2,434 matches
-
cu o claritate și cu o frumusețe cuceritoare. Un singur lucru pare să-i lipsească: patetismul. Supunîndu-se exigenței de a-și sprijini ideile pe argumente și pe raționamente înlănțuite, Andrei Cornea este un scriitor care și-a reprimat patosul sub lespedea coercițiilor logice, singur semn al trepidației lăuntrice fiind numai ritmul viu al cuvintelor scrise. Andrei Cornea scrie cu ritm, cu vervă, și tocmai de aceea îl citești cu plăcere, lucru cu atît mai surprinzător cu cît proza lui este una
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
și muncitori, și învățători - care și-au lăsat vatra, casa, catedra și familiile, pentru a restabili echilibrul uman pe planetă: Când sergenți, când soldați, când ofițeri, când caporali - într-o ordine negradată, după cum moartea își galonase trecerea. Pe alte două lespezi citesc: „69 de eroi români necunoscuți; 70 de eroi români necunoscuți Aici, pe aceste eroice lespezi anonime, am așezat o chită de ghiocei - în memoria acelor rude apropiate, acelor consăteni stinși pe pământul acelei încleștări; în memoria tuturor celor care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
echilibrul uman pe planetă: Când sergenți, când soldați, când ofițeri, când caporali - într-o ordine negradată, după cum moartea își galonase trecerea. Pe alte două lespezi citesc: „69 de eroi români necunoscuți; 70 de eroi români necunoscuți Aici, pe aceste eroice lespezi anonime, am așezat o chită de ghiocei - în memoria acelor rude apropiate, acelor consăteni stinși pe pământul acelei încleștări; în memoria tuturor celor care au murit pe meleagul ungar - 42.700 de militari români - pentru pacea fragilă a clipei ce-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Naratorul este personaj al propriei narațiunii, iar travaliul său de a face literatură din peisajul arid al timpului prezent (populat cu navetiști cvasi-adormiți, profesori repartizați la țară, funcționari mărunți fără ambiții și lipsiți de viață, gospodine cu sentimentele strivite sub lespedea monotoniei cotidiene) devine principala zonă de interes a acestui tip de literatură. La prima vedere întrebarea fundamentală a prozei optzeciste este, pe urmele noilor romancieri francezi, ,cum se spune?" nu ,ce se spune?" într-o narațiune. Literatura se transformă în
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
neclintiții nuci sau meri aromitori, cu aceleași vechi obiceiuri de pe vremea bunicii Anica, a mamei mele Florica și a tatălui meu Marin, bărbat falnic și drept că bradul din fața pridvorului. Toți trei își dorm astăzi somnul de veci, sub aceeași lespede, în cimitirul din sat. De-a lungul celor peste șapte decenii, viața mi-a oferit o mulțime de surprize, unele triste, altele mai puțin triste. Am trăit și o seama de succese, care au stârnit, firește, admirație, dar și destulă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
țăran către boieri despre care N. Iorga observa: „Măzăreanu, umilul călugăr, copilărise lângă mormântul lui Ștefan cel Mare. Împreună cu vorba frumoasă a rugăciunii, el auzise și cuvinte pe care nici o buză omenească nu le spusese, cuvinte ce se desfăceau din lespedea neagră a zidurilor, care se înălțau ca o tămâie spirituală din mormântul acela încăpător pentru atâta putere și măreție. Unde se putea visa la ce a fost Moldova decât aici, în această Sfântă a Sfintelor? Unde-i plăcea mai bine
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
navă fostei mănăstiri cisterciene, doar pentru că acolo o trage ață. Destinul. Acolo nu Îi este foame, nici sete. Se simte contemporană cu unele dintre obiectele aparținând unor vremuri indefinite. Trece pe sub portaluri, prin sacristie unde așează crinul regal direct pe lespedea mormântului În care-și doarme somnul veșnic, cavalerul cruciat. Nu o Înspăimânta atracția aceea inexplicabilă. Din contră, neverosimilul o excită, o Întinerește și ea revine zi de zi, ca la o Întâlnire secretă. Așa a venit și În dimineața asta
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
Însemne heraldice? Nu are importanță podoaba vesmântului sfânt, doar față nevăzuta, obrazul ascuns sub apărătoarea cu viziera lăsată. Un bărbat În carcasa din fier. Mărțina Sâmbure se mișcă, face pași, iese din bazilica. Trece pe sub turnul rotund, prin sacristia cu lespedea criptei pe care scrisul este Încă lizibil: Hic somno dormientem Maximus Mariscalli Hierusalem, Johanes de Herseny. În urma ei, mirosul tare, de crini regali, se amestecă, se diluează În aerul ce intră prin portalul cu ușile lăsate vraiște. Va continua...
