2,625 matches
-
Pravila de morală a unui poet). Semnează cronici I. Toma (la cartea Rosei del Conte, Eminescu sau Despre absolut) și Ion Grosu (la Introducere în literatura fantastică de Tzvetan Todorov). În cadrul rubricii „Colocviu despre cultura”, se distinge un interviu cu lingvistul G. Ivănescu. C.Tt.
CADRAN UNIVERSITAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285986_a_287315]
-
engleză, Afaceriștii de Tudor Șoimaru, Matei Millo de Mircea Ștefănescu, Pisica de mare de Virgil Teodorescu. LINGVISTICA, PROIECTUL NOII ORTOGRAFII La nici doi ani după lansarea lingvisticii spre marxism, situația nu era satisfăcătoare, în special din cauza slabei pregătiri ideologice a lingviștilor, tineri sau vârstnici, afirmă Dimitrie Macrea 58: „A existat și mai există, pe de altă parte, o stagnare gravă în activitatea științifică a lingviștilor fruntași de la noi. Ani de zile n-au scris aproape nimic nici tovarășul Petrovici, nici tovarășul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
după lansarea lingvisticii spre marxism, situația nu era satisfăcătoare, în special din cauza slabei pregătiri ideologice a lingviștilor, tineri sau vârstnici, afirmă Dimitrie Macrea 58: „A existat și mai există, pe de altă parte, o stagnare gravă în activitatea științifică a lingviștilor fruntași de la noi. Ani de zile n-au scris aproape nimic nici tovarășul Petrovici, nici tovarășul Iordan, Rosetti, Graur, Pașca etc. Înainte nu trecea lună în care ei să nu publice un studiu și nu trecea an aproape ca să nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în universități, lupte în care, ca rectori și decani, tovarășii numiți mai sus au fost în primele rânduri. Dar explicația aceasta nu este întru totul satisfăcătoare. Adevărata explicație a acestei stagnări trebuie căutată fără nici o ezitare în lipsa deosebit de gravă a lingviștilor noștri în vârstă sau mai tineri, în direcția cunoașterii și însușirii marxism-leninismului. La sesiunea lărgită a secției a 6-a din vara trecută, s-a constatat că deși se împlinea atunci un an de la apariția lucrărilor tov. Stalin privitoare la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sau mai tineri, în direcția cunoașterii și însușirii marxism-leninismului. La sesiunea lărgită a secției a 6-a din vara trecută, s-a constatat că deși se împlinea atunci un an de la apariția lucrărilor tov. Stalin privitoare la marxism în lingvistică, lingviștii români nu numai că nu publicaseră nici o lucrare în care să fie aplicate învățăturile staliniste despre limbă, dar că ei nu aplicau aceste învățături (decât cu totul formal) nici în cursurile ținute la universitate. Aplicarea învățăturii staliniste despre limbă nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
învățăturile staliniste despre limbă, dar că ei nu aplicau aceste învățături (decât cu totul formal) nici în cursurile ținute la universitate. Aplicarea învățăturii staliniste despre limbă nu e cu putință fără o serie de cunoștințe de marxism-leninism prealabile, pe care lingviștii români nu le au încă nici azi în măsură necesară. A fost menționat, la discuții, în această privință, cazul echipei de la Cluj care lucrează la Dicționar, echipă care a trebuit, recent, să solicite catedrei de marxism-leninism și celei de materialism
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fosilizatei Academii a statului burghezo-moșieresc, simțind nevoia simplificării, a înlăturării semnului parazitar â, ei nu l-au întrebuințat decât pe î, după cum l-au întrebuințat pe sînt, știind că sunt era o formă artificială creată din aceleași tendințe latinizante de către lingviștii din Școala Ardeleană. Ținem să mai subliniem că prin folosirea numai a semnului î îi vom scuti pe copii și pe străinii care vor să învețe limba de chinul pe care li-l impunea vechea ortografie de-a fi mereu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe de-o parte simplifică sistemul de scriere. Dat fiind însă că discuțiile de până acum au arătat în suficientă măsură justețea majorității propunerilor proiectului, ne vom opri aici mai mult asupra unor propuneri care au nevoie încă, atât din partea lingviștilor, cât și din partea opiniei publice, de o studiere mai atentă. După cum a arătat și tov. Leonte Răutu și după cum au dovedit-o discuțiile ulterioare, «proiectul noii ortografii mai are lipsuri, mai conține unele soluții discutabile, păcătuind uneori prin inconsecvență» (În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
urmau să intre în vigoare de la 1 aprilie 1954. De altfel, în 1953, acest îndreptar ortografic, precum și lucrarea lui D. Macrea Probleme de fonetică sunt singurele apariții editoriale referitoare la limba română. În presă, moartea lui Stalin revigorează și pentru lingviști comentariile de rigoare, bunăoară la Contemporanul, contribuții substanțiale își aduc D Macrea 66, director adjunct la Institutul de lingvistică și Jean LIVESCU 67; în presa lingvistică, atari intervenții vor fi fost, desigur, mult mai numeroase. Din cuvântul lui D.Macrea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
