4,644 matches
-
și care au dat rezultatele scontate. Numirea dumnealui în deschiderea noului obiectiv de la Baia de Aramă a fost o alegere cum nu se poate mai nimerită, căci era cunoscut de centrală și minister, ca un inginer bine pregătit profesional. Romanul Colinele cu liliac este o cum nu se poate mai buna radiografie a unei perioade prin care trece atât autorul dar și colaboratorii dumnealui. Sunt descrise uneori cu lux de amănunte portrete de muncitori, maiștri sau ingineri. Sunt aduse în fața cititorului peisajele mirifice
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
și conducător tehnic dar și ca poet și scriitor. Recomand cu deosebită plăcere scrierile dumneavoastră fiind de o frumusețe spirituală deosebită. Prezentare realizată de poetul Mihai LEONTE fost miner, evoluând până la maistru principal miner, actualmente pensionar. Referință Bibliografică: COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1249, Anul IV, 02 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
mari decât tine, pe numele lui român get beget, Marin Voican, din Ghioroiu de peste dealul Cernei. L-am simțit imediat pe nea Marin că vine din solul mustind de legende, de cântece pe coarda a subțire, de snoave și de liliac înflorit, stropit cu triluri de ciocârlii și cu vin de mărgăritare al Olteniei. Născut în comuna Ghioroiu de pe Olteț, unde licuricii umblă cu felinarele în mâini și privighetorile cântă ziua în amiaza mare de te vrăjesc, Omul acesta vine în
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
sorocul Ne pare rau, dar contra apei nu e posibil să înoți. Cuminți, tăcuți ne vom retrage-n țină. Vor înflori în cimitir deasupra noastră ghiocei Azi ninge, mâine va ploua, apoi va fi o zi senina. Vă mirosi a liliac, a caprifoi și-a flori de tei. (de Dorina Stoica) Referință Bibliografica: Doar o viață de om / Dorina Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137, Anul IV, 10 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorina Stoica : Toate Drepturile
DOAR O VIAŢĂ DE OM de DORINA STOICA în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364123_a_365452]
-
căror nume nu l-am mai identificat. Se lăuda gazda mea că are vreo patruzeci de soiuri numai de lalele și-l credeam pe cuvânt, deoarece nu toate erau înflorite. Unele abia ce îmboboceau. Înfloriseră doar cele timpurii. Tulpinile de liliac erau cu florile gata de a se deschide. Mai avea brândușe, crini bătuți, portocalii și albi, nufăr de grădină, muscari, și câte și mai câte flori care au înflorit pe parcursul zilelor cât am stat la dumnealor. Mai avusese ghiocei care
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > JOC VIOLET Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului JOC VIOLET O fată ca o viorea Juca șotron sărind cochet, Ușoară ca un fulg de nea, Sub liliacul violet. Oglinda florilor e-n lac, O acuarelă violet; În ramuri lungi de liliac Bobocii se deschid încet. În părculețul însorit Și parfumat de ieri discret, Șăgalnic astăzi mi-a zâmbit Pe-alee-o fată-n violet. Sub cerul clar și violet
JOC VIOLET de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368345_a_369674]
-
1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului JOC VIOLET O fată ca o viorea Juca șotron sărind cochet, Ușoară ca un fulg de nea, Sub liliacul violet. Oglinda florilor e-n lac, O acuarelă violet; În ramuri lungi de liliac Bobocii se deschid încet. În părculețul însorit Și parfumat de ieri discret, Șăgalnic astăzi mi-a zâmbit Pe-alee-o fată-n violet. Sub cerul clar și violet O fată cu un tandru ton, Sub violete flori-buchet, M-a invitat să joc
JOC VIOLET de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368345_a_369674]
-
lentă cu inexistenții, Luna nici nu există. O rochie ce nu rezistă. Fotografiile din creier s-au șters. În dantele răposatei, șoriceii au adormit fericiți. Cuțitele de argint așteaptă în scrin mâini puternice. Orice întrebare miroase a mosc și a liliac. Opera privighetorii nu a fost tipărită. Copile, tu nu ești veșnic, dar ocolești întrebarea. Plânsul este muzical și matematic. Oricare drum se va termina într-o prăpastie plină cu flori. Destul ne-ai jignit, mătușă moarte, e timpul să pleci
MISTERIOŞII HAZARI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368364_a_369693]
-
