3,063 matches
-
capete sunt lophotriche bipolar; cu mai mulți cili dispuși pe întregul bacilului sunt peritriche. Constituția chimică a celulei bacteriene este alcătuită din apă 75 80 %, substanțe minerale 2-30 %, acizi nucleici, proteine 50 % (din greutatea uscată), glucide 12-28 % (din greutatea uscată), lipide 10 % (din greutatea uscată), pigmenți (majoritatea carotenoizi) și bacteriocine, ce sunt proteine nereplicative cu un rol deosebit în distrugerea unor tulpini patogene ale aceleeași bacterii sau a unor bacterii înrudite. Astfel, agrocina 84 distruge bacteria Agrobacterium radiobacter, siringocina distruge bacteria
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
carbon, fibre, care asigură buna funcționare a intestinelor, și amidon, oferindu-ne o din abundență energie. Sportivilor le asigură performanțe. Nu mai așteptați, încercați-le pe toate, fiecare având calități și un gust specific. Porumbul este bogat în magneziu, proteine, lipide, și hidrați de carbon. Grâul e cel mai bogat în calciu și hidrați de carbon. Orzul conține de asemeni calciu, sodiu și fosfor: iarna el ne procură multă căldură, e foarte bine să fie consumat în locul cafelei. Hrișca este bogată
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
uscată, conținutul de glutem umed, indicele de deformare a glutenului, granulozitatea și impuritățile metalice) și proprietățile igienico-sanitare (natura și conținutul de aditivi, conținutul de pesticide, de substanțe de poluare și gradul de infectare). CAPITOLUL II SUBSTATURI ALIMENTARE CE CONȚIN PREDOMINANT LIPIDE II.1. ULEIURI COMESTIBILE Uleiurile comestibile se obțin prin presarea semințelor sau a fructelor oleaginoase și prelucrarea uleiului brut ceea ce asigură îmbunătățirea proprietățiloe organoleptice și a termenului de valabilitate. Materiile prime oleaginoase sunt reprezentate de semințe, fructe, sâmburi, germeni. II
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
unei sfere de culoare galbenă, cu diferite nuanțe, care variază de la galben-deschis la roșiatic. Gălbenușul este acoperit la exterior cu o membrană, denumită membrana vitelină. Pe suprafața gălbenușului se găsește discul germinativ, sub forma unui cerc mic, albicios. Gălbenușul conține lipide în proporție de 31% și proteine în proporție de 16%. De asemenea, acesta este o sursă importantă de vitamine (vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, vitamina D) și de substanțe minerale (fosfor, fier, magneziu, seleniu, potasiu, sodiu, calciu). III.3
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
se va așeza la fundul vasului, oul alterat va pluti (din cauza gazelor care sau format), iar oul cu o vechime de 1-2 săptămâni va avea o poziție intermediară. III.3.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE CAPITOLUL IV SUBSTATURI ALIMENTARE CE CONȚIN GLUCIDE LIPIDE ȘI PROTIDE IV. 1. LAPTELE Laptele este un sistem fizico-chimic complex ce poate fi considerat ca o emulsie de grăsimi într-o soluție coloidală, a cărei lichid intermicelar este o soluție cristaloidă sau adevarată. Acesta este compus din patru faze
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
faze fizice: faza apoasă (faza hidrică, care conține proteine solubile, lactoză și substanțe minerale), faza coloidală (formată din micele de cazeină asCiate cu fosfați și citrați de calciu și magneziu), faza grasă ( sub formă de globule de grăsime care conține lipide propriu-zise și substanțe liposolubile) și faza gazoasă (care conține în principal CO2). IV.1.1. RECOLTAREA PROBELOR Normele de recoltare a probelor de lapte în vederea examenelor de laborator sunt următoarele: Laptele crud -se formează o probă medie recoltată randomizat din
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
