161,480 matches
-
cu "reperul italian", rădăcinile comune și similaritățile istorice dintre cele două țări făcând această pendulare între spațiul românesc și cel italic una firească. În finalul volumului este studiat un caz de epigonism literar: este vorba de Arturo Graf, profesor de litere la Universitatea din Torino, contemporan cu Eminescu. Petrecându-și o parte din copilărie și adolescență pe meleaguri românești, Graf scrie poezii din care răzbat inconfundabile ecouri eminesciene. Ceea ce atrage atenția în mod deosebit în lucrarea de față este stilul acesteia
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
sînt deja dincolo despre lucruri ce par că se află dincolo deși sînt încă aci despre ceea ce a fost și nu va mai fi niciodată despre ceea ce n-a fost niciodată și va fi cu spaima ce se trezește între litere cum apa dintr-un rîu ce se dezgheață ca și cum nu te-ai mai recunoaște ca și cum scriind ai mai citi. Poate că timpul nostru Poate că timpul nostru stă-n loc cum o roată ce s-a oprit brusc și ne
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14330_a_15655]
-
degete așa cum facem noi băieții când arătăm mă rog un vârf de cretă scoate: Îți fac o poemă Pe loc ți-o fac! Și se târa cu creta lui pe sub mese Desenând cimentul Mișuna în patru labe pentru alea câteva litere. Dă-te bă la o parte să pot citi! Nu se dădea. S-ar fi târît înapoi cu burta pe piatră să șteargă tot ce scrisese. Dar l-am sculat cu prima monedă am dat-o de-a dura a
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
un zîmbet îi strălucea în colțul buzelor. Zeci de exemplare dintr-o carte al cărui titlu deocamdată nu îl deslușeam, părea că le păstrează ascunse. E. Lovinescu apucă un volum, răsfoi primele pagini și îmi arătă numele meu tipărit cu litere mari pe prima pagină a romanului meu de debut intitulat Bogdana. Deodată se făcut lumină în percepția mea. Nu-mi credeam ochilor ceea ce vedeam: Ioana Postelnicu se înșirau literele care alcătuiau numele meu de scriitoare, pseudonim dat de către E. Lovinescu
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
volum, răsfoi primele pagini și îmi arătă numele meu tipărit cu litere mari pe prima pagină a romanului meu de debut intitulat Bogdana. Deodată se făcut lumină în percepția mea. Nu-mi credeam ochilor ceea ce vedeam: Ioana Postelnicu se înșirau literele care alcătuiau numele meu de scriitoare, pseudonim dat de către E. Lovinescu proaspetei autoare a romanului Bogdana. Bucuria mea era imensă. Nu o puteam mărturisi de emoție, stam aplecată pe volumul proaspăt tipărit și mă uitam la el ca la o
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
timp îndelungat transcriind autografe diferitelor personalități culturale la care avea să ajungă banalul meu autograf, lipsit cu totul de imaginație. Ceea ce era important și-mi umplea sufletul de o mîndrie și o fericire fără de margini, era numele meu tipărit cu litere mari pe coperta primului meu roman Bogdana, apărut sub sigla editurii Socec în anul 1939. Am părăsit locuința lui E. Lovinescu strîngînd în brațe volumul care răspîndea o mireasmă de tipăritură proaspătă. Îmi venea să opresc trecătorii de pe stradă, să
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
fel: impasibil. Asupra acestui punct, un scriitor mărunt, Simion Stolnicu, și unul aflat tot timpul sub reflectoare, Camil Petrescu, sînt de acord. Stolnicu își ascunde supărarea în paginile unui jurnal intim, Camil Petrescu și-o dezvăluie în 1932, tipărită cu litere de-o șchioapă, pe prima pagină a României literare, iar titlul e elocvent: Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile. Contemporanii lui Lovinescu nu făceau eforturi prea mari de imaginație: pentru ei, ca și pentru noi, un om civilizat sau discret
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
un loc aparte, atent distribuite, astfel încât, cantitatea virtuală de semnificații este concentrată la maxim. Multe povestiri frizează banalul, căci compozițiile sunt trasate din doar câteve linii simple și comune, dar, în același timp, se pretează la articularea a numeroase sensuri: "litera ă...ș va funcționa ca un sesam. Pagina cedează cu adâncimi de oglindă veche. Cuvintele urcă și, odată cu ele, imaginile." În multe din povestiri nu se întâmplă nimic, imaginile sunt statice, iar atmosfera devine pe nesimțite apăsătoare. Procedeul e destul de
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
