilor Profesioniști a intrat într-o nouă etapă, cea a întineririi rândurilor sale și a unei proiecții reîmprospătate asupra legăturii jurnalismului profesionist, reprezentat de Uniune, cu țara și cu lumea. În numele acestor deziderate, UZPR a inițiat o serie de manifestări care au fost puse în lumină cu prilejul festivității acordării Premiilor pe anul 2015. Este vorba în primul rând despre
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
și-a menținut prietenia cu mai mulți studenți și preoți de mai târziu. Ca rector la Academia Teologică din Sibiu, a fost foarte punctual la serviciu, rămânând în mijlocul studenților de dimineața până seara târziu. A căutat și a păstrat o legătură apropiată cu autoritățile de stat spre folosul Bisericii.” Cât adevăr în cele spuse mai sus, și ce pildă demnă de urmat, mai ales pentru cei care conduc destinele Bisericii, ce păcat că nu s-au născut mai mulți ca și
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
adus în cale!” Ca și o concluzie la cele de mai sus am putea spune că succesul Părintelui Constantin Voicu s-a datorat faptului că între Dânsul ca și persoană și instituțiile pe care le-a condus a existat o legătură indisolubilă. Activitatea sa de cercetare teologică constă în publicarea a 8 lucrări de specialitate (dintre care 2 în colaborare), și a peste 130 de articole și studii în revistele și periodicele bisericești. De asemenea, a participat la peste 40 de
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
generațiilor de studenți de la Sibiu, ca și a celor din Alba-Iulia și Oradea ca un adevărat părinte sufletesc, arătându-le acestora în permanență înțelegere, dragoste și bunăvoință. Părintele Voicu a înțeles că bunătatea - ca virtute creștină - constituie cea mai trainică legătură spirituală dintre oameni, că ea este fundamentul liniștii, fericirii și ne ajută să realizăm armonia dintre credință și faptă. În relațiile cu studenții, cu colegii și cu oamenii, în general, Părintele profesor Constantin Voicu este perceput ca fiind un om
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Munca în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur, în vol. Simpozionului științific internațional „Teologie și societate în opera Sfântului Ioan Gură de Aur. 1600 de ani de la intrarea sa în veșnicie”, Oradea, Editura Universității din Oradea, 2007, pp. 115-139. 122. Legăturile bisericești ale Brașovului cu Țările române, în „Altarul Banatului”, Timișoara, serie nouă, anul XVIII, (LVII), (2007), nr. 1-3 (ianuarie-martie), pp. 116-126. 123. Sfântul Vasile cel Mare în viața poporului român, în ziarul „Lumina”, București, 2011, nr. 32, p. 4. 124
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox pe aceste meleaguri, simbol al unității spirituale a poporului român, spațiu viu al afirmării valorilor Evangheliei lui
IMPRESII DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_despre_catedrala_mantuirii_neamului_romanesc_.html [Corola-blog/BlogPost/361764_a_363093]
-
controla. Adormi scăpând cartea din mână pe lângă marginea patului, iar veioza rămase aprinsă până la ziuă. Era prima noapte când a reușit să se odihnească. Acesta putea constitui și un semn bun. Trecuse faza cea mai grea - șocul despărțirii de ultima legătură cu părinții săi pe care în ultimii ani abia dacă îi mai vizitase, ori din cauză că trebuia să lucreze în vacanțe pentru a avea banii necesari în timpul facultății, ori că lucra în Dobrogea și mai avea de pregătit și proiectul pentru
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393416294.html [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
un om de foarte mare încredere pe urmele lui pentru a-i ști orice mișcare pentru ca la momentul potrivit să-l aresteze din nou. Ponțiu Pilat însă mai avea un gând în legătură cu Baraba, fiindcă, credea el, acesta putea fi în legătură într-un fel sau altul cu mișcarea zeloților și dorea prin intermediul acestuia, să pună mâna pe temuții luptători, deci procuratorul își spuse că, în cele din urmă această eliberare provizorie a lui Baraba ar fi putut să-i aducă și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
îl întemnițase în Cezareea Palestinei, procuratorul își pusese oamenii să afle de la Baraba, prin orice mijloace, averile și ascunzătorile briganzilor, ceea ce aceștia și aflară de altfel. Procuratorul se concentrase atunci pe aurul și argintul tâlharilor și nu mai cercetă eventualele legături ale lui Baraba cu mișcarea zelotă. Acum însă, când tâlharul Baraba fusese eliberat, temerea că acesta ar fi putut fi atras în cadrul unei revolte zelote merita luată în calcul măcar ca precauție, deoarece procuratorul aflase că acesta avusese mai demult
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
ale lui Baraba cu mișcarea zelotă. Acum însă, când tâlharul Baraba fusese eliberat, temerea că acesta ar fi putut fi atras în cadrul unei revolte zelote merita luată în calcul măcar ca precauție, deoarece procuratorul aflase că acesta avusese mai demult legături cu mișcarea lor, iar acum, ca un fel de celebritate a zilei ce era, Baraba putea fi reactivat și folosit în scopurile josnice ale mișcării zelote. Baraba era deci liber. Între zidurile Ierusalimului însă, adică într-o colivie mai mare
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
greu de înlocuit. Am și eu grădină mea de pruni la Săliște, pe care o vizitez de câte ori îi sunt pe aproape... M-a trezit din visare exclamația / întrebarea: “ce cauți în livadă de pruni, că doar nu mai sunt prune?!”... Legăturile de suflet în sărăcie se dovedesc a fi foarte trainice. Te poti atașa la fel de bine de păpușile făcute din știuleți de porumb, ca și de păpușile Bărbie. Titina relevă semnificația bucuriilor simple dar esențiale ce par să fie purtate în
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407338907.html [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
par să fie purtate în viață, ghidând viața de mai târziu a copilului. Poate că cei crescuți la țară sunt, de fapt, măi robuști psihic, măi pregătiți să înfrunte vicisitudinile vieții. Reperele sunt fundamentale; zgomotul de fond e redus, iar legăturile de suflet rămân esențiale și clare. Cartea aduce și confirmarea, dacă mai era nevoie, a faptului că fiecare ajunge acolo unde gândește. Doar gândind gândul devenirii, ajungi să te pui pe traiectoria dorită, fiecare ajungând unde a gândit despre sine
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407338907.html [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]