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
văzu decât pe fata de suflet a Bonariei Urrai singură între coșurile cu pâine, ca un menhir rămas în picioare în mijlocul colinelor de iunie. În spatele lor, Bonacatta, îmbrăcată în alb, nu văzu decât bucăți din pâinea ei nupțială împrăștiate pe lespedea de culoarea vinului roșu din dormitorul mamei sale. În dezastrul acela de reflexe, nici una din ele n-o văzu cu adevărat pe Maria, și în orbirea aceea colectivă se găsi singura consolare pentru ea, singura formă de familiaritate posibilă între
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
bisericii Sankt Jakob din Stockholm au fost invitați să asiste la „performanțele” unor studenți de la Belle Arte, „performanțe” inspirate, pare-se, de această mare sărbătoare creștină. O tânără înaltă, îmbrăcată în portul popular din nordul scandinav, crăpa lemne pe vechile lespezi cu o ditamai secure. Altă tânără, îmbrăcată în rochia neagră a bunicii sale, își instalase patul (dublu, 180 x 210, adus de acasă, preciza programul manifestării) chiar în fața altarului. Din 12 în 12 minute, când telefonul mobil o „trezea”, se
Însemnari by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4167_a_5492]
-
și preistorie. La Altamira în grotă se-amestecă umbre vopsite și ciute lumea cea mută plus-minus caria cu semnele ei revolute... Mă zidesc încontinuu și travestit mă vor recunoaște doar îngerii Zeii stăpâni din izvoare. Veneticii parșivi suind și coborând lespedea dintre noi Trageți cortina mai repede și priviți cu nesaț în adânc Preistoria! Moartea La Ottawa porumbeii stau pe o rază de soare întrebându-se ce este vântul și-unde văzduhul i se închină. Lacul cu apele lui pofticioase pare
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
a răgaz. orice adiere o absență. fiecare parc, visul betoanelor, de pe acum oare unde în cine se mistuie iubirea celui însingurat căutînd doar ce se afla mereu în noi contemplarea alunecării de rîu ignorat de trecători parcă se lasă o lespede, vîrste închise peste vîrste voci îndrăgite multe dincolo puține aici suras decantat în neîmpotrivire, soare inima mea ostenit închipui pădurea acum în iarnă zi-noapte, departe aud zăpada sub ramuri și-i doar o răsuflare de ciută în vale instituind frigul
Andrei Zanca by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/10488_a_11813]
-
stele și cruci M-am născut între drumuri Nici noapte nici zi în mijlocul unui secol încă fumegând de sub lespezi de piatră Stele și cruci Nici un cuvânt nu era la locul lui Cuceritorii își lingeau rănile deja plănuind alte utopii Părinții aruncau cu pietre în zidul din fața casei Și istoria le întorcea și celălalt obraz Grăbită să-și spele păcatele
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
întâmpla cu Marieta nu era o șaradă, ci o parte din destinul ei... În drum spre București, Mira nu simțea oboseala unei zile încărcate de emoții, de acțiuni total surprinzătoare, nu! Era ușurată, de parcă i s-ar fi luat o lespede de pe inimă prin stabilirea favorabilă a lucrurilor. În răstimpuri, se rușina că se simțea eliberată, dar de, chiar așa era! Ajunsă acasă, Mira se bucură, ca mereu, de întâlnirea cu ambientul ce-l includea și pe Bubă, motanul ei drag
CAPITOLUL 15 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373697_a_375026]
-
obiectul negrei trădări violase o doncelă foarte jună, nobilă și belă. "Violase o doncelă, Pe-a mai jună din castel, Pe-a mai nobilă, mai belă, "Pe seniora Isabel." Iată și indignarea, de-un umor grav, inconștient, căzînd ca o lespede de puf peste asemenea inimaginabilă chestie, a lui Depărățeanu: "Faptă rea și neleală!" Și pentru că am dat-o pe Depărățeanu, să închei c-o strofă de-o mare frumusețe naivă, cu-n "copaciu" ale cărui frunze sînt înlocuite de părul
Ce fragedă deșuchiere, ce naivă și bruscă aprindere by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13709_a_15034]
-
când norii chicoteau din șapte arte Ori săreau din stâncă-n vale răscolind izvoare moarte. Orizontul se trezise înainte cu un ceas: Să nu uiți, în șoaptă-i spuse, să mă-nchizi într-un popas! Pe de-o parte treceau lespezi albe cât privirea seacă, Astă seară voi purcede-n marea mea fără de arcă; Oare drumul peste poduri mi-o aprinde felinare? Cine știe poate țărmu-i pregătit de sărbătoare! Dintre frunze plana vântul simfonia ceruită, Altădată-ntreaga zare avea ramuri în
PRIZONIERA DE LUMINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349234_a_350563]
-
