2,409 matches
-
fost ostracizată de restul familiei regale, ea și-a pus jumătate din veniturile din Franța la dispoziția Margaretei. Elisabeta a murit la 22 ianuarie 1592 victimă a pleureziei la vârsta de 37 de ani și a fost îngropată sub o lespede de marmură simplă în biserica mănăstirii ei.
Elisabeta de Austria (1554-1592) () [Corola-website/Science/316498_a_317827]
-
de pe pereții exteriori ai naosului se află câte două ferestre oarbe terminate la partea superioară în arc semicilindric. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvorul (adăugat în 1905), pronaosul, naosul și altarul. Pronaosul și naosul au pardoseală din lespezi de piatră, în timp ce altarul are o dușumea din lemn de brad. Pridvorul are un plafon plan. Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu osemintele ctitorilor, străjuită de un monument funerar din marmură albă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
de șarpe. În Europa medievală se credea că nașterea unui vasilisc se produce sub Steaua Cîinelui (Sirius): dintr-un ou sferic înfășurat în piele aspră în loc de găoace, ouat de un cocoș și clocit de o broască țestoasă, apare încoronat. O lespede din Viena poartă săpată o imagine deasupra acestei inscripții: "„Anul 1202, Frederic al II-lea, Împărat Roman a fost ales la domnie. În timpul împărăției lui s-a născut un vasilise dintr-un cocoș, în această casă. El semăna cu chipul
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
cucerire, romanii au reamenjat cetatea, mărindu-i suprafața, fără a respecta însă traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcție a acestora. La cca. est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se într-o piațetă. În acest spațiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular, unele fiind construite din piatră de calcar, iar altele din andezit. Așezarea civilă formată din cartierele de est
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
în componență 6 rânduri a câte 6 tamburi fiecare. Începând din Lunca Grădiștii și până lângă zidul sudic al cetății dacice și ramura de vest a buclei sale, drumul era pavat cu piatră locală. Astăzi din tronsonul drumului pavat cu lespezi de calcar și mărginit de borduri este vizibilă doar porțiunea care coboară de la actuala poartă de est a cetății spre zona sacră și extremitetea piațetei de lângă marele sanctuar circular; celelalte porțiuni sunt acoperite cu pământ pentru a le proteja de
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
XX-lea au scos la iveală șase morminte, dintre care doar trei au putut fi identificate ca aparținând familiei ctitorului. În biserică a fost înmormântată fiica domnitorului, Domnița Despina, care a decedat în perioada 1587-1588, probabil imediat după naștere. Pe lespedea sa funerară se află următoarea inscripție: ""Această groapă a făcut-o și a înfrumusețat-o Io Petru Voievod fiicei sale Despina, care s-a strămutat la veșnicile lăcașuri în ... luna mai 15 zile și s-a născut în anul 7095
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Insula Rodos. Nu se știe anul când a murit aceasta, unii istorici presupunând că este vorba de 1588 (când în Iași a avut loc o epidemie de ciumă). Ca urmare a faptului că mormântul nu a fost acoperit cu o lespede funerară, acesta nu a fost profanat. Cu ocazia lucrărilor de restaurare din perioada 1961-1971, mormântul a fost deschis în 1963, cercetat de arheologul Vlad Zira și s-au găsit intacte obiecte de podoabă: un inel cu pecete, cercei, brățări etc.
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Cristian Vlădescu, coordonatorul cercetărilor făcute anterior de Muzeul Militar. Lucrările de construcție au fost executate de C. Panco. S-a reconstituit pentru prima dată în România poarta pretoriană ("porta praetoria") cu cele două turnuri care o flanchează. Fortificația construită din lespezi de piatră are formă pătrată cu laturile de 60 de metri prevăzute cu turnuri semicirculare la colțuri și turnuri pătrate de o parte și de alta a porții pretoriene. Pe celelalte două laturi se văd porțile de serviciu ("porta principalis
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
parte și de alta a porții pretoriene. Pe celelalte două laturi se văd porțile de serviciu ("porta principalis dextra" și "porta principalis sinistra"). Zidul de incintă a fost ridicat din blocuri mari de piatră de formă dreptunghiulară și, după caz, lespezi subțiri și piatră măruntă, nefasonată, prinse cu mortar, pentru a se asigura orizontalitatea. La partea interioară a zidului de apărare sunt construiți o serie de pinteni din piatră, care alcătuiau compartimente menite să adăpostească barăci pentru depozite de materiale și
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
ridicat trei stâlpi de piatră, pe care eu însumi i-am văzut în anul 1575, venind din Turcia, dincolo de orașul Gherghița, la două zile de drum de Sibiu...”". Cercetătorul Florian-Nicu Smărăndescu identifică această mănăstire cu cea numită în popor „Trei Lespezi” din Posada Prahovei, reclădită în 1661. Mănăstirea de la Câmpulung a fost refăcută de către Matei Basarab între 1635 și 1636. Tot atunci a fost înlocuită și pisania, care relatează că biserica a fost înălțată de către Negru Vodă în 1215 (6723). I.
