117,747 matches
-
Jdanov va reproduce destul de fidel teza lui Lunacearski despre realismul socialist ca utopie revoluționară și instrument în mâinile partidului."; ,La noi - continuă Nicolae Manolescu - termenul este consacrat odată cu broșura din 1951 Pentru realismul socialist în literatură și artă, și are legătură mai puțin cu discursul lui Jdanov din 1934 decât cu alte două intervenții ulterioare ale acestuia, mult mai dogmatice decât ar fi putut prevedea Lunacearski, mentorul său. E vorba de un faimos raport din 1946 în care Jdanov critica publicațiile
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
din Abruzzi, cîndva prunc părăsit, crescut de călugărițe. Dotat și studios, fiul lor, tînăr avocat de mare viitor, va muri pe front în timpul primei conflagrații mondiale. Pitrucc, fiul acestuia (rezultat nu din logodna castă din la belle époque, ci din legătura cu o prostituată) va fi crescut de bunicii paterni în sătucul montan. Cucerit de ideile leniniste pe cînd partidul comunist fusese trecut în ilegalitate, el va fi nevoit să emigreze, părăsind-o cu durere pe frumoasa lui Antonina. Deși știa
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
faptului că nu este specializat pe artă românească contemporană, Muzeul de Artă din Craiova a inițiat în ultima perioadă, un program ambițios în acest sens. Proiectul urmărește familiarizarea publicului atât cu artiștii locali, cât și cu cei care au o legătură cu zona. Este cazul celei mai recente expoziții, când simeza muzeului a fost ocupată cu lucrările a doi graficieni de talie națională, Nicolae Aurel Alexi și Aurel Bulacu. De altfel, cei doi nu sunt la prima manifestare comună în sălile
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
ca pe un monolog cu tentă subtil moralizatoare, unde în spatele "poveștii" transpare, ironică, nostalgică, meditativă sau numai tristă, opțiunea artistului în fața contemporaneității. În viziunea sa, printr-un exercițiu de excesivă democratizare, o societate care își pierde norma, legea și implicit legătura cu trecutul (ceea ce se întâmplă în cultura europeană a ultimului veac), care pune accentul pe negație și pe o rău înțeleasă toleranță, riscă să se pulverizeze într-o formă goală de conținut. Resuscitarea filonului epic este modalitatea prin care artistul
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
nu se întîmple asta, Băsescu avea la dispoziție cele mai simple mijloace cu putință, de a transmite coaliției să nu-și mai tureze motoarele împotriva lui Nicolau. După demisia acestuia, încercarea lui Băsescu de a părea că n-are nici o legătură cu această operațiune mi se pare o stîngăcie greu de acceptat. Băsescu a început să semnalizeze că nu mai vrea să fie un președinte direct implicat în afacerile curente. Un semn că Băsescu nu mai vrea să conducă prin referendumuri
Clasicizarea lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11617_a_12942]
-
tîrziu, un jurnal de roman. Debutase, însă, cu un roman de jurnal: Fragmente dintr-un carnet găsit, cărticica reeditată de curînd, după ce, din anii '30, n-a mai interesat pe nimeni, în colecția Cartea de pe noptieră a Editurii Humanitas. O "legătură" elegantă, de text garnisit cu fotografiile "traducătorului". Pe-atunci, nu era scriitor, din spița noilor, care să nu-și conducă măcar un alter-ego spre gara din Roissy. Acolo, "emigratul" se amesteca în lume, își vedea de trai și mai dădea
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
Are câteva prestații actoricești notabile, vezi Orson Welles sau Anthony Perkins, dar, vorba unui critic american, e un lungmetraj parazitar. Nu face decât să "însceneze" un text a cărui logică e țicnită, în speță sofistă până la granița cu absurdul. Or, legătura dintre aceasta și cei care ar trebui s-o încorporeze, adică să îi dea literalmente viață, nu e scoasă la iveală într-un mod organic. Efectul? Adio identificare. Actorii nu reușesc să devină personaje, par să recite un text care
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
Vladimir Streinu pe Radu Tudoran, Camil Baltazar, pe tinerii Ben Corlaciu, D. Stelaru, Const. Tonegaru, Al. Lungu. Nu eram străin de grupul "Albatros", condus de Raul Teodorescu, la seminarul căruia, alături de Geo Dumitrescu, veneau Dinu Pillat, Marin Sârbulescu, Tib Tretinescu. Legături mai importante aveam cu cei de la "Decalogul", unde, înțelept, Coriolan Gheție ne era ca un frate. La căminul Asumpționiștilor, prin Louis Barral, traducătorul lui Eminescu în Franceză, i-am putut cunoaște pe Gala Galaction, Bazil Munteanu, Em. Ciomac ș.a. Mai
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
