954 matches
-
de un an. Acesta a fost darul lui Gamliel, fiul lui Pedahțur. 60. A noua zi, căpetenia fiilor lui Beniamin, Abidan, fiul lui Ghideoni 61. a adus: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un lighean de argint de șaptezeci de sicli după siclul sfîntului locaș, amîndouă pline cu floare de făină, frămîntată cu untdelemn pentru darul de mîncare; 62. o cățuie de aur de zece sicli, plină cu tămîie; 63. un vițel, un berbece, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
de un an. Acesta a fost darul lui Abidan, fiul lui Ghideoni. 66. A zecea zi, căpetenia fiilor lui Dan, Ahiezer, fiul lui Amișadai, 67. a adus: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un lighean de argint de șaptezeci de sicli după siclul sfîntului locaș, amîndouă pline cu floare de făină, frămîntată cu untdelemn, pentru darul de mîncare; 68. o cățuie de aur plină cu tămîie; 69. un vițel, un berbece, un miel de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
de un an. Acesta a fost darul lui Ahiezer, fiul lui Amișadai. 72. A unsprezecea zi căpetenia fiilor lui Așer, Paguiel, fiul lui Ocran, 73. a adus: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un lighean de argint de șaptezeci de sicli după siclul sfîntului locaș, amîndouă pline cu floare de făină, frămîntată cu untdelemn, pentru darul de mîncare; 74. o cățuie de aur de zece sicli, plină cu tămîie; 75. un vițel, un berbece, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
de un an. Acesta a fost darul lui Paguiel, fiul lui Ocran. 78. A douăsprezecea zi, căpetenia fiilor lui Neftali, Ahira, fiul lui Enan, 79. a adus: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un lighean de argint de șaptezeci de sicli după siclul sfîntului locaș, amîndouă pline cu floare de făină, frămîntată cu untdelemn, pentru darul de mîncare; 80. o cățuie de aur de zece sicli, cu tămîie, 81. un vițel, un berbece, un miel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
cinci miei de un an. Acesta a fost darul lui Ahira, fiul lui Enan. 84. Acestea au fost darurile aduse de căpeteniile lui Israel pentru tîrnosirea altarului, în ziua cînd l-au uns. Au fost douăsprezece farfurii de argint, douăsprezece lighene de argint, douăsprezece cățui de aur; 85. fiecare farfurie de argint cîntărea o sută treizeci de sicli, și fiecare lighean cîntărea șaptezeci de sicli, așa că argintul acestor unelte se ridica în totul la două mii patru sute de sicli după siclul sfîntului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
de căpeteniile lui Israel pentru tîrnosirea altarului, în ziua cînd l-au uns. Au fost douăsprezece farfurii de argint, douăsprezece lighene de argint, douăsprezece cățui de aur; 85. fiecare farfurie de argint cîntărea o sută treizeci de sicli, și fiecare lighean cîntărea șaptezeci de sicli, așa că argintul acestor unelte se ridica în totul la două mii patru sute de sicli după siclul sfîntului locaș. 86. Au fost douăsprezece cățui de aur pline cu tămîie, cîte zece sicli cățuia după siclul sfîntului locaș; aurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
n-au nici o logică și nici un fel de Dumnezeu. E o simplă bolboroseală, care uneori încearcă să imite chiar o stare mistică. Ai impresia că autorul, incapabil să se scufunde în adâncimea propriului eu, și-a scufundat capul într-un lighean de spălat veselă și prin bolboroseală încearcă să imite marea poezie, care este un har al lui Dumnezeu. Uneori apa aceasta din care vorbesc poeții duhnește de-a dreptul pestilențial. Cred că și diavolului i se face rău când, ciulindu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
locuința fiecărei femei prostituate care locuiește singură se va afla un irigator. Toate femeile prostituate vor observa curățenia scrupuloasă. În fiecare cameră a caselor de prostituție și În locuințele femeilor prostituate care locuiesc singure, se vor afla Întotdeauna câte un lighean curat, două vase cu apă curată, săpun și mai multe prosoape. Art. 33. Medicii militari din garnizoană vor comunica primarului sau medicului-șef toate informațiunile ce au putut culege despre originea infecțiunilor la militari, provenite de la femeile prostituate, pentru ca să se
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
