793 matches
-
întâlnesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), veverița, viezurele, iepuri, jderi (Martes martes) și râsul (Lynx lynx), etc. Apele râurilor sunt săgetate de pești, așa cum sunt păstravul indigen (Salmo trutta fario), lipanul (Thumallus thumallus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi) și nisiparița (Sabanejeria romantica), iar dintre nevertebrate se poate aminti racul (Astacus torrentium). Bordura și împrejurimile munților au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Dovezi materiale ale unei locuiri in perioada "paleolitică" s-
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
au trăit solitari de secole prin păduri, pentru descrierea pe care le-o oferă Calistrat Hogaș în drumul său pe la mânăstirile nemțene - în opera să "„Pe drumuri de Munte”" și datorită locului în care Mihail Sadoveanu a plasat dramă Vitoriei Lipan din românul Baltagul. Existența pe partea superioară a culmilor a pajiștilor montane, a favorizat dezvoltarea păstoritului, ocupație din care derivă însăși chiar denumirea acestor munți. Munții Stânișoarei se află în nord-estul României, la exteriorul arcului Carpaților Orientali, având o direcție
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
uriașilor"). Sunt trei marmite de eroziune formate într-un monolit de gresie, datorită erodării exercitate de vânt și de către apele de șiroire. Menționat în literatura în “Baltagul” lui Mihail Sadoveanu, se suprapune peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-și caută bărbatul. Denumirea lui vine de la italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. Drumul, cunoscut sub indicativul DJ209B, leagă comună Malini (situată pe DJ209A care duce spre zona orașului Fălticeni), de Borca (situată pe
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Grindușu, având 1.664 m. Frumusetea si sălbăticia locurilor au fost surse de inspirație pentru scriitori ca Mihail Sadoveanu (care plasează în Valea Tarcăului satul lui Nechifor și al Vitoriei Lipan - personajele din romanul "Baltagul"), Calistrat Hogaș (care a parcurs o bucată a culmii Goșmanului - povestind aceasta în cartea "În munții Neamțului"), precum și pentru Alexandru Vlahuță (în "România pitorească"). lui sunt așezați în nord-estul României la exteriorul grupei centrale a arcului
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
acide și brune podzolice. Pe lângă bogata faună de nevertebrate specifică pădurilor de fag sau conifere ori cu areal larg de răspândire, în Munții Tarcăului se regăsesc numeroase alte specii vertebrate. Astfel apar pești precum : boișteanul (Phoxinus phoxinus), fântânelul (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), moioaga (Barbus meridionalis), păstravul (Salmo trutta fario), porcușorul (Gobio uranoscopus frici), zglăvoaca (Cotus gobio). Se regăsesc reptile și amfibieni ca: broasca râioasă verde (Bufo viridis), roșie (Rana temporaria) și cafenie (Rana arvalis), brotacul (Hyla arborea), șopârla de munte
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
permanent, reprezentînd totodată un element pregnant al peisajului. Turistul poate admira în lungul acestor ape numeroase repezișuri și mici cascade. În undele lor limpezi și reci, păstrăvul găsește cele mai favorabile condiții de dezvoltare, alături de alte specii, dintre care menționăm lipanul. Pe Bistrița Aurie, pe Dorna, Coșna, Băncușoru, Diaca Bistriței Aurii, pînă nu demult, se întîlneau plutele care transportau buștenii. În lungul lor, turistul va întîlni și azi locul vechilor haituri, de unde, odată cu apa, porneau la vale plutele. Majoritatea apelor din
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la Cîrlibaba, mreana vînătă (Barbus meridionali petanyi), boișteanul (Phoxinus laevis), zglăvocul (Cottus gobio), precum și scobarul (Chondrostoma na
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
una dintre cele mai apreciate formații rock din România, în special de către publicul contemporan cu perioada ei de glorie (deceniile 1970 și 1980). Componentă grupului a fost deosebit de fluctuanta de-a lungul anilor, incluzând mulți muzicieni valoroși: Nancy Brandes, Ovidiu Lipan, Florin Ochescu, Dan Bădulescu ș.a. Însă membrul care a influențat cel mai mult evoluția formației este, de departe, basistul și cântărețul Liviu Tudan. La finele anilor șaptezeci, Roșu și Negru formează un supergrup alături de Progresiv TM și lansează albumul conceptual
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
reuniuni studențești, emisiuni la Radio Iași și au o prima apariție televizată într-o emisiune în aer liber împreună cu muzicianul,solist vocal Florin Iepurica.In anul 1968 Bondy se căsătorește și în toamna părăsește formația iar în locul lui vine Ovidiu Lipan (Țăndărica) Aflat în formula Nancy Brandes (claviaturi), Nicky Dorobanțu (chitară, voce), Florin Marcovici (chitară armonie), Dumitru Grigoraș (flaut), grupul îl cooptează pe Liviu Tudan, muzician de geniu, fost membru Sideral, mutat disciplinar de la Conservatorul din București la cel din Iași
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
îl cooptează pe Liviu Tudan, muzician de geniu, fost membru Sideral, mutat disciplinar de la Conservatorul din București la cel din Iași. Tudan devine băsist și solist vocal al formației Roșu și Negru. Tot la Iași se alătură formației bateristul Ovidiu Lipan Țăndărica, care avea numai 13 ani. La primul Festival Club A (1969, București), Roșu și Negru obține toate marile premii: trofeul Club A, premiul I la categoria solist vocal și pentru concepția unui spectacol rock, premiul ÎI pentru chitară baș
