4,823 matches
-
sau macedoromân, aroman / arman, schipetar etc.) a conservat (în „ruinele lingvistice“ că de-o Sarmisegetusă de azi) un tezaur lexico-morfo-sintactic valah, demn de toată atenția cercetătorilor-lingviști (ce nu s-au pus, au refuzat, ori refuză a se pune în slujba lingvisticii dictate de capitalele imperiilor, dar care n-au luptat suficient și încă refuză lupta cu scursorile imperiilor de tip stalinisto-paukeristo-lingvistice etc.): «Poetul Victor Enache este una din stelele armânești de pe cerul nostru armânesc; și el nu cântă altceva decât dragostea
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
Israeliano-Român, 24-25 aprilie 2000. • Organizarea Platformei de pregătire practică a studenților, prin înființarea unor noi Laboratoare, a Postului de Radio, de Televiziune, a revistelor cadrelor didactice și ale studenților; • înființarea Institutului de Cercetări „Acad. Ion Haulică” și a Institutului de Lingvistică Relații parteneriale cu universitățile din țară și străinătate Grație Profesorului Vasile Burlui, Universitatea „Apollonia” a dezvoltat și întreținut relații parteneriale cu celelalte centre universitare: - din țară: Facultatea de Stomatologie de la Iași este inițiatoarea Consorțiului Facultăților de Stomatologie din România, realizat
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
acestui deziderat. Încrederea în posibilitățile practic nelimitate ale științei și tehnicii, fața cea mai cunoscută a fetișismului modern, merge până acolo încât Edmond Nicolau se arată în cartea sa Om - mașină - cibernetică de-a dreptul fermecat de ingineria genetică, de lingvistica matematică și îndeosebi de cibernetica și ingineria lingvistică, prin care, ne asigură autorul, s-a ajuns la crearea unor poeme! O fi așa, căci performanțele informaticii actuale, asociate cu lejeritatea promovată de poezia nonconformistă a zilelor noastre, pot realiza anumite
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
conținut pentru limba greacă, cea latină și indiană veche, nu avea, însă, același conținut "moral-afectiv" pe care noțiunea respectivă îl are în lumea spirituală creștină. De aceea, se poate trasa, pînă la un punct, în primul rînd pe baza datelor lingvisticii sau ale gramaticii comparate, o concepție generală despre viață, comună gîndirii indiene și celei greco-romane vechi. Într-o asemenea concepție fundamentală, comună, nu se poate stabili ușor ceea ce s-a datorat moștenirii comune indoeuropene, de unde provin grecii, romanii, indienii etc.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sau glotologiei sau Sprachwissenschaft: este vorba de Franz Bopp (1791-1867) care, în 1816, își publica la Frankfurt celebra lucrare: Über das Konjugations-system der Sanskritsprache in Vergleichung mit jenem der griechischen, lateinischen, persischen und germanischen Sprache, cu care "se pun bazele lingvisticii ario-europene și nu numai, întrucît celelalte ramuri, ca cea romanică și semitică, au mers pe urmele celei ario-europene, chiar dacă apoi, cum s-a întîmplat cu cea romanică, au reușit să creeze o anume independență de metodă care le-a condus
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
marca substratului asupra acestei limbi latine din perioada cuceririi și colonizării. Tendința contemporană este de a se renunța la căutarea etimologică a originilor latine, supraevaluate de către Școala Ardeleană și de tendințele latinismului epocii romantice, în favoarea interesului pentru structurile limbii. Susținătorii lingvisticii latine ies din spațiul Daciei pentru a cerceta mișcările popoarelor și a limbilor în totalitatea spațiului latinizat. Deschiderea și accentul pus pe circulația latinei vulgare au trezit, în măsura în care lectura maghiară 1-ar recupera în sensul unei origini sud-balcanice a românilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
origini sud-balcanice a românilor, un interes asupra tezei influenței directe a substratului dac, ireductibil în formarea limbii. Această ipoteză de lucru, calificată drept autohtonism și susținută printr-o viziune a etnogenezei românilor, vine în opoziție cu școala așa-zisă de lingvistică balcanică, reprezentată de lucrarea lui Sandfeld, Lingvistica balcanică, probleme și rezultate (1930), care subliniază rolul substratului comun în formarea limbilor albaneză și română. Disputa lingvistică a atins apogeul atunci cînd ideologii unguri și români s-au îndîrjit. Problematica pune în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tezei influenței directe a substratului dac, ireductibil în formarea limbii. Această ipoteză de lucru, calificată drept autohtonism și susținută printr-o viziune a etnogenezei românilor, vine în opoziție cu școala așa-zisă de lingvistică balcanică, reprezentată de lucrarea lui Sandfeld, Lingvistica balcanică, probleme și rezultate (1930), care subliniază rolul substratului comun în formarea limbilor albaneză și română. Disputa lingvistică a atins apogeul atunci cînd ideologii unguri și români s-au îndîrjit. Problematica pune în lumină legătura între o limbă și spațiul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
