1,455 matches
-
Dâmboviței, în fața hanului, prințul privea tăcut apele din jur. Era un loc preferat. Aici obișnuia să stea dimineața, când își bea cafeaua, sau la apusul soarelui, înainte de a reveni acasă după o zi obositoare. Cotul adânc al râului oferea priveliști liniștitoare. Din verdeața grădinilor răsăreau turlele bisericii Domnița Bălașa, clopotul greu de pe dealul Mitropoliei, suspendat ca un ceaun mare pe trei bârne încrucișate, palatul Brâncoveanu, cu firide în ziduri groase și arcade albe la ferestre. Prin cristalul ușii de la intrare se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
noi, la Mana...). La urma urmei, era și salut, strigătul meu de dimineață, dar mai degrabă provocare de răspuns la Întrebarea de căpătâi a lumii, a mea: Este Moș Iacob? Iar el răspundea totdeauna prezent, cu icnetul lui răsunător și liniștitor: - Hă! Al doilea moment al zilei: la pârleaz. Urcam pe podișcă, mă apucam de parii laterali și, legănându-mă În față, În spate, ziceam așa: - Ce faaaaci Moș Ia’...? Nu era nici măcar de formă Întrebare, ci mângâierea dinspre mine Înspe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
desforțeze; așa că descărcasem. Bun. Stau În calidorul casei din Mana. Casa noastră din Mana, făcută, o dată cu școala, de tata; cu mânurile lui. Bun. Stau În calidor și nu mai văd decât, În mijlocul curții, boii dejugați lângă car; mestecă rar și liniștitor boii, de parcă ar fi pace; de parcă n-ar fi război; de parcă n-ar da iar Rușii peste noi. Bun. Adică așa și-așa: tata n-a mai găsit căruță cu cai. Iar cu boii, cărora nu le pasă de Rușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să îl ajute pe funcționarul oficial să-și încălzească apa pentru baie cu un termoplonjon improvizat dintr-un cablu electric și un băț de lemn. Am venit să vă dau cele mai bune sfaturi, îi șoptise domnul Gupta, zâmbindu-i liniștitor. Îi plăcea noul lui șef mult mai mult decât nesuferitul domn D.P.S. de la oficiul poștal. brigadierul se așeză în fața Colectorului Districtual și a domnului Gupta. Așteptase cu nerăbdare să le prezinte planul său inteligent. Dar de îndată ce deschise gura, că mulțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
gândi la întuneric. Se putea tăia în el, își zise Sampath, își închise ochii strâns și se înveli în cuvertură. Sau putea să lase toate șoaptele, toate nuanțele lui de violet să plutească înăuntrul lui. Întunericul acesta impersonal putea fi liniștitor, așa cum nu fusese niciodată atenția de care se bucurase din partea vreunui om. Își simți mușchii relaxându-se, și, odată cu trecerea timpului, se simți ciudat de calm, își simți gândurile picurând din el, și o forță bizară pătrunzându-l, o amorțeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
era recunoscătoare pentru gest. —Eu și câteva prietene avem un soi de club și m-am gândit c-ai vrea să ni te alături. Presupun că se poate spune că e un fel de grup terapeutic, a adăugat Fiona zâmbind liniștitor. Alison era uluită. —Ceva în genul grupurilor pentru oamenii care vor să slăbească? a întrebat ea uitându-se în jos, la silueta ei cu șolduri subțiri, de invidiat. Strâmbându-se batjocoritor către pântecele său masiv, Fiona a început să râdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
facă pe Bill să se simtă prost, dar, dacă lucrurile stăteau într-adevăr așa, atunci bărbatul n-a lăsat să se vadă nimic. În loc de asta, Bill s-a întins peste masă și-a strâns-o de braț într-un gest liniștitor. — Cred că parte din comportamentul arțăgos al lui Jenny vine din teama profundă că tu și Nick o să vreți, la un moment dat, să ne excludeți din viața lui Milly, a spus Bill cu o voce scăzută. În fond, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
intenționați cumva să obțineți licență de șofer și vreți să mai faceți puțină practică? — Prima variantă, răspunse el, fără a-și lua ochii de la șosea. În cazul ăsta, n-ar fi mai bine să Începeți să-mi creați un sentiment liniștitor, de siguranță? Aproape c-am ajuns la destinație. El zâmbi larg. — Sunteți conștientă de faptul că alibiul dvs depinde În bună măsură de mărturia lui Jeff Roberts? Întrebă pe neașteptate. — Și ce? zisei eu, dând din umeri. Știu că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
