769 matches
-
impersonale, pasive) pot fi considerate inacuzative, din moment ce rolul extern este suspendat, nefiind realizat în sintaxă, iar rolul intern este realizat ca subiect (în nominativ). Dobrovie-Sorin (2004) arată că se acuzativ este o marcă morfologică care afectează structura argumentală la nivelul Lexiconului, unde se aplică următoarele reguli lexicale: incoativizare, reflexivizare, formarea construcțiilor medii. Dobrovie-Sorin (2004: 11) preia clasificarea propusă de Werhli (1986)154, conform căreia tipurile de si (care au în comun absorbția unui argument) sunt determinate de doi parametri, argumentul absorbit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
derivate. Se din structura inacuzativelor derivate (care reprezintă majoritatea verbelor inacuzative din limba română) poate fi considerat inerent numai în măsura în care prin inerent se înțelege "rezultat printr-un proces lexical" (având în vedere că am adoptat analiza verbelor inacuzative derivate în Lexicon); însă dacă se optează pentru o derivare sintactică, se poate considera că avem a face cu un clitic reflexiv nonargumental (în accepția lui Cinque 1988) sau cu un se incoativ, acuzativ (în terminologia folosită de Dobrovie-Sorin 2004 și Cornilescu 2006
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
celor 38 de verbe inacuzative care au atât variantă reflexivă, cât și nereflexivă), analiza trebuie diferențiată: pentru verbele primare (mucegăi, putrezi, râncezi, rugini, trece) se poate considera că avem a face cu un se inerent, verbele acestea fiind listate în Lexicon cu două intrări, una reflexivă, cealaltă nonreflexivă; pentru verbele derivate, se poate adopta analiza ca se inerent, cu observația formulată mai sus pentru verbele inacuzative derivate reflexive; opțiunea pentru analiza sintactică ar fi mai greu de acceptat și de explicat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
asta. 7. NOTĂ DESPRE ADJECTIVELE ERGATIVE Conceptul de "adjectiv ergativ" a fost introdus de lingvistul italian Guglielmo Cinque, în contextul Ipotezei lexicaliste. Ideea lui Cinque (1990) este că dacă se acceptă că verbul și adjectivul reprezintă o singură intrare în Lexicon, cu proprietăți tematice și selecționale identice, atunci un adjectiv ca it. morto 'mort', aflat în relație morfologică cu verbul ergativ morire 'a muri' ar trebui să fie și el ergativ. Din punct de vedere sintactic, aceasta presupune că adjectivul ar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu sunt ele însele ergative: Burzio (1986), Levin și Rappaport (1986)156, Stowel (1987)157. Conform Ipotezei lexicaliste introduse de Chomsky (1970), o gramatică are un component categorial (este o gramatică liberă de context, engl. context free grammar) și un Lexicon. Majoritatea itemilor apar în Lexicon cu trăsături selecționale fixe și cu trăsături de subcategorizare stricte, dar cu posibilitatea de alegere a trăsăturilor asociate cu categoria lexicală: nume, verb, adjectiv. Altfel spus, substantivele, verbele și adjectivele aflate în relație morfologică se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Burzio (1986), Levin și Rappaport (1986)156, Stowel (1987)157. Conform Ipotezei lexicaliste introduse de Chomsky (1970), o gramatică are un component categorial (este o gramatică liberă de context, engl. context free grammar) și un Lexicon. Majoritatea itemilor apar în Lexicon cu trăsături selecționale fixe și cu trăsături de subcategorizare stricte, dar cu posibilitatea de alegere a trăsăturilor asociate cu categoria lexicală: nume, verb, adjectiv. Altfel spus, substantivele, verbele și adjectivele aflate în relație morfologică se reprezintă în Lexicon ca o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apar în Lexicon cu trăsături selecționale fixe și cu trăsături de subcategorizare stricte, dar cu posibilitatea de alegere a trăsăturilor asociate cu categoria lexicală: nume, verb, adjectiv. Altfel spus, substantivele, verbele și adjectivele aflate în relație morfologică se reprezintă în Lexicon ca o singură intrare, cu proprietăți tematice și selecționale identice. Problema relației dintre verb și adjectivul corespondent a fost discutată și de Baker și Stewart (1997) pentru limba edo, vorbită în Nigeria. Analiza acestor autori nu confirmă ideea susținută de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să fac opțiunea teoretică a separării inacuzativelor primare (cele care nu au variantă tranzitivă) de cele derivate (care au variantă tranzitivă), deși în unele teorii se spune că toate inacuzativele ar fi derivate (cele "primare", de la intrări lexicale "înghețate" în Lexicon). Clasificarea semantică am adaptat-o după cea propusă de Levin și Rappaport Hovav (1995) pentru limba engleză − verbe de schimbare de stare, verbe care descriu o configurație spațială, de mișcare direcționată, de existență și apariție/dispariție, de emisie de sunete
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