deceniul ca pe un segment temporal indiferent. Nu-și propune să vadă epoca și transformările, pentru că stă, fără sensibilitate și imaginație, în fața unor rafturi de bibliotecă. Numele scriitorilor sunt etichete, iar cărțile - suportul de hârtie al unui text oarecare, fără legătură nici cu viața socială, nici cu viața formelor literare. Pentru Al. Piru literatura e un depozit de cărți, unde rostul istoricului literar e să scuture tomurile de praf și să facă ordine. După aceleași procedee - al decupajului pe decenii și
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
riscă să rămână suspendată în aer și să se volatilizeze din lipsa unei posibilități vitale de ancorare. Cunoașterea manuscriselor eminesciene are, în istoria culturii noastre, puterea salvatoare a unui odgon sigur. Puse la îndemâna tuturor, ele (re)fac una dintre acele legături trainice dintre trecut și prezent. Eugen Simion a explicat foarte clar, atât în prefața primului volum, cât și cu alte ocazii (în presă sau în emisiuni televizate), necesitatea unui asemenea fapt cultural râvnit din perioada interbelică. Manuscrisele nu mai pot
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
poeziei. Fondată în 1909, Societatea este prezidată de poetul irlandez Paul Muldoon, iar printre vicepreședinți se numără și doi laureați ai Premiului Nobel, poeții Seamus Heaney și Derek Walcott. Dezbaterile din seria "poezia în traducere" au fost concepute în strânsă legătură cu decernarea anuală a premiului pentru traduceri europene de poezie care poartă numele strălucitului traducător român Corneliu M. Popescu, stins din viață la doar optsprezece ani, premiu sponsorizat de Fundația familiei Rațiu. Ciclul a debutat în ianuarie 2005 cu o
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
umbra portretului. Altfel spus, puterea măritoare a istoriilor literare alege, dar nu de tot, textele (și autorii...) de contexte. Așa că între scriitorul "rupt", în medalion, din fotografia de familie și planul, ușor șters, al generației, rămîn, din ce în ce mai decolorate, griurile de legătură. O asemenea imagine, "filmată" cu focală variabilă, etalează Dumitru Chioaru în volumul publicat anul trecut la Cartea Românească, Developări în perspectivă. Generația poetică �80 în portrete critice; panorama plein-air, zdrențuită apoi în fîșii inegale de un șir de blitz-uri
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
tovarășilor din escadron s-a modificat radical: "Astfel am băgat frica în toți ofițerii, iar pe lîngă renumele meu de isteț moldovan s-a mai adaos și pe cel de viteaz".25 B.P. Hasdeu scriitor În 1937, Mircea Eliade constata legătura stilistică dintre acest jurnal de primă tinerețe a lui Hasdeu și nuvela sa Duduca Mamuca 26, cu alte cuvinte dintre "însemnările unui iuncher de husari" și "memoriile unui studinte". Și totuși, din punctul de vedere al raportării la etica duelului
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
se denominează punt de onoare, este pesta societății noastre. Unii pretind cum că aceasta înnobilează anima, neconsiderînd că anima se formează după macrocosmul binelui, cum zice Platone, și, prin consecință, puntul de onoare e absurd".27 În fine, o altă legătură a tînărului Hasdeu cu duelul frizează derizoriul. La sfîrșitul anului 1863, același an în care apare nuvela Duduca Mamuca, Hasdeu publică în revista pe care o edita la București, Aghiuță, o anecdotă ușurică referitoare la duel. Este vorba de un
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Dan Sociu. Deficiențele volumului apar din vidul de semnificație al unor versuri, din platitudinea lor totală, irevocabilă, pe care nici o teorie și nici un Frank O'Hara nu o pot justifica: "am auzit că fabrica va da faliment/ asta fără nici o legătură cu faptul/ că acolo am întâlnit un boschetar care/ se plângea de migrene unei babe/ care vindea semințe/ după câteva minute s-a aruncat/ sub personalul de pașcani/ când m-am întors de la chioșcul de țigări/ capul lui urât odihnea
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
de limericks. Așa și încep multe "capitole", în genul there was an old fellow of Lynn..., "consacrat" de amintitele poezioare absurde, de un umor bătînd în negru. Simpatice, totuși, prin stilul lor de-a brodi lucruri care n-au nici o legătură între ele. Așa și lumile Alexandrei Târziu, adunate după cum "sună" (și pare că sună armonic...). În ele se petrec fel și fel de "mișcări", dar mintea cititorului stă la rama de aripi de fluture pe care o prozatoare care-și
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
pentru L'Almanacco. Și dacă alte posibilități se vor ivi nu le voi lăsa să-mi scape. Păstrez o imagine simpatică a Dvstră și vă urez cea mai bună șansă. Cu multă cordialitate, Mario Luzi. După instalarea mea la Paris, legătura noastră epistolară nu putea decât să se destindă. Carlo Betocchi mi-a mai trimis încă două scrisori, una mai melancolică decât cealaltă. În prima din ele, datată 17 iunie 1974 și adresată unui Chiarissimo Professore Ilie Constantin, la numărul 41