și trandafiri. În adolescență, în tinerețe (dar cum poți să desparți în felii, ca pe un tort, viața?), manuscrisul, rapid sau chinuit, cu ștersături, cu amănunte adăugate pe margini, neavînd nici o legătură cu mijlocul, cu miezul paginii, fila plină de litere, de desene, de pete de cafea, foaia, dreptunghiul de hîrtie, "obiectul" creat astfel, îmi cădea cu tronc, mă îndrăgosteam de dînsul. Da, atunci manuscrisul se transforma într-un "corp" iubit. Dormeam cu el în pat! Motanul siamez (Scămoșilă), gelos, de
Catalog de nimfe (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14461_a_15786]
-
am murit nu-mi trimiteți flori nu exist n-am murit mulțumesc comemorare acum scriu de parcă aș duce flori într-un cimitir peste gesturi peste cuvintele dragi s-a așternut rece o lespede scriu cum mi-aș face loc între literele gravate pe cruci stângace șterse pe jumătate nu eu nu am fost acolo n-am sperat n-am iubit n-am crezut va suna telefonul și cineva o să spună "mă scuzați am greșit" va fi dimineață voi găsi pe pajiște
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
în cîmpul literaturii, al științelor, în mod absolut remarcabil, grație multelor cunoștințe, atît în plan orizontal, cît și în plan vertical. Studiile i-au fost numeroase și profunde, ca și opera beletristică. A absolvit Facultatea de Medicină și Facultatea de Litere și Filosofie din București. Totodată deține titlul de doctor în medicină și chirurgie, precum și pe acela de medic primar psihiatru. Așadar, totul grație formării sale, multiplelor domenii abordate. Nemulțumit cu puținul, el își desăvîrșește pregătirea și practica în țară, cît
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
purtîndu-și bastonul alb, semnul distinctiv al unei categorii îndurătoare. Venea în parcul spațios, întotdeauna pe aceeași bancă scorojită, apoi revopsită și iarăși scorojită... Tăcere căruntă, aiuritoare. Cînd și cînd se însoțea cu un vrednic matein, recunoscut și el în lumea literelor, Radu Albala, îngrijitorul ultimei ediții semnate Ion Biberi. Trăiască visătorii! Și dreptunghiul imaginar ca un ecran. Soarta literatului transpare din destinul cărților sale, din performanțele clepsidrei, incluzînd drama ca atare și plînsul interior, diafan. Mai-sus-amintitul volum a văzut lumina zilei
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
îngrijitorul ultimei ediții semnate Ion Biberi. Trăiască visătorii! Și dreptunghiul imaginar ca un ecran. Soarta literatului transpare din destinul cărților sale, din performanțele clepsidrei, incluzînd drama ca atare și plînsul interior, diafan. Mai-sus-amintitul volum a văzut lumina zilei la Editura " Litera", culmea, " În regia autorului", ceea ce înseamnă - mai pe șleau - că dînsul a subvenționat toate cheltuielile (preț de vînzare, în 1981 - 13 lei) tipăririi acestuia. Ion Biberi s-a născut curînd după descălecarea secolului al XX-lea, mai exact în 1904
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
ghioceilor ninsese la Stockholm, dis-de-dimineață. Mă trezisem brusc, neliniștită; auzisem un zgomot de cărți căzând. În realitate fusese numai un foșnet, un fâșâit ușor dinspre fereastră, un sunet, un clinchet, poate un ton, resturi ale unui dangăt profund din prima literă a alfabetului. Mă trezisem cu un A în gură. Mă ridicasem repede din pat făcând doi pași exact lângă fereastra prin care obișnuiesc să fixez teiul și cuiburile pline de coțofene. Totul fusese acoperit de alb - ninsese toată noaptea cu
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
de Filologie a Universității București (secția română-engleză), promoția 1980. Cărți publicate: Un război de o sută de ani, Editura Albatros, 1981; Cinci (antologie colectivă, împreună cu Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu), Editura Litera, 1982; Aripa secretă, Editura Cartea Românească, 1986; Au carrefour des grandes routes commersiales, Editura EST, Paris, 1990, în traducerea lui Sebastian Reichmann; Atelierele, Editura Cartea Românească, 1991; Les ateliers, Editura EST, Paris, 1991, în traducerea lui Alain Paruit; Ia-ți
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
auzi din departe puternic însă foarte dintr-un fum înalt ca o vedenie cineva îi vorbi oprește-te piatra Eben-Ezer este în fața ta dacă te-aș lăsa să mă vezi m-ai recunoaște după semnul de pe obrazul stîng în forma literei T și golul dintre dinții din față de sus (acesta-i spațiul care măsoară distanța ce-i mai separă pe cei mici de cei de acasă) totuși îți spun că eu sunt cel ce păzește acum valea umbrei aici îi aștept
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