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
Lăură Stoica. În 1993, Roșu și Negru va susține la festivalul "Rock '93", în deschiderea grupului "Asia", ultimul lor concert, în formula: Liviu Tudan (solist vocal, chitară bass), Cristian Marinescu (chitară solo), Florin Ochescu (chitară), Cornel Cristei (keyboards) și Ovidiu Lipan (tobe). În 1996, Liviu Tudan și Cristian Marinescu pun la cale o revenire a grupului. Tot atunci se va realiza și piesă "Lumea că o pradă" (apărută pe discul "Tribut lui Liviu Tudan"), care va beneficia și de un videoclip
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
susținând partitura de chitară acustică și backing vocal. În aceeași perioadă, îl regăsim alături de nume mari ale muzicii românești precum Ducu Bertzi pe albumele „Dor de ducă”, „Sufletul meu” și „Poveste de iarnă”; Mircea Vintilă - albumul „Madama de pică”, Ovidiu Lipan Țăndărică - „Renașterea”, Dinu Olărașu - „Vis-a-vis”, Stepan Project - „Sensul vieții”, Compact - „5.Compact”. În luna iunie a anului 2001 este cooptat în grupul "Pasărea Colibri", formație alături de care lansează albumul „Încă 2000 de ani” și se remarcă prin melodii ca „Elegie
Marius Bațu () [Corola-website/Science/314046_a_315375]
-
mare (Salmo trutta) NHE Biban (Perca fluviatilis), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), Macquaria australasica, biban argintiu (Bidyanus bidyanus), Galaxias olidus, somn (Silurus glanis), somn negru (Ictalurus melas), gambuzie (Gambusia affinis) și alte specii din familia Poecillidae SHV Pești din familia Salmonideae, lipan (Thymallus thymallus), pește alb (Coregonus spp.), știucă (Esox lucius), calcan (Scophthalmus maximus), hering și șprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Pești
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
Salmo trutta), somon (Salmo salar) și mai multe specii de somon de Pacific (Oncorhynchus spp.) Boala bacteriană a rinichiului Pești din familia Salmonideae Gyrodactylus salaris Somon (Salmo salar), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv de Arctic (Salvelinus alpinus), fântânel (S. fontinalis), lipan (Thymallus thymallus), păstrăv de lac din America de Nord (Salvelinus namaycush) și păstrăv de mare (Salmo trutta); alte specii de pește din locuri unde sunt prezente oricare din speciile de mai sus sunt, de asemenea, considerate ca specii sensibile (*) Listă la care
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
mare (Salmo trutta) NHE Biban (Perca fluviatilis), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), Macquaria australasica, biban argintiu (Bidyanus bidyanus), Galaxias olidus, somn (Silurus glanis), somn negru (Ictalurus melas), gambuzie (Gambusa affinis) și alte specii din familia Poecillidae SHV Pești din familia Salmonideae, lipan (Thymallus thymallus), pește alb (Coregonus spp.), știucă (Esox lucius), calcan (Scophthalmus maximus), hering și șprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Pești
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
Șoimăreștilor" (cu un scenariu scris și de Constantin Mitru) și "Frații Jderi" (1973; la care au contribuit Mitru și Profira Sadoveanu). În 1969, la studiourile românești s-a filmat "Baltagul", regizat de Mircea Mureșan, cu Sidonia Manolache în rolul Vitoriei Lipan. Zece ani mai târziu, Constantin Vaeni lansează "Vacanță tragică", bazată pe "Nada Florilor", urmată de o adaptare în 1980 a romanului "Dumbrava minunată" și de filmul "Ochi de urs" (1983), regizat de Stere Gulea. În 1989, cu puțin înainte de Revoluția
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița. Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația științifică Pietrosu Mare
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit în județul Sălaj, la Moigrad. Cântărește 780 grame
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul. Cartierul Centru este situat în partea de est a orașului, fiind cea mai mare altitudine din municipiul Petroșani. Este despărțit de restul orașului de către șoseaua principală 66. Zona Centrală este cea mai dezvoltată parte a municipiului Petroșani. Clădiri
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
multe proiecte, ei semnând împreună compoziția melodiei ce a dat numele serialului “Secretul Mariei” difuzat de Acasa tv. În 2004 Ștefan Hrusca îl invită să înregistreze cu chitară pentru albumul “Iarăși flori dalbe” ( albumul va apărea în 2005 ) iar Ovidiu Lipan Țăndărica îl invită să imprime pe albumul aromâno-etno-rock “Bachița”, alături de Stelu Enache. Tot în 2004 este invitat să imprime niște chitări într-un proiect funky-dance despre care nu auzise nimeni mai nimic: O-Zone. Câteva luni mai tarziu piese că
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
Paula Seling, Dinu Olarasu, formația Activ, TNT, Coști Ioniță, Paraziții, Cheloo, Nick( N&D), Montuga, Delia Matache, Akcent, Sistem, Taxi, Mandinga, Unu, Ovidiu Komornyik, Angela Similea. În 2008 este invitat să concerteze într-un recital-surpriza alături de Ion Mihalache și Ovidiu Lipan Țăndărica la Galele Invincibilii ( meci de box Adrian Diaconu- Chris Henry ). Tot în 2008 Damian Drăghici, unul din puținii artiști români premiat cu Grammy, daca nu cumva singurul, îl invită să interpreteze alături de el în megaproducția DAMIAN DRĂGHICI & Brothers în
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]