pentru maltoză, izomaltoză, lactoză, celobioză. 10. Prezentați reacția de hidroliză pentru maltoză, izomaltoză, lactoză, celobioză, zaharoză. 11. Prezentați proprietăți ale zaharozei de interes pentru industria alimentară. 12. Scrieți structura poliglucidelor omogene: amidon (amiloza și amilopectina), celuloză, glicogen. CAPITOLUL VIII DETERMINAREA LIPIDELOR DIN SUBSTRATURILE ALIMENTARE Lipidele sunt compuși insolubili în mediu apos dar solubili în solvenți organici ce pot fi clasificați după: consistență (solide și lichide), proveniență (vegetale și animale), rol în organism (protector, energetic, de constituție) și structura chimică (simple, complexe
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
celobioză. 10. Prezentați reacția de hidroliză pentru maltoză, izomaltoză, lactoză, celobioză, zaharoză. 11. Prezentați proprietăți ale zaharozei de interes pentru industria alimentară. 12. Scrieți structura poliglucidelor omogene: amidon (amiloza și amilopectina), celuloză, glicogen. CAPITOLUL VIII DETERMINAREA LIPIDELOR DIN SUBSTRATURILE ALIMENTARE Lipidele sunt compuși insolubili în mediu apos dar solubili în solvenți organici ce pot fi clasificați după: consistență (solide și lichide), proveniență (vegetale și animale), rol în organism (protector, energetic, de constituție) și structura chimică (simple, complexe și compuși înrudiți). Trigliceridele
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
compuși insolubili în mediu apos dar solubili în solvenți organici ce pot fi clasificați după: consistență (solide și lichide), proveniență (vegetale și animale), rol în organism (protector, energetic, de constituție) și structura chimică (simple, complexe și compuși înrudiți). Trigliceridele sunt lipidele cele mai răspândite lipide în substraturile alimentare naturale precum și cele mai utilizate în rafinarea tehnologică a alimentelor. Proprietățile fizice și chimice ale grăsimilor influențează textura, gustul și termenul de valabilitate al alimentelor, astfel că determinarea grăsimilor oferă informații utile privind
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
apos dar solubili în solvenți organici ce pot fi clasificați după: consistență (solide și lichide), proveniență (vegetale și animale), rol în organism (protector, energetic, de constituție) și structura chimică (simple, complexe și compuși înrudiți). Trigliceridele sunt lipidele cele mai răspândite lipide în substraturile alimentare naturale precum și cele mai utilizate în rafinarea tehnologică a alimentelor. Proprietățile fizice și chimice ale grăsimilor influențează textura, gustul și termenul de valabilitate al alimentelor, astfel că determinarea grăsimilor oferă informații utile privind: verificarea măsurii în care
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
chimice ale grăsimilor influențează textura, gustul și termenul de valabilitate al alimentelor, astfel că determinarea grăsimilor oferă informații utile privind: verificarea măsurii în care s-a respectat rețeta oficială de fabricație; verificarea termenului de valabilitate. VIII.1. DETERMINAREA CANTITATIVĂ A LIPIDELOR VIII. 1.1. Determinarea substanțelor grase prin extracția cu solvenți organici (Metoda Soxhlet) Principiul metodei Se solubilizează lipidele din substratul alimentar cu un solvent organic și se extrag folosind aparatul Soxhlet. După îndepărtarea solventului se cântărește reziduul obținut și prin
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
utile privind: verificarea măsurii în care s-a respectat rețeta oficială de fabricație; verificarea termenului de valabilitate. VIII.1. DETERMINAREA CANTITATIVĂ A LIPIDELOR VIII. 1.1. Determinarea substanțelor grase prin extracția cu solvenți organici (Metoda Soxhlet) Principiul metodei Se solubilizează lipidele din substratul alimentar cu un solvent organic și se extrag folosind aparatul Soxhlet. După îndepărtarea solventului se cântărește reziduul obținut și prin raportare la masa probei de analizat se determină conținutul de lipide. Aparatură, materiale și reactivi Aparat de extracție
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
