2,103 matches
-
de cuviință precum nu se mai află în nici o parte a lumii. E numai natural ca, într-o țară centralizată cum e a noastră, toată lumea să se resimtă de moravurile odioase ale tagmei și putrejunea, pornită din sfere guvernamentale și legiuitoare, să se 'ntinză ca o boală contagioasă asupra poporului întreg. Azi nu mai e om, de orice temperament și de orice opinie ar fi, care să 'ndrăznească a pune la îndoială acest adevăr neesceptînd pe înșiși capii partidului. Singur d.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când d. Rosetti ne făcea un tablou încîntător al veacului de aur ce ne așteaptă când vom avea numa colegii numeroase, tocmai a doua zi după apelul ce face alegătorilor coleg. [al] IV-lea ca să trimeață țărani în sânul Adunării legiuitoare, colegiul cel mai numeros, colegiul țăranilor, colegiul celor patru milioane de săteni, stâlpul și temelia casei românești trimite în Cameră pe d. Ștefănică Belio la Teleorman, pe d. P. Grădișteanu la Tecuci, cum trimisese odinioară pe d. Oscar Eliat la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o orientare democratic-pluralistă, În timp ce Vaida-Voevod a devenit, treptat, un susținător al populismului cu Înclinații de dreapta, (Hitchins, Rumania, p. 417; Ioan Scurtu, Istoria Partidului Național Țărănesc, Editura Enciclopedică, București, 1994). 11. Vezi capitolul 1. 12. Ion I.C. Brătianu, Activitatea corpurilor legiuitoare și a guvernului de la ianuarie 1922 până la 27 martie 1926. Dare de seamă, Cartea românească, București, 1926, p. 340. 13. Acest termen nu are echivalent În practica medicală modernă din Occident. Astfel de specialiști aveau o pregătire limitată În practica
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București ș1935ț. Brăileanu, Traian, „Desăvârșirea structurii elitei legionare”, În Sociologia și arta guvernării. Articole politice, Însemnări sociologice, Cernăuți, 1937. Brăileanu, Traian, „Feminizare și efeminare”, În Sociologia și arta guvernării. Articole politice, Însemnări sociologice, Cernăuți, 1937. Brătianu, Ion I.C., Activitatea corpurilor legiuitoare și a guvernului de la ianuarie 1922 până la 27 martie 1926. Dare de seamă, Cartea românească, București, 1926. Carol al II-lea, „Idei călăuzitoare”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 3, nr. 3, 20 iunie 1937, p. 3. Căliman, N., „Școala și sănătatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
El a stabilit principiile și normele de bază ale dezvoltării și organizării de stat. Unul dintre cele mai importante era separarea puterilor în stat, Statutul accentuând rolul puterii executive. Puterea legislativă era exercitată de domn și de cele două Camere legiuitoare (Adunarea legislativă și Senatul). Adunările trebuiau să constituie o Comisie mixtă, cu obligația de a prezenta domnitorului un raport asupra sesiunii desfășurate și programul privind îmbunătățirile preconizate în diferite ramuri de activitate. Puterea executivă era exercitată de domn și de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
spectacolele În care apar animale? Trebuie leii să fie Închiși În cuști În grădinile zoologice? Trebuie elefanții să fie forțați să joace În spectacole de circ? Aceste Întrebări au Început să fie ridicate În curțile de justiție și În corpurile legiuitoare din toată lumea. Astăzi, Harvard și Încă alte douăzeci și cinci de facultăți de drept, numai din Statele Unite ale Americii, au introdus cursuri despre drepturile animalelor și un număr În creștere de cazuri referitoare la drepturile animalelor intră În sistemul judecătoresc. În Europa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
întâi, în vechime, în fața Domnului, care arbitra toate afacerile din țară (era izvorul oricărui drept și al oricărei puteri), se bucura - ca un veritabil proprietar al țării (avea dominium eminens asupra teritoriului) - de o autoritate absolută. El deținea puterea executivă, legiuitoare și judecătorească (referindu-se la mijlocul veacului al XVII-lea, un catolic, Marco Bandini, arăta că „Domnul, când face judecată, șade pe un tron înalt, cu mitropolitul stând și el de față”), judeca - la început - după „obiceiul pământului” („legea țării”, „legea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
urmă câștigă evident tot mai mult prestigiu și cu timpul, a spus regele, fără Îndoială că va juca un rol extraordinar În această țară. L-am Întrebat pe rege dacă nu cumva P. P. Carp a pus condiția dizolvării Camerelor legiuitoare. Nici vorbă nu poate fi de așa ceva, mi-a răspuns regele. Am declarat de la Început d-lui Carp că nu-mi voi da niciodată consimțământul pentru o dizolvare a Camerelor, deoarece a trecut prea puțin timp de la ultimele alegeri. Carp
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
dintre colaboratori și cu cele mai importante obiective cerute de programul unionist realizate, mai puțin aducerea pe tronul țării a prințului străin. Toate aceste considerente l-au determinat pe Al. I. Cuza ca, În mesajul de deschidere a lucrărilor corpurilor legiuitoare, din 5/17 decembrie 1865, să facă cunoscut că „niciodată persoana mea nu va fi o Împiedicare la orice eveniment care ar permite de a consolida edificiul politic la a cărui așezare am fost fericit a contribui” <ref id="17
