745 matches
-
și al chitaristului Fotache Ciolac zis „Prințul” (chitarist de mahala de la sfârșitul sec. XIX, compozitorul „Sârbei avocaților”). Începe să cânte, mai întâi, în taraful tatălui său ca vioară a doua, la nunți bucureștene dar și în cârciumile din centrul vechi (Lipscani și Blănari). În 1890 își formează propriul taraf. Din același an cântă la diferite restaurante de cartier, nunți țărănești de la marginea Bucureștiului, din 1892 începând să fie solicitat de către localurile centrale, mai pretențioase. În 1894 pleacă în primul său turneu
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
de sculptorul francez Ernest Henri Dubois, iar soclul de piatră de sculptorul român Dumitru Mățăoanu. La 14 ani de la moartea lui Eugeniu Carada, survenită în 1910, liberalii au decis să ridice un grup statuar în memoria sa, la intersecția străzilor Lipscani și Eugeniu Carada (până la acea dată numită strada Karagheorghevici), în colțul Palatului Vechi al Băncii Naționale. În cadrul Băncii Naționale au fost propuse două variante: statuie și bust. A fost aleasă varianta în formulă academistă a bustului acompaniat de alegorii, simboluri
Monumentul lui Eugeniu Carada din București () [Corola-website/Science/329618_a_330947]
-
de terenuri agricole jucau la amiază cărți pe sume mari ("stos"), conform tradiției. Noul sediu, un adevărat palat, a fost construit după planurile a doi arhitecți, și anume "Oskar Maugsch" (care a mai proiectat Palatul Băncii de Scont din Str. Lipscani colț cu Str. Eugeniu Carada [1903], Palatul Societății Generale de Asigurări de vizavi de Universitate [1906], Casa Ollănescu din Bd Dacia 87 [1910] devenită în 1936 Institutul Francez ș.a.) și Ernst Gotthilf (care a proiectat edificii în Viena dar și
Banca de Credit Român () [Corola-website/Science/328006_a_329335]
-
este situată în Centrul istoric al municipiul București, sector 3. Strada descrie un arc de cerc de la nord la sud, cu o lungime de 370 m, între Strada Doamnei și Strada Șelari, intersectându-se pe la mijlocul ei cu străzile Lipscani și Stavropoleos. Această stradă este printre primele străzi din centrul Istoric care au fost renovate și pavate. apare pentru prima dată in documente istorice care datează din secolul al XVII-lea. Strada era cunoscută sub numele de "Ulița Nemților", "Ulița
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
aici ospiciul de la Măgura Iașilor. Ștefan Bosie a fost singurul epitrop și administrator al Epitropiei din 1734 până în 1752. Din acest an și până la moartea sa, în 1765, administarea ospiciului a fost asigurată de Ștefan Bosie, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. Constantin Racoviță, prin hrisovul de la 1 ianuarie 1757, reformează organizarea Epitropiei „Sfântul Spiridon”, stabilind regulile de organizare și funcționare a spitalului, luând decizia de înființare de noi spitale la Focșani și Roman și doneză Mănăstirii „Sfântul Spiridon” moșii și alte
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
este un muzeu în subordinea băncii naționale din București, amplasat în Str. Lipscani nr. 25, sector 3. Monument istoric, Palatul Băncii Naționale a României a fost construit între 1884 și 1890, după proiectul arhitecților Cassien Bernard și Albert Galeron, lucrările fiind supravegheate de arhitecții Grigore Cerchez și E. Băicoianu. Ultima restaurare datează din perioada 1992 - 1994
Muzeul Băncii Naționale a României () [Corola-website/Science/331327_a_332656]
-
desfășoară pe o lungime de 220 de metri între străzile Șelari și Bulevardul Ion C. Brătianu. La circa 110 de metri de la intersecția cu strada Șelari, după ușoara curbă la dreapta, pe partea stângă este Strada Zarafi care ajunge în Lipscani, apoi după încă 40 de metri, pe partea dreaptă, este intersecția cu Pasajul Francez care face corespondența cu strada Covaci. După alți 50 de metri strada Gabroveni se intersectează cu strada Șepcari și se încheie în Bulevardul Ion C. Brătianu
Strada Gabroveni () [Corola-website/Science/332926_a_334255]
-
funcționează o întreagă galerie de magazine, puburi, fast-fooduri, pizzerii etc. care au revigorat viața comercială a zonei. O inițiativă edilitară care a fost declanșată în ultima vreme a fost renovarea hanului Gabroveni aflat în această zonă (cu acces din strada Lipscani), unul din cele mai importante hanuri ale vechiului București.