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
mult mai fierbinte decît un vulcan în plină erupție și cu mult mai vîrtos decît speranțele în materie ale Mihaelei Tatu. Cine a avut puțintică răbdare să citească diferitele texte sacre pe care multimilenarele noastre reverii le-au pus în legătură directă cu Creatorul, și cine a avut privilegiul de a contempla șoldurile cutremurătoare și sînii cosmici ai figurinelor neolitice, plastica antropomorfă precolumbiană sau imaginile care argumentează veridicitatea textelor sutrice și-a cam putut face o părere despre naivitatea vulgară și
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
și că acum trebuie să fim naționaliștii umanității. În sprijinul acestei contopiri, Liga Națiunilor e un prim pas. Va fi ea de ajuns? Probabil că nu. Liga Națiunilor mai admite astăzi state separate, granițe distincte. Această contopire pare totuși necesară. Legăturile din ce în ce mai strânse între popoare, mai cu seamă prin aviație, faptul că un războiu cu mașini ucigătoare atât de puternice ar fi o adevărată catastrofă, necesitatea unificării condițiunilor de lucru, controlul higienei publice cer imperios o forță mondială. Această contopire va
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
Moromeții, volumul doi: "Limba ascuțită a lui Moromete nu mai are virulența de altădată, cu toate că și acum, în curtea sa, cu prietenii săi, îl mai ironizează pe cîte un Bilă care are în permanență creioane în buzunarul cămășii, pentru că Ťține legătura cu Uniunea Sovieticăť. Această legătură cu Uniunea Sovietică este ironizată acum, în 1967, în ton cu recenta frondă antirusească a regimului de la București". în timp ce țăranul tradițional, Ilie Moromete, a devenit "un bătrîn care nu mai înțelege nimic", iluminarea vine din partea
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
a lui Moromete nu mai are virulența de altădată, cu toate că și acum, în curtea sa, cu prietenii săi, îl mai ironizează pe cîte un Bilă care are în permanență creioane în buzunarul cămășii, pentru că Ťține legătura cu Uniunea Sovieticăť. Această legătură cu Uniunea Sovietică este ironizată acum, în 1967, în ton cu recenta frondă antirusească a regimului de la București". în timp ce țăranul tradițional, Ilie Moromete, a devenit "un bătrîn care nu mai înțelege nimic", iluminarea vine din partea îndoctrinatului Niculae Moromete, "omul nou
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
Primul argument pe care îl prezintă, în ordinea însemnătății, este acela că autorul "călătoriilor extraordinare" și-a plasat acțiunea mai multor scrieri în spații românești. Scrieri în care apar, ca personaje, români. Alt argument este că Jules Verne a avut legături directe cu persoane din România. Unele i-au scris și el le-a răspuns, regretând, cum îi mărturisește unei domnișoare din Galați, că nu o poate face în limba română. Ea îl impresionase prin excelenta franceză în care îi scrisese
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
alt profil cultural. Tema românească, ca să-i spun așa, apare deseori, fie sub semnul unor poeme dedicate revoluției române ori lui Eliade, fie prin discrete referințe. Chiar și când politicul este indistinct, la nivelul profund al textului se păstrează mereu legătura dintre cei doi poeți: Andrei Steiu și Andrei Codrescu. Primul nu va fi uitat niciodată, va rămâne "coconul" celui de-al doilea, cel care până la urmă va recupera și își va revendica glasul poetic al celor două limbi, singura identitate
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
berării. Prinse, la un loc, într-o a doua "secțiune" (după Oameni, locuri, întîmplări), Atelier. Crochiurile de proză saltă pe note, de la picanterii și plaisanteries culturale la politicale și, în cele din urmă, la cherchez la femme (și veți găsi legătura...), cîștigînd din ce în ce în vervă. Pasaje vesele și triste, interogatorii comice, anume cochetării și nădufuri alintate, de franctiror în critică și, din vreme în vreme, (aproape) polemist stau laolaltă în paginile scrise, despre neîntreruptul du-te-vino dintre prezent și
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
să revedeți meleagurile natale" (în vol. George Bălan în dialog cu Emil Cioran, ed. Cartea Românească, 1996). Muzicologul își făcea iluzii în 1967, ca atâția alții, că România se îndrepta spre o liberalizare reală, care ar fi făcut posibilă refacerea legăturilor cu marii noștri exilați. Supărare perpetuă În LUCEAFĂRUL (nr. 17) prozatorul și eseistul Alexandru George face din nou caz de o pretinsă campanie pe care "România literară" ar fi purtat-o împotriva sa ("Evocarea în chestiune a fost publicată de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]