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
45 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 4.</ref>. Pe de altă parte, oferea asigurări că România poate conta pe „sprijinul constant al Rusiei” <ref id="46"> 46 Ibidem, f. 3 verso. </ref>. În Mesajul către Corpurile legiuitoare, din 14/26 aprilie 1877, Carol I ținea să amintească faptul că România, În pofida atitudinii sale prudente și loiale, a fost părăsită de Puterile garante, ceea ce a determinat Guvernul să adopte măsuri pentru evitarea transformării teritoriului În teatru de operațiuni
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
acea dată era deja instituit cultul zeiței Demetra, la care se adăugau Core, patroanele acestuia. Demetra, a doua fiică a lui Cronos, era zeița grâului și a vegetației. Era supranumită Euchloe („Cea plină de verdeață”), Harpophoras („Cea fertilă”) și Thesmophoros („Legiuitoarea”). Ultimul epitet sugera legenda conform căreia Demetra îi dăruise regelui eleusic Triptolem primele semințe de grâu și îl învățase să le cultive. Înaintea hegemoniei ateniene, la Eleusis, Demetra era zeiță a pământului roditor și zeiță htoniană, care primea morții la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
negative la adresa întregii literaturi a momentului, pe care le face la sfârșitul aceluiași an Eugen Porn, opinii ce declanșează o ascuțită polemică cu revistele „Cumpăna” și „Falanga”, urmată de o intervenție a recent înființatei Societăți a Scriitorilor Români la Camerele Legiuitoare, prin care se cere respingerea acordării cetățeniei criticului denigrator, de origine evreiască. Cu acest prilej C. Rădulescu-Motru lansează o așa-zisă anchetă, intitulată Evreii și literatura, în fond un „manifest al intelectualilor”, în genul celor din vremea „afacerii Dreyfus”. Situația
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
complexe solicitări, legislația în vigoare le punea în netă inferioritate în comparație cu bărbații. Neținând seama de hotărârile luate de marile Adunări Naționale ale românilor din Transilvania, Bucovina și Basarabia din 1918 de a asigura egalitatea în drepturi a ambelor sexe, Corpurile Legiuitoare ale României întregite nu vroiau să admită nici măcar drepturile civile limitate de care se bucuraseră femeile în fostele imperii vecine.2 În articolul 6 al proiectului noii Constituții s-a prevăzut că „legi speciale, votate cu majoritate de două treimi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
separare a patrimoniului femeii măritate de cel al bărbatului și recunoașterea acelorași drepturi de folosire, de înstrăinare și de moștenire pentru ambele părți asupra averii și veniturilor dobândite în timpul căsniciei 1. Sub presiunea exercitată de asociațiile de femei asupra forurilor legiuitoare 2, s-a promulgat, în timpul guvernării Partidului Național-Țărănesc (care avea înscrisă în programul său acordarea dreptului de vot „în măsură egală și femeilor”), Legea pentru organizarea administrativă (3 august 1929). Potrivit acesteia, femeile au obținut, pentru prima dată în România
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
arate înfrigurarea ce le-a cuprins față de iarna năprasnică ce se pregătește și le cer să dea pildă de jertfire de sine, de unire, căci numai astfel vor putea păstra ordine în țară. Cerem ca primul act al noilor Corpuri legiuitoare să fie: 1) Scăderea diurnelor d-lor deputați și ale d-lor senatori. 2) Suprimarea subsecretariatelor de stat și a miniștrilor de stat. 3) Reducerea onorariilor tuturor înalților demnitari: președintele consiliului de miniștri, mareșalii, miniștri plenipotențiari, secretari generali ș.a. 4
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Olteniei, Calypso Botez, Ella Negruzzi, Ortansa Satmary, prezidente și Florica Georgescu, secretara generală a „Asociației” București, s-au prezentat cu moțiunea M.S. Regelui, D-lor: Nicolae Iorga, Prim Ministru, C. Argetoianu, Ministru de Interne, Pompei și M. Sadoveanu, președinții Corpurilor legiuitoare, precum și D-lui Valer Pop, Ministrul Justiției. Domnia-sa a recunoscut dreptele noastre cereri și a promis că va veni cu o lege, din inițiativa guvernului, pentru acordarea drepturilor civile, femeilor române. D-l Ministru Valer Pop a prezentat Parlamentului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
are a alege"638. Articolele 54-56 se referă la modul de constituire a bugetelor locale. La articolul 54 se preciza că "trei ani după constituirea consilielor județene, sporirile peste dările atunci în ființă, vor trebui să fie aprobate de puterea legiuitoare"639. Același articol preciza că "în comunele mahomedane unde, din causa lipsei stabilimentelor de spirtoase, nu se pot percepe taxe îndestulătoare, consiliul comunal, cu aprobarea consiliului județean, și cu sancțiunea Domnească, pote crea alte venituri analoge"640. Articolul 55 al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