Strada Gabroveni () [Corola-website/Science/332926_a_334255]
-
1836, Craiova - d. 10 februarie 1910, București), economist politic și scriitor român, întemeitor în 1880, alături de Ion C. Brătianu a Băncii Naționale a României. Strada este orientată de la sud spre nord și se desfășoară pe o lungime de 150 de metri între strada Lipscani și strada Doamnei. Pe partea dreaptă a străzii este latura de vest a Băncii Naționale a României, clădire care este înscrisă pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 853, cod LMI . La intersecția cu strada Lipscani, lângă Banca Națională, a
Strada Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/333118_a_334447]
-
de metri între strada Lipscani și strada Doamnei. Pe partea dreaptă a străzii este latura de vest a Băncii Naționale a României, clădire care este înscrisă pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 853, cod LMI . La intersecția cu strada Lipscani, lângă Banca Națională, a fost dezvelit în 9 septembrie 2013 monumentul lui Eugeniu Carada, monument care fusese demolat în perioada comunistă. La numărul 3 se află sediul central al instituției Avocatul Poporului și între numerele 3 și 5 este intrarea
Strada Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/333118_a_334447]
-
Primăria Municipiului București, prin ARCUB, vă invită la deschiderea stagiunii de jazz pe 19 ianuarie, de la 19:30 în Sala Mare (str. Lipscani 84-90). Programul Jazz @ARCUB - ARTIST IN RESIDENCE, curatoriat de pianistul de jazz new yorkez de origine română Lucian Ban, demarează în noul an cu o premieră absolută-Iordache prezintă suita "TITAN", o lucrare originală pentru sextet de jazz inspirată de cunoscutul
Premieră absolută în cadrul ARTIST IN RESIDENCE – Iordache prezintă Suita Titan by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105864_a_107156]
-
a fost hirotonit preot, iar mai tarziu episcop în Cartagina. Sfanțul Ciprian a murit ca martir pe 2 octombrie 304 împreună cu Sfântă Iustina, potrivit crestinortodox.ro. Sfanțul Ciprian înlătura farmecele și vrăjile Pe Calea Victoriei, nr.12, între străzile Stavropoleos și Lipscani, se află Biserică Sfanțul Ciprian - Zlătari. În această biserică este prezentă mâna dreaptă a sfanțului Ciprian. Oamenii il cinstesc pentru partea luminoasă a vieții sale: convertirea la creștinism, viața închinata slujirii lui Hristos și pentru cunună de martir pe care
CIPRIAN, sfântul care înlătură vrăjile și farmecele. Citește rugăciunea către Sf. Ciprian by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101794_a_103086]
-
intersecția cu strada Gh. Manu, Muzeul Național de Artă al României - în Piață Revoluției, Muzeul Municipiului București pe Calea Victoriei, după intersecțiile cu Bd. Regina Elisabeta. Autobuzele de pe linia specială vor avea stații și la Muzeul Național de Istorie de pe strada Lipscani, stația "Piață Unirii 1" (legătură cu liniile 104, 116, 117, 123, 124, 312, 313, 783), Piață Eroii Revoluției, în dreptul Cimitirului Șerban Vodă, Muzeul Tehnic Național de pe stradă 11 Iunie, în stația "Parcul Carol I" (legătură cu linia 232). Mijloacele de
Noaptea Muzeelor. RATB înființează linii speciale. Vezi rutele by Cristina Ciobanu () [Corola-website/Journalistic/102048_a_103340]
-
casă mare a dumneaei cluceresi Drugăneaschi de lângă biserica Sfâtăș Dimitrie, metoh al episcopiei Buzăului; s-a întins cu iuțeala fulgerului în formă de triunghiu, pe de o parte, spre Curtea Veche și pușcărie înainte, iar pe de altă parte, spre Lipscani și Sf. Gheorghe cel Nou, mistuind într-o clipă tot ce a întâmpinat într-acest triunghiu până când răsuflând (răbufnind) afară din oraș și nemaigăsind hrană, a trebuit să stea.” 2000 de clădiri distruse „Mahalaua Sfântului Dimitrie de la biserică la vale
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