existenței unei cauze externe (absentă în cazul perechii inacuzative și lexicalizată în cazul celei tranzitive) este responsabilă de producerea alternanței. Am considerat, urmând o soluție propusă frecvent în bibliografie, că perechile de verbe care participă la alternanță sunt derivate în Lexicon (deci constituie intrări lexicale diferite), printr-o operație de reducere. Din punctul de vedere al direcției derivării, am optat pentru analiza de tip "detranzitivizare" propusă, între alții, de Tanya Reinhart și Gennaro Chierchia (ale căror modele de analiză le-am
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru analiza de tip "detranzitivizare" propusă, între alții, de Tanya Reinhart și Gennaro Chierchia (ale căror modele de analiză le-am prezentat pe larg), dar nu am acceptat ideea că și inacuzativele primare sunt derivate de la perechi tranzitive "înghețate" în Lexicon, enumerând argumente în favoarea existenței unor diferențe între inacuzativele primare și cele derivate (5.2.3.). În secțiunea 6. am discutat relația dintre ergativ și reflexiv, pornind de la observațiile că ponderea verbelor reflexive în clasa inacuzativelor românești este foarte mare și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
termen nu acoperă toate situațiile), dacă se adoptă o analiză de tip sintactic, sau se poate considera, în spiritul analizelor adoptate în această lucrare, că este vorba de un se inerent, varianta reflexivă rezultată în urma operațiilor lexicale fiind listată în Lexicon alături de cea tranzitivă; analiza de tip lexical poate explica și existența variantelor duble, reflexivă și nereflexivă, atât pentru inacuzativele primare, cât și pentru cele derivate, problemă pe care analiza de tip sintactic nu o poate rezolva. În fine, în ultima
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
existând numeroase nepotriviri (engl. unaccusativity mismatches). Problema diagnosticelor se pune diferit de la o limbă la alta. Steinbach (2004: 183−185) arată că, în germană, nu există dovezi clare că inacuzativitatea este codată sintactic; germana distinge inergativele de inacuzative numai în Lexicon, iar analiza anticauzativelor oferă argumente împotriva derivării sintactice a inacuzativelor. Van Hout (2004: 61) descrie situația din neerlandeză, unde predicatele telice cu un argument selectează auxiliarul zijn 'a fi' și formele lor de participiu perfect pot fi folosite ca modificatori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Greaca, spaniola nu au acuzativ structural, de aceea auxiliarul 'a fi' nu apare cu reflexivele și cu inacuzativele. O limbă optează pentru auxiliarul 'a fi' numai dacă verbul atribuie acuzativ structural. Trăsătura de acuzativ este inserată în intrarea verbală din Lexicon; trăsătura de acuzativ a verbului afectează operațiile de aritate; dacă operațiile se aplică în Lexicon, Cazul acuzativ e redus; dacă se aplică în Sintaxă, Cazul acuzativ este absorbit de se/si. Mecanismul de reducere cazuală echivalează cu eliminarea componentului tematic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și cu inacuzativele. O limbă optează pentru auxiliarul 'a fi' numai dacă verbul atribuie acuzativ structural. Trăsătura de acuzativ este inserată în intrarea verbală din Lexicon; trăsătura de acuzativ a verbului afectează operațiile de aritate; dacă operațiile se aplică în Lexicon, Cazul acuzativ e redus; dacă se aplică în Sintaxă, Cazul acuzativ este absorbit de se/si. Mecanismul de reducere cazuală echivalează cu eliminarea componentului tematic al Cazului. Alegerea auxiliarului 'a fi' este efectul unei proceduri de verificare; reziduul de acuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora fiind folosite demonstrativele. În lexiconul acestei limbi există numai categoriile nume și verb, care pot fi deosebite pe baza proprietăților morfologice. Incoativele și cauzativele sunt derivate morfologic prin derivări separate de la rădăcini adjectivale. Nu există determinanți. WARRAGAMAY Limbă australiană indigenă care ilustrează trecerea de la sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
propusă de cele două autoare poate fi pusă în relație cu cea făcută de Talmy (1985) − L. Talmy, Lexicalization Patterns: Semantic Structure in Lexical Forms, în: T. Shopen (ed.), Language Typology and Syntactic Description, vol. 3, Grammatical Categories and the Lexicon, Cambridge, Cambridge University Press, p. 57−149 −, apud Croft (2001: 1985): verbe care încorporează modalitatea de mișcare (engl. manner incorporating) și verbe care încorporează parcursul (engl. path incorporating). În abordările "construcționiste", această disticție corespunde distincției telic (inacuzative)/atelic (inergative) − vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argumentul extern nu este un argument al verbului, ci este introdus de un centru separat, Voice (apud Alexiadou și Anagnostopoulou 2004: 119). 44 A. Marantz, "No Escape from Syntax: Don't Try Morphological Analysis in the Privacy of Your Own Lexicon", în: A. Dimitriadis, L. Siegel et al. (eds.), University of Pennsylvania Working Papers in Linguistics, 4, 2, Proceedings of the 21st Annual Penn Linguistics Colloquium, p. 201−225. 45 M. Arad, "On the Nature of v: Evidence from Object Experiencer