atît de neinspirat latifundiul moștenit la Cîrligi, gara Galbeni, moare subit în mai 1934, la doar cîteva luni după ce fusese numit în prima și ultima lui slujbă oficială, aceea de redactor-șef al Revistei Fundațiilor Regale. Absolvent al Facultății de Litere din Iași (1898), își desăvîrșește studiile postuniversitare în Germania, unde trece fără nici o dificultate, la Halle, doctoratul în filologie. În același scurt interval de timp se căsătorește cu Ștefania, fiica lui C. Dobrogeanu-Gherea, care studia pianul la Conservatorul din München
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
vorbesc despre anii ’20, cînd rata analfabetismului era în continuare foarte ridicată în România), orice evreu are cel puțin 4 clase, unii dintre „subiecții" cărții au simțit deja nevoia să-și pună pe hîrtie propria experiență. Probabil această familiaritate cu litera scrisă, cuvîntul (hasefer) îi face mai puțini supuși stereotipurilor identitare, rescrierii trecutului, universalizării percepțiilor subiective, de care suferă de multe ori poveștile de viață. Cuceritoare și emoționante, aceste interviuri sînt un fel de cîntec de lebădă al unei lumi pe cale
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
a declarat că el nu pleacă din țară, pentru că România e țara lui" și se simte sută la sută român. Mai târziu, cei doi foști colegi aveau să întrețină o corespondență care a durat 20 de ani. La facultatea de Litere, Alexandru Ciorănescu s-a simțit foarte legat de profesorii N. Cartojan, Charles Drouhet și Ramiro Ortiz, pentru teza de licență luându-și ca subiect Scriitorii români și Italia. Încă de pe atunci, se conturează orientarea lui fundamentală: "comparatismul era cea dintâi
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Silvia Chițimia În barca lui Rimbaud Înlăuntrul rece al literei O Picură apa. E-ul s-a ascuns În cavoul cu moaștele sfinților Părinți. Uruitul lui U abia se mai aude prin Scoica istoriei. I-ul urcat pe muntele lui A Luminează, luminează Până ia foc și arde cu totul
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
putință Să-mi fac din suflet o armură Atât de clar strălucitoare Încât să nu ghicească nimeni Că dedesubt amar scapătă trupul, Să fiu etern prezent chiar de-năuntru Mi-aș înceta deodată locuirea. Nu-mi încheiasem bine gândul Când literele de pe pagini Și pozele cu falnice morminte Au început să mă viseze. Simțeam un rece de statuie Suind în sânge și obrazul Mi se-nvechia pe foaia mută, Și dacă nu-mi suiam privirea Spre cer către un cârd de berze
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
Ai curajul voios să-i cópii rîndurile, să-i transcrii frazele miezoase. Vorbele-i atîrnă, răscoapte, de veacuri. Lectura tihnită pierde trenul, prietene. Și-i păcat. Geaba ne strofocăm noi, scriitorii, copiatorii, scribii. E nevoie de întremare, de sărbătorire a literelor, de silabisire evlavioasă. Clipe răsfățate-n vechi înțelepciuni nu strică. Să recitești măcar o frază din Montaigne pe zi! Restul e doar, pur și simplu, rest...
Fluturii au meserie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14648_a_15973]
-
studiate la cursuri și seminarii. Le numesc cu numele acesta banal, generic, de obiecte, întrucât ele aparțin celor mai diverse domenii de cercetare, care toate mă atrăgeau în acele timpuri ale uceniciei mele. Câteva exemple. Eram înscris pe lângă Facultatea de Litere și Filosofie la Facultatea de Medicină. Profesorul de anatomie, Victor Papilian, ne descria la cursul său "stânca temporalului" a acelui os de forma unei scoici rotunjite, ce închide lateral, de o parte și alta, cutia craniană, fiind situat între parietal
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
să spulbere acel imperiu intemporal al Ideii. Universitatea noastră din Cluj intra în 1948 într-o zonă a turbulențelor anunțând distrugerea sa. Îmi amintesc cuvintele rostite cu un calm amenințător chiar în această sală, în fața cadrelor didactice de la Facultatea de Litere și Filosofie, a profesorilor noștri și a noastră a tinerilor asistenți, de o "instructoare" a Partidului comunist: Noi nu suntem împotriva urii " țipa acea energumenă " și vom ști să aplicăm violența acolo unde e nevoie". Era singura ședință de acest
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
să-i abat ideea pe care eu o împlîntasem în percepția lui, în București, dar n-am reușit acest lucru. Locomotiva trenului care aștepta în gară, slobozi un șuier dînd semnalul de plecare spre localitatea balneară Ocna Sibiului, scrisă cu litere mari pe tăblița atîrnată de vagonul, care se puse în mișcare. Am ajuns în gara stațiunii, odată cu pîlcul de tineri gălăgioși, care călătoreau în fiecare zi spre stabilimentele băilor, nerăbdători să se arunce în apa sărată, care îi aștepta. Am
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]