și dându-i crucea, în acest fel a început Drumul Crucii Mântuitorului, despre care vom vorbi în continuare. Mai trebuie precizat faptul că ruinele Pretoriului Roman sunt răspândite în Ierusalimul de azi în trei mănăstiri creștine diferite. O parte din lespezile cu care era pardosită curtea Pretoriului, cunoscută sub denumirea de lithostratos (pardosit cu pietre - Ioan 19, 13), se păstrează în mănăstirea franciscană Ecce Homo (Iată Omul). O altă parte a lithostratos-ului cuprinde rezervoarele subterane, construite pentru necesitățile Templului Iudaic și
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
turnul de fildeș, (Hai, cântă cobzare!) îi cere castelul și-n piatră și-n floare. Pe vârful pe unde n-ajunge zgripțorul, s-arate Izvanei ce-nalt urcă dorul. Că n-a fost prințesă în zări de-Anatolii râvnindu-i din lespezi crin alb de magnolii. Grădinii de piatră, apus ca tabacul, sculptată-i lumina cu dalta și acul. „Hai, spune-mi domniță ce inima-mi strigă! În land miazănopții și zilei sunt rigă. Dă-mi mâna regină, curat trapezuntă, castel pân
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
decrete la tâlharii care ne-au furat și vândut țara! Să le iei mamă și cenușa din vatră! - Cu cine vorbești, bătrânico? - răsună o voce-n noapte. - Vai de mine tovarășul președinte, ce om deștept ești dacă mă auzi de sub lespezile de piatră! - Bătrânico, ți-ai pierdut mințile!? Și acum mă mai cauți sub pământ după atâția ani? Băbuța care crezuse că doar i se năzări vocea președintelui, deodată încremeni de spaimă, apoi își zise: „ Mai rău decât o duc acum
LINIŞTE SUFLETEASCĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360241_a_361570]
-
confrați: Dumitru Hurubă, Radu Igna, Ioan Evu, Ioan Barb etc.De curând, Constantin Stancu a oferit spre lectură cititorilor săi o nouă carte de stihuri - Greutatea gândului nerostit, Editura Realitatea Românească, Vulcan, 2012 -, ... IX. “...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAȚIOASĂ”, de Olimpia Berca , publicat în Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012. Olimpia Berca “...ascuns în poem ca sub o lespede grațioasă” Directorul editurii bucureștene Palimpsest, poetul și criticul de teatru Ion Cocora publică, în 2011, un nou și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
carte de stihuri - Greutatea gândului nerostit, Editura Realitatea Românească, Vulcan, 2012 -, ... IX. “...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAȚIOASĂ”, de Olimpia Berca , publicat în Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012. Olimpia Berca “...ascuns în poem ca sub o lespede grațioasă” Directorul editurii bucureștene Palimpsest, poetul și criticul de teatru Ion Cocora publică, în 2011, un nou și consistent volum de versuri, Într-o elegie cu obloanele trase, însoțit de un inventar cronologic cu opinii critice și de un altul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
spații. După cum pasiunea sa pentru scenă, pentru viața teatrului, a spectacolului se întâlnește, într-o armonioasă și originală unitate, cu atracția, la fel de constantă, la fel de tiranică, pentru verbul poeziei. Lumile ... Citește mai mult Olimpia Berca“...ascuns în poem ca sub o lespede grațioasă”Directorul editurii bucureștene Palimpsest, poetul și criticul de teatru Ion Cocora publică, în 2011, un nou și consistent volum de versuri, Într-o elegie cu obloanele trase, însoțit de un inventar cronologic cu opinii critice și de un altul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
căruța pe malul râului și acolo trăgându-l din carul său, punându-l în căruță, îl aruncară în jos de pe muntele Krenfeld și, văzând că se mai zbate, îl străpunseră în piept cu sulița, iar apoi trăgându-l pe o lespede, îi sfărâmară creierii.“ Sfântul Ce anume a dus la canonizarea lui Gerard? „Legenda mare“ face un inventar scurt, dar convingător. Un copil handicapat a fost dus la schela Pestei și doar sărutându-l pe sfântul mucenic s-a însănătoșit. O
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
unui cuvânt nerostit niciodată găsit privesc norii cum zboară în cercuri sau haihui tăcerea se așează iar și iar peste clipele ce curg pe drum uneori animă ceva ce astăzi nu înțeleg mă retrag în propria tăcere las fruntea pe lespedea rece și tac Referință Bibliografică: VIS RĂTĂCIT / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2354, Anul VII, 11 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VIS RĂTĂCIT de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385144_a_386473]
-
cât prelatu-mi lasă de tine n-am să fiu ateu, căci vânturile-mi bat pe casă, voi cere la lumină voie să te ating, să te mângâi, de steaua nopții am nevoie să-ți luminez viața întâi, să dorm pe lespede de piatră cu capul pe pământ, pământ să-mi făuresc o altă soartă iar vântul să-l îmbrac în vânt, aș vrea de timp să mă mai reazăm de ce e în jur, chiar de-i nimic și între noi să
VIS de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382480_a_383809]