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
stemă se regăsește pe nasturii personajului princiar îngropat în Biserica domnească din Curtea de Argeș. În Biserica Domnească din Curtea de Argeș se mai regăsesc încă două reprezentări heraldice a dinastiei Basarabilor din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, anume pe o lespede funerară anonimă și în fresca numită „Cavalerul fără cap”. Aceasta din urmă este atât de degradată încât nu se mai pot distinge culorile fasciilor și a câmpului plin. În 1331 o diplomă regală pomenește de „terra Bazarab”, iar un act
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
înzestrând-o în acest scop cu odoare de preț și moșii. Astfel, între pronaos și naos a fost amenajată o încăpere a mormintelor. Lângă peretele sudic, înspre pronaos, se află mormântul domnitorului Petru Rareș. Pe mormântul său se află o lespede cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""(Această groapă e a) iubitorului de Hristos, robul lui Dumnezeu Io Petru Voievod, fiul bătrânului Ștefan, care (s-a strămutat) la veșnicele lăcașuri, veșnica lui pomenire..."". De-a lungul aceluiași perete al naosului, înspre
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Ștefan, care (s-a strămutat) la veșnicele lăcașuri, veșnica lui pomenire..."". De-a lungul aceluiași perete al naosului, înspre culoar, se află mormântul Doamnei Elena Rareș, soția ctitorului și fiica țarului Despot. Inscripția în limba slavonă ce se află pe lespedea funerară a mormântului său conține următoarele cuvinte: Această groapă e a roabei lui Dumnezeu Elina, doamna lui Petru Voievod, fiica lui Despot țarul, care s-a strămutat în acest lăcaș și în veșnicele lăcașuri, Veșnica ei pomenire. 7..."" Tot de-
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
lui Dumnezeu Elina, doamna lui Petru Voievod, fiica lui Despot țarul, care s-a strămutat în acest lăcaș și în veșnicele lăcașuri, Veșnica ei pomenire. 7..."" Tot de-a lungul peretelui sudic, dar înspre naos, se află două morminte având lespezile tombale de dimensiuni mici și cu scrisul șters. Aceste morminte sunt ale Eftimiei (fiica lui Petru Rareș) și Samfirei (fiica lui Ștefan Rareș). De-a lungul peretelui nordic se află mormântul domnitorului Ștefan Rareș (1551-1552), fiul lui Petru Rareș. Pietrele
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
nordic se află mormântul domnitorului Ștefan Rareș (1551-1552), fiul lui Petru Rareș. Pietrele funerare ale domnitorilor Petru Rareș și Ștefan Rareș, precum și cea a Doamnei Elena, sunt executate în marmură și bogat împodobite, după cum dicta obiceiul acelor vremi. Spre deosebire, lespezile tombale ale celor două fete de domnitori sunt din piatră. În anul 1904, cu prilejul serbărilor organizate la împlinirea a 400 ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, a fost adusă aici piatra de mormânt a Doamnei Oltea (mama lui
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
a ridicat o casă de locuit. Lasă mult de dorit aspectul exterior al acesteia, dar timpul, cred, le va pune pe toate la locul lor. La intersecția străzii Trandafirilor cu cea a Pârcălabului putem vedea o altă fântână, clădita din lespezi de piatră, grosimea pereților căreia e de 1m. Fintinarul acelor timpuri era locuitorul satului Dumitru Ciornîi. Pe malul iazului, la câțiva metri de biserică adventiștilor de ziua a șaptea, stă ascuns sub hume un izvor de apă bună, care a
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
două nișe, unde au fost înmormântate câte două persoane. În partea sudică a pronaosului se află nișa unde au fost înmormântați domnitorul Gheorghe Duca și fiica sa, Maria. Doamna Maria, fiica ctitorului, a fost îngropată acolo în anul 1672, pe lespedea sa funerară, mică și frumos sculptată, aflându-se următoarea inscripție în limba greacă: "„Aici se odihnește Doamna Maria, fiica lui Io Duca Voievod, anul lui Hristos 1672 septembrie 13”". În aceeași nișă, mai la vest, se află mormântul ctitorului, Gheorghe
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