acum nu mi se mai pare că ar fi rău să le las să aștepte. Nu e urgent. Regret că v-am deranjat. Pe când era gata să iasă, doamna Pizanti spuse șovăind: — Poate a căzut afară ceva din cauza vântului. Vreun lighean sau ceva de genul ăsta. Dar la noi totul e În regulă. Ceea ce Îl convinse pe Fima că era mințit din nou. Și iertă minciuna, pentru că nu avea nici un motiv să se aștepte de la vecini să i se spovedească În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cultul, e respectabil să moară apărîn-du-1. Sânul pentru Zaza era o patrie. O patrie cu care te alinți și pe care își fac cuib ciupercile rele! Dar tăindu-le, mori deodată cu ele. Respectuos, recules, Maxențiu văzuse trecând într-un lighean sângerat acele simboluri și rămăsese orfan. Probabil că Maxențiu făcuse pe picioare multe pleurite infantile până când ajunsese la congestia de acum. De aceea simțea atâta fericire să zacă. li era numai grijă ca acel confort să nu înceteze cumva; îi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
el; acum doctorul, infirmiera, servitorii, Ada, toți erau dovezi ale mizeriei mărturisite. Nici el nu mai avea nici o întoarcere spre interior. Nimic acum din misterele subtile, din tragediile subterane nu-1 mai interesa. Cu toată atenția, cu toți ochii își examina ligheanul, batista, și sta în patul maculat cu un fel de voluptate a nesimțirii. După atâta constrângere era o orgie de tuse, de expectorări, de toate mizeriile concrete ale boalei. își descărca cu bucurie ticăloșia, și trupul lui, acum material nesecat
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
un semn spre apartamentul Adei și se aplecase în cuvetă. Alb ca pânza, privise fără oroare sângele. Se culcase încet pe pat, nemișcat. Când Ada intrase, îl găsise cu o batistă pe gură. Ridicase un deget subțire și-i arătase ligheanul. Nu mai ura pe nimeni, nu se mai iubea pe sine. Totul era acum încetinit, palid, fără sânge. Avusese apoi mici aiureli de care doctorul' spunea "că nu e nimic" și că provin din anemie. Se credea un înger și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Ada, sfătuită de doctor, forțase pe Maxențiu să se îmbrace, să umble, să fie iar un om, nu un înger. Nu cutezase să-1 expedieze încă cu sila la Leysins, amintindu-și cu multă scârbă, dar și cu multă milă, de ligheanul cu sânge. Rugase pe Marcian să intervină. Marcian nu vorbise niciodată limpede cu doctorul lui de boală, nici chiar în faza când Maxențiu făcea cu ostentație pe ofticosul. Se jucase de copii împreună, erau rude de aproape, și lui Mar-cian
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
acum conciliant cu acele dușmane . . . femeile! . . . Surâdea serafic. O slăbiciune fără apărare îl dezarma total. Nici urmă de răutate sau de pasiune. Pe atunci, un cheag roșu mocnea în el răul care acum se rupsese. Văzuse în sângele propriu, din lighean, și mici coagule negricioase. Era stricăciunea ce se eliminase pentru binele lui, credea. Șovăirea în privința vizitei luase sfârșit în ziua când Ada socotise că e timpul ca Maxențiu să se prezinte la Drăgănești. Prelungise termenul pentru ca prințul să prindă ceva
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de atât de multe informații. Dar mai bine un surplus decât ignoranță. Atât SUA cât și URSS erau, pentru Sammler, proiecte utopice. Acolo, În Est, accentul se punea pe bunuri de nivel scăzut, pe pantofi, șepci, pompe de chiuvetă și ligheane de tinichea pentru țărani și muncitori. Aici se punea pe anumite privilegii și plăceri. Aici pe scăldatul gol În apele paradisului et cetera. Dar Întotdeauna o anumită disperare care sublinia plăcerea, moartea așezată Înăuntrul capsulei de sănătate, ghidând-o, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
e de presupus că îmi plăcea de mine pentru că-mi permiteam să ignor persoana lui, din simplul motiv că exista, că stătea sau ședea printre mobilele din sufragerie în costum cu cravată și papuci de pâslă, pentru că el, cu veșnicul lighean de ceramică în dreptul veșnicului șorț de bucătărie, frământa neabătut coca pentru cozonaci, pentru că el era acela care rupea cu grijă ziare vechi transformându-le în hârtie igienică și pentru că, „declarat inapt“, nu a trebuit să plece pe front și, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Văd o femeie foarte slăbită, la spital, când am făcut analizele alea obligatorii, și-mi spune povestea. Îl cunoscuse și ea. Nu mai mâncase de trei săptămâni... Era o umbră... că nu o slăbeau deloc...ba se spăla într-un lighean, cu lacrimi, nu cu apă, că strânsese multe lacrimi din cauza lor... Bărbată-su îl păzea pe ăsta (îl pusese statul) să nu iasă pe afară, dar nu știa că-i moare nevasta în casă din cauza lui... I am zis, nevăzând