organici (Metoda Soxhlet) Principiul metodei Se solubilizează lipidele din substratul alimentar cu un solvent organic și se extrag folosind aparatul Soxhlet. După îndepărtarea solventului se cântărește reziduul obținut și prin raportare la masa probei de analizat se determină conținutul de lipide. Aparatură, materiale și reactivi Aparat de extracție model Soxhlet (fig. 8) se compune din: balon 250ml + extractor 100ml + refrigerent); plicuri (cartușe filtrante) confecționate din hârtie de filtru cu porozitate mică (uscate și degresate); solvent (eter de petrol sau eter etilic
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
repetă timp de o oră cu un alt balon de extracție tarat și cu o cantitate proaspătă de solvent. Creșterea masei extractului nu trebuie să depășească 0,1 % din masa probei luată pentru determinare. Mod de calcul și exprimarea rezultatelor Lipide, % în care: m = cantitatea de grăsime extrasă, în g, reprezentând diferența dintre greutatea balonului după uscare și tara acestuia, (G2-G1); m1 = cantitatea de probă luată în lucru. Metodele standard raportează conținutul în lipide la substanța uscată din proba de analizat
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
determinare. Mod de calcul și exprimarea rezultatelor Lipide, % în care: m = cantitatea de grăsime extrasă, în g, reprezentând diferența dintre greutatea balonului după uscare și tara acestuia, (G2-G1); m1 = cantitatea de probă luată în lucru. Metodele standard raportează conținutul în lipide la substanța uscată din proba de analizat, iar pentru cântăriri se consideră variațiile de masă ale cartușului filtrant lipide în care: c0 = masa plicului gol, în g; c2 = masa plicului cu probă după uscare; m 1 = cantitatea de probă luată
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
dintre greutatea balonului după uscare și tara acestuia, (G2-G1); m1 = cantitatea de probă luată în lucru. Metodele standard raportează conținutul în lipide la substanța uscată din proba de analizat, iar pentru cântăriri se consideră variațiile de masă ale cartușului filtrant lipide în care: c0 = masa plicului gol, în g; c2 = masa plicului cu probă după uscare; m 1 = cantitatea de probă luată în lucru. VIII.1.2. Determinarea substanțelor grase prin metoda acido-butirimetrică (Gerber) Este metoda folosită pentru determinarea grăsimii din
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
baia de apă cu temperatura de 65 C, cu dopul în jos, unde se țin cel puțin două ore, apoi se citește grăsimea separată pe tija gradată. VIII.1.3. Determinarea substanțelor grase prin metoda extrației la cald Principiul metodei Lipidele totale din substratul alimentar sunt extrase la cald cu amestec alcool - eter, extractul este evaporat la sec, după care rezidul este cântărit. Reactivi Amestec alcool - eter: 30 ml alcool și 10 ml eter; eter etilic. Mod de lucru Se adaugă
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
prealabil (greutatea = G). Se evaporă eterul pe baie de apă, se răcește capsula, apoi se cântărește și se menține în exicator până la greutate constantă. Se notează greutatea cu G’. VIII.2. VERIFICAREA INTEGRITĂȚII Aceste determinări permit monitorizarea conformității și calității lipidelor din substraturile alimentare. VIII.2.1. Determinarea substanțelor insolubile în eter Substanțele insolubile în eter sunt reprezentate de totalitatea particulelor de țesut conjunctiv și alte impurități mecanice (pământ, nisip, etc.). A. Determinarea calitativă într-o eprubetă se introduce 2-3 g
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
enzimatic în ml, sau cantitatea de preparat enzimatic în grame ce se găsește în C ml. X.4. DETERMINAREA ACTIVITĂȚII LIPAZEI Lipaza face parte din clasa hidrolazelor, grupa esterazelor, ele catalizează descompunerea legăturilor esterice dintre glicerină și acizii grași din lipide, după schema: Lipazele sunt foarte răspândite în natură. În organismul animal ele se găsesc în: sucul pancreatic, sânge, stomac, plămâni, rinichi și în toate țesuturile grase. În regnul vegetal ele se localizează mai ales în semințe. Cantități mari de lipaze