le-a îngropat în nișa din peretele sudic al bisericii Mănăstirii Cetățuia. Peste mormânt nu a fost pusă însă o piatră funerară. Mult timp s-a exprimat îndoiala că domnitorul a fost îngropat aici, din moment ce nu s-a pus nici o lespede pe mormânt, totuși cercetările arheologice din 1933 au confirmat existența unor rămășițe pământești aici. În peretele nordic al pronaosului se află o altă nișă, care fusese pregătit probabil pentru Doamna Anastasia, soția ctitotorului. Mormântul a rămas gol, Doamna Anastasia fiind
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
a rămas gol, Doamna Anastasia fiind înmormântată în Biserica Albă, care se afla pe locul unde este astăzi Catedrala Mitropolitană din Iași. Mai la sud, în aceeași nișă, au fost înmormântați fratele domnitorului, Saul și fiul său, Ioniță. Inscripția de pe lespedea funerară nu a putut fi descifrată în totalitate, pe ea fiind scris în limba greacă următorul text: "„Aici se odihnește robul lui Dumnezeu ... frate al lui Io Duca Voievod ... a fiului său Ioniță cu Maria”". Biserica a fost înzestrată cu
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
pe cei drepți. de-atunci eu sorb doar ceai de mătrăgună. convivii mei mă suspectează încă, cred c-am făcut un târg cu Dumnezeii să-mi sap fântâna mea și mai adâncă. și sap cu târnăcoluil și lopata. peste poeme lespedea e grea și cad din jos în sus prin gravitații. transpir și îmi e greu - domnița mea. 54 GĂURI NEGRE alerg prin pajiști de interferență. doar găuri negre îmi așteaptă pașii. acolo, pe un vid de începuturi, ni se vor
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
Lespezi (în trecut "Techechioi", în ) este un sat în comuna Dobromir din județul Constantă, Dobrogea, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 464 locuitori. Denumirea veche a acestui sat este Tekkeköy (denumire turcească) Istoria lui e necunoscută înainte de anul
Lespezi, Constanța () [Corola-website/Science/301141_a_302470]
-
XX-lea, după comunicarea lui Leon Ion Popovici (1836-1893), preotul armean din Suceava și protoiereul diocezan patriarhal, în podul bisericii se afla spart un clopot vechi adus de armeni în timpul imigrării lor din Armenia în Moldova. În interiorul bisericii se păstrează lespedea funerară a diaconului Asvadur, fiul lui Cailcea, datată cu anul 1522 (anul 971 al erei armene). Acesta fusese îngropat la temeliile bisericii, unde se mai găseau și alte două morminte mai vechi. Piatra sa de mormânt a fost descoperită alături de
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
doi delfini și alte motive decorative. In desenul lui J. Ackner, capul „Medusei”, destul de șters și nereușit, seamană mai degrabă cu acela al unui bărbat cu barbă și plete. Pe latura scurtă există un „kantharos”. In secolul al XIX-lea lespedea mai avea încă un motiv încrustat, care între timp a dispărut (o simplă roată sau monograma creștină XP ?). La Muzeul Brukenthal din Sibiu s-a păstrat un desen al plăcii, inclusiv al acestui misterios însemn dispărut. Desenul a fost executat
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
ovală, cu dimensiuni de 15 x 16 mm și poartă inscripția latină VTE . Urarea aceasta se întâlnește pe numeroase obiecte paleocreștine romane de după anul 250 d.C. Inelul se află în prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj. O lespede de piatră găsită la Turda aparține sculpturilor romane cu banchetul funebru. In tematica sculpturii funerare, banchetul funerar a devenit cu timpul un simbol al credinței în nemurirea sufletului, al vieții de după moarte. Defunctul, împreună cu membrii apropiați ai familiei, sunt înfățișați
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
și nu va reveni curând.// Fum guraliv -/ o hrană pe-nțelesul tuturor/ o licoare accesibilă - aproape hap./ Cât de greu este bănuțul acesta,/ Doamne, m-au cocârjat cu saci de libertate/ cu multiple luări de poziții!// Cine să-mi schimbe lespedea și bandajul?/ îngerul erodat și cununa de marmură?/ De pe alee vin voci fără oameni/ și fără animale.// Amintiri - fericirea a fost/ și nu va reveni curând". Bufet cu oglindă: "Erai mai frumoasă când/ desfăceai cu dinții un pachet de biscuiți
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]