București a terminat redactarea dicționarului ruso-român cuprinzând 50.000 de cuvinte. Prof. D.Macrea a arătat că în domeniul lingvisticii se resimte lipsa de cadre, că nu s-a dus o acțiune susținută în direcția ridicării de cadre tinere de lingviști - una din cele mai importante condiții pentru dezvoltarea lingvisticii noastre. O altă lipsă în bilanțul activității pe tărâmul lingvisticii din țara noastră, a arătat vorbitorul, este aceea resimțită prin absența unor lucrări originale cu caracter teoretic general, ca și a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
încheiere vorbitorul, lingvistica din țara noastră prezintă un bilanț modest de realizări în raport cu marile sarcini. Ea a pornit însă pe un drum nou și rodnic, fiind călăuzită de o teorie justă”. Dar „de-a dreptul nesatisfăcătoare” pare să fie contribuția lingviștilor la studiul limbii literare în lumina tezelor staliniste, scrie Eugenia TUDORICĂ 69: „La o întâlnire cu tinerii scriitori sovietici, împărtășindu-le din bogata sa experiență de artist, Maxim Gorki spunea, accentuând asupra importanței deosebite a limbii operelor literare: «Elementul primordial
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de azi, el ar rămâne de-a dreptul nedumerit și nemulțumit de cele ce ar afla (...). Într-adevăr, răsfoind revistele de lingvistică ori pe cele de literatură din anii trecuți, căutătorul unor studii asupra limbii operelor literare va vedea că lingviștii au mai publicat totuși uneori articole cu privire la limba scriitorilor noștri (...). O astfel de studiere a limbii unui scriitor, făcută independent de conținutul de idei pe care-l redă limba, o întâlnim în articolul lui Al. Andriescu, apărut în Iașul nou
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
autor un motiv de studiu aprofundat). Articole asemănătoare, scrise de pe același punct de vedere greșit al celor care «nu vedeau pădurea din cauza copacilor» apăreau și în vechea revistă a Institutului de Lingvistică Cum vorbim. Dar dacă încerci să afli în ce măsură lingviștii s-au ocupat concret de studierea limbii operelor noastre de azi, aplicând cunoștințele lor în acest domeniu, și care sunt realizările pe care le-au obținut în această privință, în cei patru ani de la apariția lucrării tovarășului Stalin Cu privire la marxism
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dar după citirea lui cititorul nu se lămurește în ce constă frumusețea limbii operelor maestrului Sadoveanu, cum se aștepta, ci află doar care sunt părerile cu privire la limba literaturii (...). Constatarea la care ajungi după ce citești revista Institutului de Lingvistică este că lingviștii noștri nu au pornit încă - deși ar fi trebuit s-o facă demult - la studiul concret al limbii literaturii noastre, cu toate că nu putem pune la îndoială interesul pe care-l manifestă în această direcție. Ci, așa după cum fac B. Cazacu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vreunui scriitor, din punct de vedere al felului cum e folosită limba în construirea imaginilor literare. În această privință există și începuturi care sunt indicii că revista are în vedere și astfel de studii. Ele se datorează însă nu unor lingviști, ci unor critici și istorici literari. Este vorba despre articolele lui Tudor Vianu despre limba operei lui Bălcescu și I. Vinter despre limba operei lui Caragiale”. VARIA Ședința plenară a C.C. al P.M.R.70: „În zilele de 26 și 27
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
faptul că impactul comunicării nonverbale nu a putut fi, oricum, evaluat. O altă problemă a reprezentat-o calitatea transcrierilor. Așa cum s-a menționat deja în capitolul 3, tipurile diferite de analiză implică niveluri diferite de precizie în transcriere. Deși cercetătorii lingviști merg până într-acolo încât notează lungimea tăcerilor, intonațiile și așa mai departe, în cazul de față eu am preferat transcrierile complete, fără detaliile extraverbale. După identificarea episoadelor dificile din relatările noastre, am căutat aspectele lingvistice formale pe care le-
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