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
pH-ul optim al lipazei pancreatice este de 7,5 - 7,8, al celei stomacale 1,8 - 2,5, iar al lipazei vegetale este de 4,0 - 5,0. Principiul metodei Activitatea lipazei se determină prin măsurarea creșterii acidității unor lipide ca urmare a acțiunii unui preparat enzimatic obținut din semințe oleaginoase. Substratul ideal pentru studiul activității lipazei dintr-un material oarecare sunt lipidele provenite din același material. Totuși, în calitate de substrat al activității lipazei se pot folosi și alte lipide de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
este de 4,0 - 5,0. Principiul metodei Activitatea lipazei se determină prin măsurarea creșterii acidității unor lipide ca urmare a acțiunii unui preparat enzimatic obținut din semințe oleaginoase. Substratul ideal pentru studiul activității lipazei dintr-un material oarecare sunt lipidele provenite din același material. Totuși, în calitate de substrat al activității lipazei se pot folosi și alte lipide de diferite proveniențe. Reactivi tampon acetat, pH = 4,7; ulei rafinat; hidroxid de sodiu sau potasiu, soluție 0,01 N; fenolftaleină, soluție alcoolică 1
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
unor lipide ca urmare a acțiunii unui preparat enzimatic obținut din semințe oleaginoase. Substratul ideal pentru studiul activității lipazei dintr-un material oarecare sunt lipidele provenite din același material. Totuși, în calitate de substrat al activității lipazei se pot folosi și alte lipide de diferite proveniențe. Reactivi tampon acetat, pH = 4,7; ulei rafinat; hidroxid de sodiu sau potasiu, soluție 0,01 N; fenolftaleină, soluție alcoolică 1 %; hidroxid de sodiu sau potasiu, soluție 0,01 N; alcool etilic 96 %; eter de petrol. Obținerea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
4―5―6 │ 7―8―9―10―11 2. Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice catalizate de lipază pentru: a. stearo-linoleo-oleina; b. palmito oleo-stearina; și să se prezinte structura chimică a TAG de "neosinteză" rezultați la nivelul intestinului subțire în cursul digestiei lipidelor. 3. Prezentați structura coenzimelor: NADH + H+ și NADPH + H+ 4. Prezentați schema și reacțiile implicate în: a. glicoliza anaerobă; b. glicoliza aerobă; c. calea pentozo-fosfaților; d. gluconeogeneză; e. biosinteza și biodegradarea glicogenului. 5. Prezentați structura: a. ATP, ADP, AMP și
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
măcinare a cerealelor au reacție acidă. Aciditatea făinii este dată, în principal, din fosfați acizi. În timpul depozitării, aciditatea făinii crește. Se formează acid fosforic în urma hidrolizei fitinei și a acidului fitic sub acțiunea fitazei făinii, acizi grași liberi datorită hidrolizei lipidelor, catalizată de enzima lipaze, aminoacizi prin hidroliza proteinelor sub acțiunea enzimelor proteolitice. Proteinele glutenice conțin cantități importante de acid glutamic, care fiind un acid dicarboxilic, are reacție acidă. Chiar și acizii monoamino monCarboxilici pot și dezaminați și transformați în oxiacizi
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
crește în principal în primele 7 zile de depozitare după care creșterea se diminuează. In cazul păstrării făinii timp îndelungat, aciditatea făinii crește ca urma re a acumulării unor cantități crescute de acizi grași liberi ce se formează prin hidroliza lipidelor, prCes care continuă pe toată perioada de depozitare. Principiul metodei : Extractul apos al probei de analizat se titrează cu soluție de NaOH 0,1 n în prezență de fenolftaleină ca indicator. Aparatură și reactivi necesari : balanță tehnică; pipete, cilindri gradați
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]