principiu precum: drepturile și îndatoririle dobrogenilor, regularea proprietăței, raporturile diferitelor culte către stat, organizarea puterei judecătoresci și puterei armate. A deslega, a regula toate aceste mari chestiuni, a da noii noastre provincii stabilitatea prin o organizațiune definitivă votată de Corpurile Legiuitoare, și sancționată de Domn, aceasta formează obiectul proiectului de lege ce se prezintă Corpurilor Legiuitoare"674. După prezentarea expunerii de motive, Mihail Kogălniceanu a prezentat legea de organizare a Dobrogei pe capitole, făcând precizări în privința reglementării regimului proprietății și dând
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
judecătoresci și puterei armate. A deslega, a regula toate aceste mari chestiuni, a da noii noastre provincii stabilitatea prin o organizațiune definitivă votată de Corpurile Legiuitoare, și sancționată de Domn, aceasta formează obiectul proiectului de lege ce se prezintă Corpurilor Legiuitoare"674. După prezentarea expunerii de motive, Mihail Kogălniceanu a prezentat legea de organizare a Dobrogei pe capitole, făcând precizări în privința reglementării regimului proprietății și dând asigurări privind luarea măsurilor necesare pentru manifestarea libertății de conștiință și dreptului populațiilor de altă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Domnitorului Carol I proiectul de lege ce trebuia promulgat 1561. În discursul rostit cu acest prilej, Carol I preciza: "Mare și solemn este momentul în care reprezentanții națiunii au venit în jurul Meu spre a-mi supune hotărârea unanimă a Corpurilor legiuitoare. El începe o foaie nouă în cartea în care este scrisă viața poporului român și încheie o perioadă plină de lupte și de greutăți, dar și bogată în bărbătești silințe, în eroice fapte. În acest moment voi repeta ceea ce am
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cel care avea să îndeplinească funcția de prefect al județului Tulcea pentru doar câteva luni, fiind înlocuit în decembrie 1889. De altfel, în perioada martie-septembrie 1888, parlamentul s-a aflat în vacanță, guvernul Theodor Rosetti conducând țara în absența Corpurilor Legiuitoare. La 9/21 septembrie 1888, parlamentul a fost convocat și dizolvat 1626. Alegerile pentru desemnarea Camerei Deputaților s-au desfășurat între 12/24-14/26 octombrie 1888, iar cele pentru Senat, între 16/28-18/30 octombrie 1888. Ca urmare a acestor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Altețele Lor Regale Principele și Principesa României, iubitul Meu frate Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Meu Principele ereditar de Hohenzollern, Alteța Sa Principele de Meiningen și Alteța Sa Regală principesa ereditară de Saxa-Meiningen, înaltul cler, Miniștrii Mei, Președinții și membrii birourilor Corpurilor Legiuitoare, trimișii Puterilor străine acreditați pe lângă Mine, fruntașii oștirei Mele, înalții demnitari ai Statului și corpului tehnic"1876. În concluzie, în finalul discursului său, regele Carol I afirma că "de azi înainte nimic nu mai desparte România din stânga Dunării de Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ce urma a fi adresată regelui Carol I și prin care "cetățenii tulceni, însetați de dorința de a li se da drepturile politice (...) s-au întrunit spre a discuta modul cum ar trebui să ceară guvernului Majestății Voastre și Corpurilor Legiuitoare acest înalt drept constituțional"2464. Cu același prilej, "s-a ales comisia care, de comun acord cu cei de la Constanța, să prezinte guvernului și Corpurilor Legiuitoare dorințele cetățenilor"2465, fiind desemnați ca membrii ai comisiei domnii Leonida Sterea, Dumitru Melinescu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
spre a discuta modul cum ar trebui să ceară guvernului Majestății Voastre și Corpurilor Legiuitoare acest înalt drept constituțional"2464. Cu același prilej, "s-a ales comisia care, de comun acord cu cei de la Constanța, să prezinte guvernului și Corpurilor Legiuitoare dorințele cetățenilor"2465, fiind desemnați ca membrii ai comisiei domnii Leonida Sterea, Dumitru Melinescu și doctorul Petru. După desemnarea ca membru al delegației, doctorul Petru "mulțumește de onoarea ce i se face și cedează locul său, propunând pe domnul Vasile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
preciza că "cetățenii din orașul și județul Tulcea, care formează cea mai mare populație a Dobrogei, căci reprezintă un număr de 123 000 de suflete, între care 43 000 numai români, se cred îndrituiți a cere de la guvern și Corpurile Legiuitoare să ridice actualul regim excepțional (...) dându-se drepturile politice și, astfel, se va cimenta pentru vecie Dobrogea României"2473. La 12 martie 1902 era prezentată în paginile primului număr al publicației Dreptul Dobrogei și întrunirea desfășurată la 20 ianuarie 1902
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]