am putea să gândim despre savantul episcop care dorea, prin institutul astronomic și prin biblioteca sa, să creeze un prim centru de cercetare științifică în Transilvania? Intențiile lui erau limpezi încă în perioada formării intelectuale, când îl descoperim în compania lingvistului Adam Kollar (pe atunci director al bibliotecii imperiale din Viena) sau, într-o corespondență de idei cu istoricul Daniel Cornides (bibliotecar și profesor universitar la Pesta). Prin urmare, evaluarea raportului său cu cartea va fi cu totul alta decât obișnuitele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cluj, cu acces doar pentru cercetări științifice); cf. cotele 196; 550; 33. Idem, ms. 195, p. 60; s-a născut la Körös, Harghita, în anul 1784 și a murit la Darjeeling - Himalaya în anul 1842. Gyărmăti SĂmuel (1751-1830), medic și lingvist, a susținut o teză de doctorat la Göttingen în anii 1796-1798 cu tema Principiul comparat al limbilor fino-ugrice, recunoscut fiind de Gabelenz senior ca întemeietor al gramaticii comparate; Dobrentei GĂbor (1785-1851), fondatorul primei serii a revistei Erdely Muzeum (din care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1. O falsă dilemă: literatură sau jurnalism? Ca să înțelegem ce este textul jurnalistic, trebuie mai întâi să lămurim cărui domeniu aparține: literaturii sau comunicării? Intrăm astfel într-un domeniu extrem de alunecos și prea puțin cercetat de către specialiști. Chiar dacă lucrările unor lingviști moderni ne oferă o multitudine de sugestii utile și provocatoare, nicăieri nu vom găsi o analiză aparte și cuprinzătoare a limbajului jurnalistic. Explicația acestui gol teoretic este greu de dat, în el regăsindu-se elementele subiective ale unui vădit complex
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în discuție câtă vreme el sintetizează o multitudine de cerințe stilistice și, în plus, reprezintă o trăsătură fundamentală a limbajului jurnalistic. Nu vom insista prea mult, deși s-au scris multe cărți și studii pe această temă, atât de dragă lingviștilor și sociologilor specializați în analiza de conținut. Relativ ușor de măsurat, lizibilitatea reprezintă ușurința cu care înțelegem un text. Altfel spus, cheia lizibilității stă în proporția dintre cuvintele facile și cele dificile dintr-un text. Sociologia consacră mai multe liste
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
semne avertizatoare (dezacord, cupuri etc.): „Stăteam în fața televizorului ca să privesc...”, „Am deschis ziarul ca să citesc” etc. În afară de echivoc, o altă sursă principală a neclarității o reprezintă dezacordul creat între sensul figurat al cuvântului și contextul pragmatic, real al propoziției. Deși lingviștii vorbesc despre arbitrarietatea semnului lingvistic, despre faptul că nici un cuvânt nu semnifică prin el însuși, sensul fiind dat de vecinătatea celorlalte cuvinte, propoziții, fraze sau paragrafe, în realitate, lucrurile nu stau tocmai așa. Prin uz, prin forța de sugestie creată
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
5) Injoncțiunea Este un discurs centrat pe actul de a ordona, de a cere; tip de discurs imperativ (act alocutiv), care se folosește în avertismente, rețete, mod de folosire. 6) Predicția Dezvoltă un discurs anticipativ - din păcate, nestudiat temeinic de lingviști, de teoreticieni ai presei. Tipul verbal preferat este viitorul. Se folosește în: profeții, horoscop, meteo. 7) Dialogul (conversația) Implică acte comisive (promisiuni, amenințări), acte vocative, retroactive, de satisfacție. O variantă aparte a conversației este monologul. El conține indici dialogali, dar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1970, 297-300; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 89-93; Vrabie, Folcloristica, 312-314; Ecaterina Țăranu, I.-A. Candrea lexicograf, în Comunicări științifice, Iași, 1971, 183-189; Sabina Ispas, Ion-Aureliu Candrea, REF, 1972, 4; Bârlea, Ist. folc., 474-476: Florica Dimitrescu, I.-A. Candrea, lingvist și filolog, București, 1974; Mirodan, Dicționar, I, 278-282; Datcu, Dicț. etnolog., I, 129-131. S.Is.
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
apare publicat în 1940. Fără a insista, istoricul înclină a pune, la vreme, tălmăcirea pe seama unui cleric cultivat ca Amfilohie, episcop de Hotin între 1767-1770 și precursor al reformelor școlare în Moldova, dar afirmația e contrazisă mai în urmă de lingviști. SCRIERI: Istoria politică și geografică a Țării Românești, tr. G. Sion, București, 1863; Genealogia Cantacuzinilor, îngr. și introd. N. Iorga, București, 1902; Ghenealoghia Cantacuzinilor, LRM, 254-264. Repere bibliografice: N. Iorga, Despre Cantacuzini, București, 1902; N. Iorga, Documente privitoare la familia
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
femeia care le ceruse ajutorul. Nu era un sunet dizgrațios. Era un amestec de flaut și fagot, având consoanele ușor estompate, cu un soi de bruschețe și răgușeală În tot ce rosteam. Și mai erau semnele pe care numai un lingvist le putea repera: eliziunile clasei de mijloc, note de grație transmise din greacă vorbirii nazale din Vestul Mijlociu, moștenirea de la bunicii și părinții mei, care trăiau mai departe prin mine, ca toate celelalte. M-am Înălțat. Vocea mi-a devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]