nu pot, oricât s-ar strădui, să imite parfumul din canturile lui Maldoror; fiindcă vântul n-a învățat să șuiere pe o singură voce iar avalanșele, în văile de abrupt măcar odată nu s-a întâmplat să vuiască precum înflorirea liliacului; fiindcă părul tău nu-mi lasă pe obraz amintiri la fel de diafane că atingerea driadelor iar sânul nu ți-l pot simți sub palmă tot asa de rotund că zborul păsării paradisului... fiindcă toate sunt ele însele întotdeauna, neschimbate și mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
a chihlimbariar orhideele, vai, bietele de elenu pot, oricât s-ar strădui, să imiteparfumul din canturile lui Maldoror;fiindcă vântuln-a învățat să șuiere pe o singură voceiar avalanșele, în văile de abruptmăcar odată nu s-a întâmplat să vuiascăprecum înflorirea liliacului;fiindcă părul tăunu-mi lasă pe obraz amintirila fel de diafane că atingerea driadeloriar sânul nu ți-l pot simți sub palmătot așa de rotund că zborulpăsării paradisului...fiindcă toatesunt ele însele întotdeauna, neschimbateși mai ales neschimbătoare,am hotărâtsă mă întind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
ce-i creșteau.” (Masa de duminică). Și ultima secvență lirică se numește „Împătăția naturii”, cuprinzând 10 pasteluri, în care un rol important îl are reînnoirea naturii, cu toate frumusețile și binefacerile ei. Majoritatea sunt dedicate primăverii și miresmelor ei de liliac, de magnolie, de trandafiri, salcâm și flori de cireș. Orice carte e o sărbătoare, gătită în straie de duminică. Să ne bucurăm de ea, atât cât ne permit sufletul și inima, fără teama că se împuținează, pentru că, oricât ai lua
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
Râul visează a lila - e tot în adormire/ Și casa mică din zăvoi e-ncremenită-n fire,/ Trimite printre ghețuri mov, mimându-și o regie/ Apusul vag, înzăpezit, la ora de magie.// Lumini de-opal în ivoriu, prelinse pe sub râu,/ Culori de liliac adună, căzând în al său brâu/ Ascund sticlirea iernii-n ger, se-adună iar în cer,/ Se-agață-n pomii-ncremeniții, ducându-i în mister.”// (Poemul ”Apusul violet”, din volumul „Spiralele adolescenței”) Ceea ce surprinde plăcut la Elisabeta Iosif este apropierea ei cu dragoste
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
din 1918, pentru toți Mușatinii, Basarabii și Moromeții și pentru toți românii frumoși din țară și de peste hotare și pentru vârtutea mea ortodoxă, pentru obiceiurile și datinile străvechi, pentru Prislop, Petru Vodă, Frăsinei și Prodromu, pentru privighetoarea ce cântă și liliacul înflorit, pentru mocirița cu trifoi, pentru piciorul de plai și gura de rai, pentru brazda de sub plug, pentru frunza plopului, floarea crinului și cu-a dorului și pentru tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, și pentru sufletul meu
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
TINEREȚII Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Te-am regăsit Prin iarbă moale , Prin florile de nufăr , De pe lac . Te-am regăsit În cântecul viorii , În dulcea-nmiresmata Floare de liliac . Te-am regăsit fior Al tinereții , În floarea de cais , Ce plange-n zori , În zâmbetul albastru-al Dimineții , Și-n auriul serilor De mai . Te-am regăsit Zâmbind printre petale , În florile de tei , Înmiresmat fior . În trilul dulce
FIOR AL TINERETII de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368532_a_369861]
-
ai impresia că te afli într-o împărăție a lumii vegetale. Umblând pe alei poți privi arbori și arbuști specifici unor zone îndepărtate ale lumii: sălcii pletoase, specii de plopi, ulmi, pini, arbore de hârtie, ginko-biloba, chiparoși, tuia, smochini, magnolii, liliac. Pe ziduri se cațără viță-de-vie sălbatică, iederă și luleaua turcului. Un miros vegetal, umed și cărnos, cu esențe din cele mai diversificate, în care se simt uneori gustul și mirosul de sare aduse de briza mării, îți amintește de pădurile
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
de sub pleoape; amintiri, secvențe derulate repede, iar apoi, unele - cu încetinitorul, în speranța că poate vei desluși chiar și chipul sufletului tău de altcândva... Iașii studenției. Iașii din urmă cu vreo jumătate de secol. Farmecul lecturilor, parfumul teilor și al liliacului înflorit, bulevarde, străduțe vechi și prăfuite, umbrele marilor scriitori, marii cărturari ai țării în care și tu ai devenit, oamenii de știință, marile reviste de litere, de cultură, gânduri, simțiri înalte, freamăt blajin de omenie și împlinire... Copoul, Universitatea, tramvaiele
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