olandez cu boală Parkinson a creat o lalea roșu cu alb, dedicată doctorului James Parkinson, cel care a oferit în 1817 primele informații relevante despre această boală. Covorul din Lalele va fi expus în perioada 3 - 5 aprilie pe Str. Lipscani, în zona pietonală din fața Băncii Naționale a României. Bucureștenii sunt invitați să susțină pacienții cu boala Parkinson prin urcarea pe Facebook a fotografiilor cu Covorul de Lalele, împreună cu unul dintre hashtag-urile campaniei:#gradinacusperante, #lalelerosii, #covordinflori, #covordinlalele. 72.000 de pacienți Conform datelor CNAS
PARKINSON, boala bătrâneții care îi lovește și pe tineri. Primul Covor din lalele-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102163_a_103455]
-
marea fiind singurul fundal posibil pentru acest tip de concept teatral. Invitații care au onorat prima ediție a Blue Theatre au fost companiile de teatru independent Godot, Teatrul de Artă, Green Hours, În Culise, Teatrul Arte del Anima, Teatrul de pe Lipscani, Compania Instabili Vaganți - Italia, Compania Maladype Theatre - Ungaria, Compania Atom Theatre - Bulgaria, Teatrul Mignon, care au adus în festival peste 20 de spectacole, dar și actori și piese consacrate. În program au fost înscrise și conferințe, ateliere de teatru dans
Festivalul internațional de teatru independent de la Constanța () [Corola-website/Science/337624_a_338953]
-
sa în cadrul expoziției românești de la Bienala de la Veneția din 1924. El participa atunci, alături de alți 25 de pictori, în interiorul Pavilionului Central, fiindu-i alese de către Arthur Verona (comisar al expoziției) două opere - În fața oglinzii și Portretul fiicei mele. Spălătoreasă pe Lipscani Un lucru interesant de menționat este faptul că, la expoziția societății Tinerimea Artistică din același an, Vermont expunea alături de fiica sa, Margot, pictoriță dar și model al tatălui ei. Tinerimea Artistică a reprezentat pentru Vermont ocazia celor mai importante expuneri
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]
-
ultimii ani de carieră Vermont producea compoziții cu adevărat importante, cum ar fi Café de la Paix (1925) sau Plajă la Dieppe (1929). Eleganță Majoritatea operelor propuse în licitație se subsumează, ca tematică, direcțiilor amintite. De remarcat o radioasă Spălătoreasă pe Lipscani din 1890, evaluată la 6.000-9.000 de euro, o delicată scenă intimistă intitulată După baie (3.500 - 4.500 de euro), Eleganță din 1925, înudită cu scenele interioarelor burgheze (4.500 - 6.500 de euro). În genul peisagistic, se
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]
-
Doi reprezentanți ai noului val al jazzului românesc, Dan Mitrofan și Răzvan Cojanu prezintă în premieră la ARCUB(str. Lipscani 84-90), joi, 11 mai, ora 19:30, cvartetele ce au componentă internațională The Comforter și United 4, în cadrul concertului Young Lions: New Romanian Contemporary Jazz. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin ARCUB și face parte din stagiunea de
Dublu concert din cadrul stagiunii de jazz ARTIST IN RESIDENCE: Dan Mitrofan Răzvan Cojanu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105545_a_106837]
-
de pești roșii cu ajutorul unei proiecții video. Instalația artistului din Toulouse a participat la Night Festival Singapore (2012), Festivalul La Novella din Franța (2013), Festivalul Luminilor din Dubai (2014). Creația Monolith, realizată de echipă Hyperbynary, va fi amplasată pe Strada Lipscani, nr. 19, vizavi de Magazinul Victoria. Este un omagiu adus atmosferei urbane nocturne. Obiectul principal al instalației absoarbe lumină înconjurătoare și o transformă într-un show digital captivant. Compus din peste 3.300 de LED-uri, ansamblul afișează întregul spectru
Spectaculosul SPOTLIGHT – Festivalul Internațional al Luminii, pe Calea Victoriei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105605_a_106897]