1,716 matches
-
Iubito, ne-a fost dat să fim Tu val de râu, eu val de fluviu, Sub tunet să ne risipim în ploile ce curg diluviu. Și sub rostogoliri năuceTalaz în spuma de ocean, Ca două suflete pierdute Să vălurim către liman. Apoi scăpați din încleștarea Potopului în care-am fost, Să ne putem găsi-alinarea Și pacea ultimului rost; Sub piatra unei mânăstiri, Să izvorâm ca în minuni, La praznicul Bunei-Vestiri, Doi stropi de rouă-n rugăciuni ... Mestecenii Mestecenii îmbâtrânesc în mine
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vrea să învețe. Și de ce ar face-o, când în permanență este făcut să se simtă ca și cum ar fi deasupra întregului Univers? Față de ceilalți, susțin ideea că fiul meu de cinci ani este un geniu care va scoate țara la liman. Sunt nevoită să fac asta pentru a supraviețui. Cu cât sunt mai mulți cei care cred în împărat, cu atât mai stabilă este societatea. Speranța este moneda noastră. În spatele ușilor închise însă, îl împing de la spate pe Tung Chih ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Un zvon din alte vremi mă împresoară De parc‐ aud chemarea din străbuni. Din slovele ce‐ am strâns cu atâta trudă, Cuvintele‐ nșirate an de an, N‐ am zămislit vreun cântec să se‐audă; Mereu alerg, dar n‐ am nici un liman. Tot ce‐ am compus, în urma mea dispare, Semințele sădite, de‐ un timp nu mai răsar, De parcă mi se taie și din zare Ca să rămân de‐acum un biet hoinar. De‐ați vrea și numele să‐mi dați uitării, Eu n
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
nu fără greutate am atins înălțimea Cnid, unde nu ne-a lăsat vîntul să ne oprim. Am trecut pe la capătul Cretei, alături de Salmona. 8. De abia am mers cu corabia pe marginea insulei, și am ajuns la un loc numit "Limanuri bune", de care era aproape cetatea Lasea. 9. Trecuse destul de multă vreme, și călătoria pe mare se făcea primejdioasă, pentru că trecuse chiar și vremea "postului." De aceea, Pavel a înștiințat pe ceilalți, 10. și le-a zis: "Oamenilor, călătoria văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
face fără primejdie și fără multă pagubă, nu numai pentru încărcătură și pentru corabie, dar chiar și pentru viețile noastre." 11. Sutașul a ascultat mai mult de cîrmaci și de stăpînul corăbiei decît de vorbele lui Pavel. 12. și fiindcă limanul nu era bun de iernat, cei mai mulți au fost de părere să plece cu corabia de acolo, ca să încerce să ajungă la Fenix, liman din Creta, așezat spre miază-zi-apus și spre miază-noapte-apus, ca să ierneze acolo. 13. Începuse să sufle un vînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
ascultat mai mult de cîrmaci și de stăpînul corăbiei decît de vorbele lui Pavel. 12. și fiindcă limanul nu era bun de iernat, cei mai mulți au fost de părere să plece cu corabia de acolo, ca să încerce să ajungă la Fenix, liman din Creta, așezat spre miază-zi-apus și spre miază-noapte-apus, ca să ierneze acolo. 13. Începuse să sufle un vînt uscat de miază-zi, și, ca unii care se credeau stăpîni pe țintă, au ridicat ancorele, și au pornit cu corabia pe marginea Cretei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
piatră”, el mărșăluia spre Răsărit, mai întâi la Tighina, apoi peste Nistru, unde, în gerul rusesc, era mereu preocupat „de a nu-i asupri pe ostași și nici populația civilă”. În noiembrie 1943, după cum singur spune, aflat în dispozitiv la Limanul - Bug - Nipru - trăiește dramatic momente le retragerii spre Odessa. În aprilie 1944, rănit grav la brațul stâng, locotenentul Alexandru Mânăstireanu spune Adio, arme! și-l întâlnesc în Priponești cu semnul V pe tunica militară, semn că își făcuse datoria față de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
spațiul Câmpiei Române și al Luncii Dunării. Prin romanul „Undeva o lumină” (Editura 45, Pitești, 2004), scriere insolită atât prin formă, cât și prin conținut, părăsește această tematică, abordând un subiect total diferit de cele anterioare. Romanul următor, „Pelerinaj la limanul luminii” (Editura Ex Ponto Constanța, 2007), valorifică experiența universitară a autorului, propunându-și o surprindere a ei cu toate aspectele și caracteristicile sale. În romanul „Ultimul spectacol fără acrobat (Editura Eminescu, 2010), pe fondul atmosferei unui circ ambulant, este descrisă
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93394]
-