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Droz. 100 M. Haspelmath, "More on the Typology of Inchoative/Causative Verb Alternations", în: B. Comrie și M. Polinsky (eds.), Causatives and Transitives, Amsterdam, John Benjamins, p. 87−120. 101 K. Hale, S. J. Keyser, "A View from the Middle", Lexicon Project Working Papers, 7, Cambridge, Mass., MIT. 102 M. L. Zubizarreta, "The Relation between Morphophonology and Morphosyntax: The Case of Romance Causatives", Linguistic Inquiry, 16, p. 247−289, apud Palmer (2007 [1994]: 143). 103 Nu am tratat această problemă în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
473−499. 110 D. A. Cruse, "A Note on English Causatives", Linguistic Inquiry, 3, 522−528. 111 D. A. Cruse, "Some Troughts on Agentivity", Journal of Linguistics, 9, p. 11−23. 112 K. Hale, S. J. Keyser, "A View from the Middle", Lexicon Project Working Papers, 10, MIT, Cambridge, Mass. 113 W. Jacobsen, Transitivity in the Japanese Verbal System, Bloomington, Indiana University Linguistics Club. 114 W. Jacobsen, The Transitive Structure of Events in Japanese, Tokyo, Kurosio Publishers. 115 Există și opinii diferite: Zribi-Hertz
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
in Soviet Theoretical Linguistics, Dordrecht, Reidel, p. 1−32. 117 K. Hale, S. J. Keyser, "The Basic Elements of Argument Structure", The MIT Working Papers in Linguitics, 32, p. 73−118. 118 M. L. Zubizarreta, Levels of Representation in the Lexicon and in the Syntax, Dordrecht, Foris. 119 N. Ruwet, Language and Human Experience, Chicago, Chicago University Press. 120 Nu este discutată aici și citirea pasivă a formei s-a scufundat. 121 D. Bouchard, On the Content of Empty Categories, Dordrecht
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Foris. 119 N. Ruwet, Language and Human Experience, Chicago, Chicago University Press. 120 Nu este discutată aici și citirea pasivă a formei s-a scufundat. 121 D. Bouchard, On the Content of Empty Categories, Dordrecht, Foris. 122 T. Siloni, "Active Lexicon", Theoretical Linguistics, 28, p. 383−400. 123 Existența acestei structuri în română ar fi un indiciu că parametrul este setat în sintaxă. 124 T. Reinhart, "The Theta System: An Overview", Theoretical Linguistics, 28, p. 229−290. 125 G. Chierchia, "The
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
661. 157 T. Stowell, "As So, Not So As", ms. UCLA. 1 Autorii menționează că Pesetsky contestă validitatea acestui test pentru engleză. 2 A. Zaenen, "Unaccusativity in Dutch: Integrating Syntax and Lexical Semantics", în: J. Pustejovsky (ed.), Semantics and the Lexicon, Dordrecht, Kluwer, p. 129−161. 3 Nu am considerat că imposibilitatea pasivizării este un simplu test/diagnostic, ci are legătură atât cu accepția pasivului, cât și cu alte fenomene, cum este tranzitivitatea; de aceea nu am discutat separat, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ce aparține lui Sapir și Whorf, care pretind "că limba nu doar transmite, ci ne și modelează felul de a gândi, atitudinile și credințele.16". Una din marile diferențe, bariere între culturi este limba. Convențiile lingvistice pot cauza neînțelegeri în ceea ce privește lexiconul, formele de politețe, relațiile manageriale. Michael Argyle argumentează că persoanele aflate în contact cu o altă cultură ar trebui să fie conștiente de impresia pe care o creează prin stilul verbal pe care îl folosesc. O persoană poate indica o
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Maredsous, Brépols. DPL Dictionary of Paul and his Letters (1993), editors Gerald F. Hawthorne, Ralph P. Martin, Daniel G. Reid, InterVarsity Press, Downers Grove, Illinois - Leicester, England OTL F. Brown, S.R. Driver, C.A. Briggs (1987), A Hebrew and English Lexicon of the Old Testament based on the Thesaurus and Lexicon of William Gesenius aș translated by Edward Robinson, Oxford University Press. TDOT Theological Dictionary of the Old Testament (1977), 11 vol., edited by G. Johannes Botterweck and Helmer Ringgren, transl
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
editors Gerald F. Hawthorne, Ralph P. Martin, Daniel G. Reid, InterVarsity Press, Downers Grove, Illinois - Leicester, England OTL F. Brown, S.R. Driver, C.A. Briggs (1987), A Hebrew and English Lexicon of the Old Testament based on the Thesaurus and Lexicon of William Gesenius aș translated by Edward Robinson, Oxford University Press. TDOT Theological Dictionary of the Old Testament (1977), 11 vol., edited by G. Johannes Botterweck and Helmer Ringgren, transl. John Ț. Willis, Revised Edition, William B. Eerdmans Publishing Company
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]