secolului al XlX-lea. În cercetarea sa privind influența limbilor slave meridionale asupra limbii române, el nu a uitat să-i mulțumească lui Stalin pentru că a susținut, în 1951, două sesiuni ale Academiei Republicii Populare Române consacrate temelor "Marxism și lingvistică" și "Aplicații ale tezelor staliniste la lingvistica românească". Dezbinarea intelectuală și teoretizarea lingvistică de astăzi provine dintr-o constantă avansată de lingvistul Sextil Pușcariu într-o lucrare publicată în 1940 -Limba românească. Privire generală. Autorul notează: "Pînă în prezent, cercetările
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
privind influența limbilor slave meridionale asupra limbii române, el nu a uitat să-i mulțumească lui Stalin pentru că a susținut, în 1951, două sesiuni ale Academiei Republicii Populare Române consacrate temelor "Marxism și lingvistică" și "Aplicații ale tezelor staliniste la lingvistica românească". Dezbinarea intelectuală și teoretizarea lingvistică de astăzi provine dintr-o constantă avansată de lingvistul Sextil Pușcariu într-o lucrare publicată în 1940 -Limba românească. Privire generală. Autorul notează: "Pînă în prezent, cercetările n-au reușit să dezvăluie certitudinea asupra
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ei". Această formulare incită și deranjează. Ea a fost corectată prin studiile școlii lingvistice din timpul regimului Ceaușescu care s-a străduit să identifice elementele autohtone din română. Clasificarea acesteia ca limbă balcanică, judecată superficial și neexplicată, este respinsă atunci. Lingvistica autohtonistă, prin scrierile lui Rusu, autorul Etnogenezei românilor (publicată la București, în 1981, însoțită de un rezumat în franceză și germană), numără aproape 100 de termeni preromani care nu sînt nici de origine latină, nici greacă, nici slavă și sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru albanezi și români. Strămoșii românilor locuiau în ținuturile muntoase ale vechii Serbii și în zonele adiacente. Dar punerea față în față a teoriei și a ideologiei nu conduce la nici un rezultat. Patriei mișcătoare a românilor propusă de istoriografia maghiară, lingvistica și istoriografia română îi oferă în replică unele reprezentări sedentare ale continuității. "Forma de bază a organizării sociale a populației românești în Evul Mediu a fost comunitatea sătească, preluată de la daci și de la daco-romani, deci perpetuată în timpul ocupației și dominației
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
faptele unui erou și martir, București, 1972. Pascu, Ștefan, Ștefănescu, Ștefan, Un joc periculos: falsificarea istoriei, culegere de studii și articole, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. Poghirc, Cicerone, "Considerații asupra elementelor autohtone ale limbii române", în Revista română de lingvistică, 1967. Pompiliu, Teodor, "Gheorghe I. Brătianu, istoricul. Dimensiunile operei", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XX, Iași, Editura Academiei, 1993. Prodan, David, Transylvania and again Transylvania, Cluj-Napoca, Fundația Culturală Română, 1992. Pușcariu, Sextil, Limba română, privire generală
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ani ai secolului, aceea a naratologilor "francezi" sau "de inspirație franceză". În sfîrșit, am lăsat deoparte mulți termeni care vor fi fiind pertinenți pentru analiza narațiunii, dar pe care eu îi văd mai curînd figurînd în dicționarele de retorică, semiotică, lingvistică sau literatură (de ex., principiul participației și alegoria, sau romanul și romanțul). Dacă lista cuvintelor-titlu nu-i exhaustivă, nici explicațiile aferente nu pretind a fi complete. În primul rînd, nu am încercat să ofer un florilegiu complet de definiții pentru
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Barthes 1974 [1987]. limbă [langue]. Sistemul limbii sau CODUL care guvernează producerea (și receptarea) vorbirii individuale (parole) într-o limbă dată. După Saussure, care a articulat distincția, limba și nu vorbirea constituie obiectul principal al studiului lingvistic. Prin analogie cu lingvistica (saussuriană), NARATOLOGIA încearcă să caracterizeze "limbajul narativ" (codul sau setul de principii care guvernează numai producția narațiunilor în totalitatea lor), și nu studiul narațiunilor individuale (echivalente cu vorbirea). ¶Saussure 1966 [1998]. Vezi și COMPETENȚĂ NARATIVĂ. locutor. Vezi EMIȚĂTOR. logica dublă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
instanța naratoare. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. vorbire [parole]. Enunțul individual sau actul de vorbire (în opoziție cu LIMBA sau sistemul limbii pe care îl manifestă și care îl face posibil). ¶Opoziția saussuriană între limbă (care constituie obiectul propriu-zis al lingvisticii) și vorbire e analoagă aceleia între COD și MESAJ, SCHEMĂ și uz sau competență și performanță. Ea a exercitat o influență profundă asupra studiului sistemelor semnificante și, mai precis, asupra NARATOLOGIEI: se poate spune că aceasta din urmă studiază limbajul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Catrinel Pleșu. București: Univers.] Bentley, Phyllis. 1946. Some Observations on the Art of Narrative. London: Home & Van Thal. Benveniste, Emile. 1971. Problems in General Linguistics. Trad. Mary Elizabeth Meek. Coral Gables, Fla.: University of Miami Press. [Benveniste. 2000a. Probleme de lingvistică generală.I. Trad. L.M. Dumitru. București: Teora] . 1974. Problèmes de linguistique générale. II. Paris: Gallimard. [Benveniste, 2000b. Probleme de lingvistică generală. II. Trad. L.M. Dumitru. București: Teora.] Berendsen, Marjet. 1981. Formal Criteria of Narrative Embedding. "Journal of Literary Semantics" 10