să asculți behăitul turmelor? La pîraiele lui Ruben mari au fost sfaturile! 17. Galaadul de dincolo de Iordan nu și-a părăsit locuința. Pentru ce a stat Dan pe corăbii? Așer a stat pe malul mării, și s-a odihnit în limanurile lui. 18. Zabulon este un popor care a înfruntat moartea, și Neftali la fel, pe înălțimile din cîmpie. 19. Împărații au venit, s-au luptat; atunci au luptat împărații Canaanului, la Tanaac, la apele Meghido; n-au luat nici o pradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
plan. În partea de sus este Maica Domnului încadrată de doi îngeri, iar jos tâlharul cel bun cu crucea și în continuare Isaac, Avraam și Iacob cu sufletele drepților. La picioarele patriarhilor se observă 4 bărci simbolizând biserica călătorind spre liman, pe valurile vieții. În spate, pe fond de peisaj sunt pictați arbori exotici. De sub crucea de pe dealul Golgotei, sub Iisus Hristos Judecător, pornește un râu de foc care coboară spre stânga unde este fiara apocaliptică cu gura deschisă. În partea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de peste Prut. Cred că la ei, alegerile acestea sunt un fel de loz din acela pe care scria, „Mai trage odată” și văd că de vreo trei ani, tot trag săracii moldoveni la lozuri și nu mai ajung la un liman. După cei trei ani, de când tot bat drumul la urne, nici măcar nu au reușit să aleagă președintele țării. Grea treabă pentru o țară, așa de mare care are o populație acum cam cât Bucureștiul, într-o zi de duminică în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pe-asta cândva, într-o zi când voi fi devenit matură și responsabilă. Pentru că nu aveam nici asigurare de sănătate și nici vreun sfanț, tata spusese că se ocupă el de nota de plată, că merita să mă scoată la liman. Dar asta a însemnat că, de cum am ajuns acasă, și am intrat, poticnindu-mă, pe ușă, afectată de diferența de fus orar, deprimată și amețită din cauza Valiumului și a mahmurelii produse de votcă, Helen m-a întâmpinat urlând din capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
suc, pâine prăjită și ouă. În timp ce mă aplecam, ridicând mâncarea de jos, pe chip i s-a întins un nou zâmbet larg. — Micul dejun la pat, a anunțat ea. Mai ceva ca regina Nefertiti. M-am gândit că ieșiserăm la liman, dar habar n-aveam... habar n-aveam nimic. Stăteam cu paharul cu suc în mâna dreaptă și, în clipa în care s-a întins să îl ia, întregul cer s-a prăbușit peste ea. Rareori mi-a fost dat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
miraculos conștiința, după iminenta expiere. In nomine Patris et Filis et Spiritus Sanctis! Vae, vae victis! Oh, la dulce France! Merci, merci, merci! Buuum...! Întuneric..., eclipsă..., durere..., o flacără..., din nou întuneric și el se deșteaptă, buimac, în lumină, la liman, întemnițat într-o formă vie relativ acceptabilă, aceea a primei și unicei viețuitoare aflate în imediata apropiere, respectiv a animalului titular al vizuinii! Un bursuc! *** Acum, urmează Arhanghelul, tu, Mare Maestru, îți vei putea duce la capăt misiunea. Un suflet
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
când prin culoarul care lega Scara Unu de restul blocului s-a strecurat insul în cămașă roșie, cadrilată! Se strecura ca o râmă printre cele două clădiri și aproape s-a înțepenit în contoarul de gaze. În fine, ieși la liman, răsuflând ca după un urcuș greu și ștergîndu-și coatele văruite. Ne chemă la el și începu să scoată ceva de prin buzunare. Oricât m-aș strădui acum, n-aș putea spune cum arăta la față. Văd pur și simplu un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
5 km, din care: 975,5 km cu Ucraina din cadrul U.R.S.S., 354 km cu Polonia, 183 km cu Cehoslovacia, 448 km cu Ungaria, 613 km cu Iugoslavia, 637 km cu Bulgaria și 476 km la Marea Neagră (între Ecrene și limanul Nistrului). Teritoriul României reprezenta 2,52 % din suprafața Europei, iar populația - 3,6 %. Dintr-un stat mic a devenit un stat mijlociu, a zecea (din cele 28) în ce privește întinderea și a opta după numărul locuitorilor. Dacă ne referim la vecini
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