de sub pleoape; amintiri, secvențe derulate repede, iar apoi, unele - cu încetinitorul, în speranța că poate vei desluși chiar și chipul sufletului tău de altcândva...Iașii studenției. Iașii din urmă cu vreo jumătate de secol. Farmecul lecturilor, parfumul teilor și al liliacului înflorit, bulevarde, străduțe vechi și prăfuite, umbrele marilor scriitori, marii cărturari ai țării în care și tu ai devenit, oamenii de știință, marile reviste de litere, de cultură, gânduri, simțiri înalte, freamăt blajin de omenie și împlinire... Copoul, Universitatea, tramvaiele
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
trei parale. De-ar fi fost o Lege dată, N-ar mai fi atâta jale. Am rămas singur în luptă. Relele s-au strâns duium... La toată casa se cântă, Iar eu plâng pribeag pe drum. Când la zbor ies liliecii, Din umbre-n față-mi v-ați ivit În dosul bisericii, Să vă spun cât v-am iubit. Făpturile prea-nghețate N-au răspuns dorinței mele Și-au rămas pe mai departe Sub povara crucii grele. V-am dus pomană
MAMĂ, MÂINE E CRĂCIUNUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367902_a_369231]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > LILIACUL Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului Să înflorească liliacul, oare, Uitând aroma să și-o lase, Pe sufletele noastre, uneori, rebele, Care-și așteaptă florile în casă?.. Trecutul, împletit din liliac
LILIACUL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367960_a_369289]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > LILIACUL Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului Să înflorească liliacul, oare, Uitând aroma să și-o lase, Pe sufletele noastre, uneori, rebele, Care-și așteaptă florile în casă?.. Trecutul, împletit din liliac, La colț de țară, e-o cunună De doruri mari, ce se desfac, În ramuri veșnice, de voie
LILIACUL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367960_a_369289]
-
LILIACUL Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului Să înflorească liliacul, oare, Uitând aroma să și-o lase, Pe sufletele noastre, uneori, rebele, Care-și așteaptă florile în casă?.. Trecutul, împletit din liliac, La colț de țară, e-o cunună De doruri mari, ce se desfac, În ramuri veșnice, de voie bună. Să înflorească floarea liliachie, Uitând iubiții să și-i întâlnească, În luna mai, când frunza-n vie Va domina mustirea lor
LILIACUL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367960_a_369289]
-
cunună De doruri mari, ce se desfac, În ramuri veșnice, de voie bună. Să înflorească floarea liliachie, Uitând iubiții să și-i întâlnească, În luna mai, când frunza-n vie Va domina mustirea lor împărătească? Ah, sunt și eu din liliac domnesc, Din el voi fi și-n alte primăveri, Când cerul de-ntuneric e sărbătoresc, Aș vrea cu liliacul sus să fiu, Prin încercări. Un cer de floare liliachie, pământesc, Predomine în necuprins de primăvară, Din doruri mari, ce nu
LILIACUL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367960_a_369289]
-
să și-i întâlnească, În luna mai, când frunza-n vie Va domina mustirea lor împărătească? Ah, sunt și eu din liliac domnesc, Din el voi fi și-n alte primăveri, Când cerul de-ntuneric e sărbătoresc, Aș vrea cu liliacul sus să fiu, Prin încercări. Un cer de floare liliachie, pământesc, Predomine în necuprins de primăvară, Din doruri mari, ce nu se întâlnesc, Căci regăsite-au fost demult,-ntr-o vară. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: LILIACUL / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN
LILIACUL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367960_a_369289]
-
e sărbătoresc, Aș vrea cu liliacul sus să fiu, Prin încercări. Un cer de floare liliachie, pământesc, Predomine în necuprins de primăvară, Din doruri mari, ce nu se întâlnesc, Căci regăsite-au fost demult,-ntr-o vară. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: LILIACUL / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LILIACUL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367960_a_369289]
-
spăla păcatele omenirii și-ale pământului... ce ne-ndură... Dați-mi lacrimi să mă pot aduna din ele în cristale de mir, răscolind deșerturi începute și sfârșite în inima unui Crist ! VĂD, DOAMNE... Acum, văd, Doamne, văd prin negura luminii liliecii cu aripi lipiciose, ce vor să se agațe de mine, cum s-a agățat patima durerii nebune... Văd, Doamne cum arzi aripi negre ce fâlfâie-mprejurul meu în vârtejuri. Și... văd, Doamne, acum văd ! cum le preschimbi în petala luminii, pe
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]