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mediteraniene, chiar după apusul soarelui, când întunericul stăpânea totul se simțea fierbințeala aerului. Cam așa era situația în vara aceea. Rusalda, pe care o treceau toate nădușelile, se tot plângea. — Uf! Ce toropeală! Ce năduf! Își punea apă într-un lighean mare, se dezbrăca până la brâu și se răcorea. — Stai, fă, că te fac eu paparudă, aruncă o găleată de apă Dedi peste Rusalda care râde bucuroasă. —”Paparugă, rugă Ea-n ieși dă ne udă”, cântă Rusalda. Izaura care se juca
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o cârciumă, am spălat vase, bineînțeles după ce ne-am mutat din hotelul ăla luxos cu ventilator în tavan în cel în care nu am crezut vreodată că vom locui. Nici o stea. Un pat, un dulap zidit, o măsuță cu un lighean și toaleta, bineînțeles, pe hol. Eram singurii albi din hotel. Atunci am hotărât să plecăm din Antananarivo cu orice preț. Să ajungem într-o țară care măcar să aibă un consulat francez dacă nu o companie aeriană cu legătură directă spre
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dar care tot nu se simte în siguranță. Așa îl trata și mama. Mormăind și gemînd încetișor, ea se agita în jurul scaunului pe care cădea el. Îi turna o ceașcă de cafea sau de cicoare, îi slăbea gulerul, aducea un lighean cu apă pentru picioarele lui acoperite de umflături. Nu mi-am disprețuit niciodată tatăl pentru felul său de a fi, știu chiar că, fără îndoială, l-am iubit. Mai întîi pentru că a existat un timp, un scurt timp în care
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
fața izbită de lumina verde a farului. Undeva, în depărtare, câinii rupeau lanțurile prin ogrăzi, hămăind la luna plină. Inspiră adânc, de câteva ori, aerul tare al nopții de vară, cu izul lui puternic de alge și moluște. Scoase apoi ligheanul de sub pat, își turnă apă și începu să se spele fredonând bine dispus, "O, donna Clara", un cântec cu care îl intoxicase ani de zile capelmaistrul din parc. Când termină, fu surprins că Filip mai dormea încă. De regulă, se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
milă în gândul lui, ci mai degrabă bucuria că-și poate din nou umili gardianul. De data aceasta însă, Filip nu părea a avea de gând să se urnească din locul său, de pe lada de lemn a leului. Carol mânui ligheanul de tablă, izbindu-l de picioarele de fier ale patului. Fu chiar surprins de ciudata vibrație a obiectului, care scotea un sunet de parcă și-ar fi strigat numele: "Ligheaaaauuunn!". Se amuză lovind de câteva ori obiectul cu voce omenească, dar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
leu. O să-și țină unul altuia companie... Eu am puțină treabă, domnilor. Vă rog să mă scuzați!" își aruncă haina pe umăr și se îndreptă spre ușă. Nu pleca! auzi Carol în urma sa și se opri în prag, surprins că ligheanul știe și alte cuvinte decât propriul său nume. Te rog, Carol, nu pleca! Îngăimă cu greu Filip. Știu că îți cer un lucru absurd. Este un bun și mult așteptat prilej să scapi de mine pentru totdeauna, dar... n-o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
la masă cum stătuseră și În depozit. Ippolit stătea la mijloc, având de o parte și de alta câte doisprezece tovarăși ce așteptau acum să fie serviți din nou. Înainte de a aduce blidele cu mâncare, nevasta lui Ippolit veni cu ligheanul plin cu apă și, descălțându-i pe musafiri, Începu să le spele picioarele. Ippolit privea Îngrozit la această scenă, așteptând să fie luat la Întrebări. Când ajunse cu ligheanul la el, nevastă-sa sa Îl Întrebă: „Ce fel de săpun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Înainte de a aduce blidele cu mâncare, nevasta lui Ippolit veni cu ligheanul plin cu apă și, descălțându-i pe musafiri, Începu să le spele picioarele. Ippolit privea Îngrozit la această scenă, așteptând să fie luat la Întrebări. Când ajunse cu ligheanul la el, nevastă-sa sa Îl Întrebă: „Ce fel de săpun preferi?“. Iar Ippolit spuse, făcând pe măscăriciul: „Ce-ar fi ca În loc de săpun să folosești cenușă?!“ Iar atunci nevastă-sa se duse În cămară, de unde reveni cu o urnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]