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1971. Problems in General Linguistics. Trad. Mary Elizabeth Meek. Coral Gables, Fla.: University of Miami Press. [Benveniste. 2000a. Probleme de lingvistică generală.I. Trad. L.M. Dumitru. București: Teora] . 1974. Problèmes de linguistique générale. II. Paris: Gallimard. [Benveniste, 2000b. Probleme de lingvistică generală. II. Trad. L.M. Dumitru. București: Teora.] Berendsen, Marjet. 1981. Formal Criteria of Narrative Embedding. "Journal of Literary Semantics" 10: 79-94. Bickerton, Derek. 1967. Modes of Interior Monologue: A Formal Definition. "Modern Language Quarterly" 28:229-39. Black, John B., Gordon
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ann Arbor: University of Michigan. [Lotman. 1970. Lecții de poetică structurală. Trad. Radu Nicolau. București: Univers.] Lubbock, Percy. 1965. The Craft of Fiction. London: Jonathan Cape. Lyons, John. 1977. Semantics. 2 vol. Cambridge: Cambridge University Press. [Lyons. 1995. Introducere în lingvistica teoretică. Trad. Alexandra Cornilescu, Ioana Ștefănescu. București: Editura Științifică.] McHale, Brian. 1978. Free Indirect Discourse: A Survey of Recent Accounts. PTL 3:249-288. . 1983. Unspeakable Sentences, Unnatural Acts: Linguistics and Poetics Revisited. "Poetics Today" 1:17-45. Madden, David. 1980. A
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Winston. Said, Edward. 1975. Beginnings: Intention and Method. New York: Basic Books. Sartre, Jean-Paul. 1965. What Is Literature? Trad. Bernard Frechtman. New York: Harper & Row. Saussure, Ferdinand de. 1966. Course in General Linguistics. Trad. Wade Baskin. New York: McGraw-Hill. [Saussure. 1998. Curs de lingvistică generală. Trad. Irina Izverna-Tarabac. Iași: Polirom.] Schank, Roger. 1975. The Structure of Episodes in Memory. In Daniel G. Bobrow, Allan Collins, coord. Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science, pp. 237-72. New York: Academic Press. Schank, Roger, Robert Abelson. 1977. Scripts
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
încercare de a defini înțelesul cuvântului lege. Această tendință se datorează în mare parte faptului că, la începutul secolului al XX-lea, filosofia lingvistică cucerea rapid numeroși adepți susținând că toate problemele filosofice tradiționale pot fi reformulate ca probleme de lingvistică, iar a face filosofie este echivalent cu a studia sensul cuvintelor cu încărcătură filosofică. În mod tradițional, adepții abordării lingvistice s-au concentrat pe cuvântul lege și au contestat utilizarea acestui cuvânt într-o mulțime de sensuri care nu au
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ele educa]iei Coordonatorul seriei Științele educației este EMIL STAN Angelica Hobjilă este doctor în filologie, asistent universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași. Domeniile principale de interes sunt: comunicare subiectivitate/intersubiectivitate/contextualizare, lingvistică, didactica abordării comunicării la nivel preprimar și primar. Dintre lucrările publicate amintim: Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală (2003), Teste de limba și literatura română pentru gimnaziu (coautor, 2005), Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pe axa sintagmatică a comunicării propriu-zise), și, pe de altă parte, intenția comunicativă, maniera de reprezentare a acesteia în plan argumentativ 33, raportarea la contextul referențial și relațional, la situația de comunicare, în general etc. Trimiteri bibliografice Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan Al. Rosetti", Gramatica limbii române. II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2001 Rafailă, Elena, Proiectarea activităților educative în grădiniță, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 1/2, București, 2003, pp. 63-70 Tudoran, Dan; Sabău, Ioan; Antal, Ilie, Pedagogie preșcolară și școlară, Volumul I, Timișoara, Editura Aura, 2004 Bibliografie selectivă Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan Al. Rosetti", Gramatica limbii române. II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
indice că poetul nu numai că a fost la curent cu această descoperire filologica de mare importanță, dar că a fost realmente fascinant de ea, confirmîndu-i ipoteza că în trecut omenirea a alcătuit o unitate nu numai socială, dar și lingvistică. Nu avem nici o îndoială că pentru Blake rădăcinile acestei limbi primordiale (care putea fi foarte bine indo-europeană) erau considerate a fi edenice, îngerești. De aceea în multe denumiri se observă limpede urmele acestor rădăcini lingvistice "paradisiace". ¶ Apare prima carte din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]