octombrie 1486, s-a ajuns la hotărnicirea teritoriului celor două raiale, Chilia (Kili) și Cetatea Albă (Akkerman). Hotarul raialei Chilia pleca de la Cogâlnic spre vest și atingea Dunărea la vest de Cătlăbuga, prin Tașbunar. Raiaua Cetății Albe se întindea de la limanul Nistrului spre vest până la apa Cogâlnicului, iar, apoi, de la mare pe o linie ce pornea de la valea Cogâlnicului până la Nistru, în dreptul satului Purcari, localitate care „despărțea țara turcului de Țara Moldovei”. Pierderea acestor cetăți cu zonele lor înconjurătoare a însemnat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sa apărută în traducere germană în 1916 intitulată: Ucraina, țară și popor. El stabilește chiar o linie de demarcație între români și ucraineni precum urmează: „În Basarabia linia pornește de la brațul Chilia și de la Delta Dunării trece pe la Ismail, atinge limanul Nistrului la Cetatea Albă și de acolo o ia pe Nistru în sus până la Dubăsar de unde atinge în curbe nedefinite Orheiul și Bălțile și continuând pe obcina dinspre Nistru și Prut atinge acest fluviu la Sulița Nouă” (p. 132). Deși
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cea mai mare dintre frați, Lidia avea grijă de cei mici. Uneori era pe punctul să abandoneze tot și să apuce alte căi... Prietenii îi erau însă pe aproape și, cumnecum, găseau ei mijloace s-o ajute să iasă la liman. Odată, când tatăl ei a venit acasă, ca de obicei, beat, a bătut-o foarte rău și ea a fugit de acasă. In acel moment nu s-a mai gândit la nimic decât că trebuie să schimbe ceva în viața
PRIETENII. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Sârbu Viviana, Ciuruşchin Miodrag () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2014]
-
măreață ca o regină, m-am însurat cu o principesă. Și detest s-o văd plângând, e atât de nefiresc pentru ea, arată ca un purcel ud. Nu are nici un pic de căldură în făptura ei, nu poți afla un liman în ea sau puțină siguranță. Oh, Doamne, și ce frică mă cuprinde, de cât ajutor aș avea nevoia acum că vine el. De ce trebuie ca eu să fiu întotdeauna cel care să sufere? E un adevărat iad.“ Resentimente negre, familiare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
venit eu, da’ mi-i rușine de matale. Îți sunt dator și nu am de unde scoate paralele așa repede. Le-i scoate tu cândva, că doar n-o intrat zilele-n sac. Îi găsi tu o cale să ieși la liman. N-o intrat, n-o intrat, dar la mine în sat nu am unde le face. Ce? Vrei să mă fac slugă la neisprăviții iștia pentru un pumn de grăunțe? -Ai dreptate, Toadere, da’ nu mai vorbi așa în gura
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Dumirește-mă și pe mine... Da’ ce nedumerire ai? Ce vorbeai tu sâmbăta trecută când ieșeai pe ușa crâșmei? De când vorbesc eu singur, bade? Uite că vorbești. Și ce spuneam, mă rog frumos? Ziceai ceva de un geamantan, de un liman, apoi că te apasă păreții... Ce însemnau vorbele astea? Păi nu erau vorbele mele, bade. Cum adică nu erau vorbele tale? Doar tu le spuneai cu gura ta. Ei. Cu vorbele astea îi o poveste întreagă... Ca să nu mor prost
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
o poveste ori o poezie... Într-o sâmbătă, ne-o citit o poezie cu un chiriaș care nu-și găsea locul la nici o gazdă. De aceea spunea mereu: „Rămâi sănătoasă cucoană, că-mi iau geamantanul și plec! Eu nu știu limanul spre care pornesc cu bagajul acum, ... dar simt că m-apasă pereții...” Și tu ții minte vorbele iestea tocmai de atunci? Cum să nu? I-am cerut cartea învățătorului și am citit și eu... Da’ cine le-o scris? Unul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
prin căciulă. Și atunci încă dacă vrea îți spune, dacă nu, la Sfântu’ Așteaptă... Hă hă hă! Păi cu tine cine o mai scoate la capăt? Gruia, mamă, spune tu ce ai gândit, că cu tata Toader nu ajungem la liman în noaptea asta. Întâi spune dacă stai bine acolo unde stai? Să nu cazi, când îi auzi - a întrebat-o Toaibă râzând. De stat bine stau eu, dar nu aud nimica. Gruia râdea în hohote de întorsătura vorbelor lui taică
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de-a lungul căreia își plămădește și-și desăvârșește, biciuit / răstignit, idealul de Femeie Absolută trecută prin stea / și prin lacrimă și, prin urmare, veșnic necunoscută pe de-a-ntregul, altarul care-l proiectează-n eternitate, somn al meu și nesomn, liman al visurilor, proiecție a purității, acces la proximitatea Infinitului sau la iluzia lui, singura ființă care știe că, pentru el, adevărul stă n vis / realitatea în irealitatea-i adâncă. Motivul zborului este, de asemenea prezent în volum, poetul neputând să
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]