imploră pe noul-venit. Împrejurul nefericitului, vreo douăzeci de indivizi, cu bărbile fluturând a victorie, cu ciomege răzbunătoare și, la distanță, un cerc de spectatori binedispuși. Unul dintre aceștia, observând expresia indignată a lui Khayyam, Îi aruncă pe tonul cel mai liniștitor: „Nu-i nimic, nu-i decât Jaber-cel-Lung!“ Omar tresare, un fior de rușine Îi străbate grumazul, murmură: „Jaber, tovarășul lui Abu Ali!“ O poreclă dintre cele mai obișnuite, Abu Ali. Dar atunci când un literat, la Buhara, la Cordoba, la Balkh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
la Nishapur, ai reprodus-o cuvânt cu cuvânt, din memorie? Khayyam e măgulit că reișita sa, autentică, este cunoscută În Transoxiana, dar asta nu-i risipești temerile. Referirea la Avicenna În gura unui cadiu de rit șafeit n-are nimic liniștitor; de altfel, până una-alta, n-a fost invitat să se așeze. Abu Taher continuă: — Nu numai isprăvile tale se transmit din gură-n gură, Îți sunt puse În seamă și niște catrene foarte ciudate. Cuvântul este măsurat, nu acuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
spectacolul unei mulțimi dezlănțuite, care cere sânge și Îndreaptă spre tine, reprezintă, probabil, experiența cea mai Înfricoșătoare dintre toate. Din instinct, am șoptit: — Câți sunt? — O mie, cel mult o mie cinci sute, răspunse Fazel cu glas tare, limpede și liniștitor. Apoi adaugă, ca un ordin: Acum e rândul nostru să-i speriem. Le ceru ajutoarelor sale să ne Încredințeze puști. Între Howard și mine a avut loc un schimb de priviri aproape amuzat; cântăream În mâini, cu fascinație și dezgust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
va trebui să muncească în fabrică. Nu numai ai lui o spuneau, ci chiar el însuși. De fiecare dată când sunam la apartamentul lui Dorin, izbucnea lătratul fioros al lui Nero. Eu știam dinainte ce urmează și pregăteam câteva cuvinte liniștitoare. „Nero, potolește-te, Nero, eu sunt.” Nero n-avea însă idee cine sunt eu și lătra mai departe. Încercam să nu mă pierd cu firea și sunam din nou. De astă dată, ușa se urnea în sfârșit. Nu auzeam pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
să pună un pic de mâncare câinelui, pregăti un sendviș pentru el, pe care-l Însoți cu un pahar de vin. Iritarea Îi trecuse În cea mai mare parte, dar sentimentul care Îi lua locul Încet Încet nu era mai liniștitor. Își amintea fraze pe care le spusese femeia, aluzia la ambiguitățile care Întotdeauna se plătesc și descoperea că toate vorbele pe care le rostise ea, deși pertinente În context, păreau să conțină un alt sens, ceva ce nu se lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
nu-mi penetrează urechea, ci mi se înfige în inimă, printre coaste. Micuța Noga s-a trezit, fruntea ei albă este rece ca gheața, ochii îi scânteiază de febră, închid cu părere de rău apa, mă despart de curenții ei liniștitori și încerc să ascult, dar Noga a plecat deja, îmi amintesc eu ușurată, și copilăria ei s-a dus de-acum, aproape că nu mă mai simt amenințată de neputința ei, așa că dau drumul din nou la robinet, pe vremuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
el zice, deocamdată absolut nimic, eu răsuflu ușurată, parcă aș fi luat o gură de apă după o lungă perioadă de însetare, iar acum mi se prelinge prin tot corpul, navigând încet de la un organ la altul, cu acest mesaj liniștitor. Minunat, spun eu pe un ton precaut, asta înseamnă că totul este bine, nu? Însă el spune, dar picioarele mele nu sunt bine, după care brusc îi scapă un suspin înfricoșător, vor să mă transfere la secția de psihiatrie, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cred cât este de ușoară, chipul ei se leagă printr-un gâtuț ca un fir subțire de trupul minuscul, aproape imponderabil, parcă ar fi încă mormolocul acela îndrăzneț de spermă, o miros, caut mirosul acela minunat al bebelușilor, mirosul acela liniștitor, dar în locul său nu găsesc decât un miros sărat și greu, ca mirosul de interior, mă îngrețoșează, este ca și când m-aș fi mirosit pe mine pe dinăuntru. Cum este posibil așa ceva, mă sperii eu, nu au curățat-o nici măcar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o privesc pe Zohara implorând-o din priviri, numai de nu ar începe să îi povestească despre faptul că el încă nu și-a descoperit semnificația bolii, dar ea îi zâmbește, nu îți face griji, spune ea pe un ton liniștitor, sigur că se va însănătoși, sănătatea se află înăuntrul său, el nu trebuie decât să o găsească. Noga răsuflă ușurată, se așază pe genunchii mei, grea și caldă, îmbibată de somn, iar Zohara se apropie de ea, dacă tot te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
iubiri, atunci când dragostea învăluie încă întregul trup asemenea unui scut, respingând toate săgețile. În dimineața aceasta nu sunt singură, ea este aici lângă mine, încercuindu-mă cu trupul ei cald și greu asemenea unui trunchi de copac, cu vocea ei liniștitoare, cu pacea ei adâncă. În oglinda laterală văd o bucățică de cer urmărindu-mă, știu, acesta este un semn, în felul acesta ea îmi amintește să fiu asemenea lui, detașată și plină de compasiune, nimeni nu mă va putea răni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pomul de zi de naștere, frunzele lui taie soarele în bucăți mici, legănându-se ca algele, schimbându-și forma încontinuu. Cât de mult îmi plăcea să stau culcată aici pe întuneric, zgomotul casei se auzea în fundal ca un zumzet liniștitor, iar eu stăteam sub copac, ascultând cântecul norilor, un cor suav și difuz, sus deasupra mea, un cântec în care nu există durere, nici fericire, în care nu există întâlnire, nici despărțire, defilăm în fața ta, cântau ei, dar vom fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
după aceea. Dar cum facem asta, izbucnesc eu, am impresia că nu am mai vorbit de ore întregi, iar vocea iese strangulată din gâtul meu, cum să ne schimbăm, acestea nu sunt decât vorbe, însă ea îmi trimite privirea aceea liniștitoare a ei, numai prin suferință și toleranță ne putem schimba, numai suferința scoate la iveală valențele profunzimii noastre spirituale, ne trezește la viață, ne forțează să eliberăm minunea care se află în stare latentă înăuntrul nostru. Pentru că tot ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
care se aflaseră până atunci încuiate înăuntrul trupului ei micuț sunt eliberate acum unul câte unul, ca sunetele unui șofar, în timp ce el ne aruncă priviri diabolice, din cauza noastră se dusese de râpă cea mai mare realizare a sa, murmură cuvinte liniștitoare în urechea ei, dar este mult prea târziu, nu va mai adormi, nici mama ei, care apare în salon, dezordonată, ce s-a întâmplat, întreabă ea, este pentru prima dată când o văd pierzându-și calmul, iar Udi se plânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o privesc dezamăgită, avusesem atât de multă încredere în ea, fusesem sigură că o va atinge doar pe Noga cu degetele sale, iar ea se va însănătoși imediat, unde sunt puterile ei minunate, unde este fumul bețișoarelor parfumate, vorbele ei liniștitoare, fără ele nu este decât un om ca oricare altul, neînsemnată, tristă, fără scăpare. Îmi pare rău, șoptește ea, iese din cameră cu pași ușori, iar eu în urma ei, așteptându-mă încă la discursurile ei obișnuite, bărbia ei este atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
timpul când noi vom înceta să mai așteptăm. Dar dimineața devreme, o pojghiță fină, nobilă de lumină acoperă încăperea, mi se pare că aud bătăi încăpățânate în ușă, venite dintr-o țară îndepărtată și mă trezesc din somnul binefăcător. Versetele liniștitoare pe care le citisem toată noaptea și care se lipiseră de mine se trezesc acum împreună cu mine, asemenea unor morți în clipa învierii, spatele meu se chinuie să se îndrepte, mă grăbesc spre ușă, aplecată, inima îmi bate sălbatic, iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
din pământ, înconjurată de chiparoși întunecați, sobri și maiestuoși, de parcă uitase cu totul strigătele vesele ale copiilor în apa rece, cu firișoare de nisip auriu printre degete, sau roșeața pepenilor îndulcindu-i marginile. La fel voi uita și eu murmurele liniștitoare ale apropierii, într-o clipită, înainte să mă cuprindă somnul, calmul plăcut al dimineților de Shabat, broderia frumos lucrată a planurilor de familie, chiar și lucrurile cele mai neînsemnate, precum bătaia inimii unui bărbat pe salteaua patului, prezența în sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
din geanta sa o foaie mare de hârtie, pătrate și dreptunghiuri trasate din linii drepte, mă uit la ele curioasă, camera de oaspeți, scrie acolo, toaleta pentru oaspeți, camera de lucru, camera copiilor, dormitorul, totul este foarte clar trasat, îngrijit, liniștitor. Ce frumusețe de casă îmi construiești, oftez eu, ce bine ar fi fost să fie reală, să fiu o femeie organizată și bogată, a cărei singură grijă să fie aceea de a se consulta cu arhitectul ei minunat în legătură cu mărimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]