192,981 matches
-
cîtva timp, și eu m-am plîns că autorul - nu zic autorul român, pentru că, de fapt, cred că autorul dintotdeauna și de pretutindeni e asemănător, dar - autorul nostru cred că e mai "contondent" decît alții. Nu acceptă că tu, critic literar, poți să ai viața ta, poți să ai timpul tău, opțiunile tale, că ai și tu nevoie de un interval în care să frămînți idei, să pritocești o carte. Toată lumea consideră instanța critică la noi ca un fel de serviciu
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
poezie și încă poezie duioasă, metafizică, prefațată de Ioan Alexandru, și am ajuns la cronici fiindcă ziarele noastre nu acceptau studii despre Eminescu, despre Blaga, Arghezi, despre ce voiam să fac eu. De fapt, "naturelul" meu este jumătate de istoric literar, de om care face sinteze, critică de susținere, de identificare și jumătate eseist, narcisiac, nombrilist, ludic, încît pot să spun că am ajuns la 48 de ani și încă n-am început să fac ceea ce eu cred că e vocația
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
să spun că după întîlnirea cu doamna maior Coliban, care mi-a demonstrat, extrem de gentil, de altfel, că nu e cazul să avem forme organizate clandestin acasă. Pe urmă, doamna Bușulenga m-a pus la "Revista de istorie și teorie literară" ca să mă vindece de aceste chestii deocheate, cum ar veni. Cînd eram mic, eram deci mai degrabă colectivist, funcționam ca liant, multă lume considera că eram un factor coagulant foarte bun. Acum am ajuns elitist - bine, e și marea mizerie
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
sînt indiferenți față de noile realități; alții încearcă acomodări firave, iar cîțiva deja se cred cyberscriitori. Fiecare cum poate. Două cazuri foarte diferite de "trai scriitoricesc" în anii 2000 sînt Horia Gîrbea și Ioan Lăcustă. Alăturarea lor e rodul hazardului cronicii literare. Nu încerc comparații și metafore. Este însă foarte interesant cum fiecare își camuflează, pe cît posibil, deruta în fața cititorului nou, în fața anilor 2000, despre care citeam cîndva, vorba ceea, în Isaac Asimov. Horia Gîrbea este un scriitor care pare "făcut
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
în sine, de a face foiletonistică, pentru captarea unui cititor dificil, foarte dificil pentru un scriitor care vine dinspre literatura de "enclavă" (de cenaclu) înspre literatura de consum. Pentru mulți, colaborările la Playboy sau ProTV Magazin sînt din start compromiteri literare. Mie mi se par încercări simpatice de schimbare în aria literaturii de larg consum. Pentru alții e enervant monopolul grupului Boerescu exact pe acest perimetru al literaturii de consum (și plătite bine - un motiv mare de frustrare pentru literatul român
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
literatură pentru mase, nu au reușit să-și facă din nume o marcă. De aceea încercarea unui Horia Gîrbea rămîne un eșec. El nu va putea să "facă vînzare" publicîndu-și prozele din Playboy, separat. Nu faci bani, nu contezi. Economie literară de piață. Și atunci, ne întoarcem în atmosfera eterată a literaturii frumoase, dar care nu se vinde și scoatem un volum de proză scurtă: Enigme în orașul nostru. Millenium digital text. Și, în continuare, îi putem aplica o analiză "estetică
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
-i mai interesează." O observație corectă despre un caz special de priză la publicul adolescentin și un ton acru de "dascăl" cu tema "toate-s vechi și nouă toate". Poate părea ciudat că analizez o opinie desprinsă dintr-o bucată literară, că fac proces de intenție unde nu trebuie. Dar una dintre caracteristicile lui Gârbea este că face proză scurtă cu "morală". Un soi de fabule, unele foarte haioase, pentru ca la sfîrșit să dea cu bîta-n baltă - pentru că fabulă fără morală
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
poporul român: "Dar Dochia-Iulia continua, aproape plîngînd, să-și arate trupul și să strige spre roman un cuvînt dacic: Barza! Barza!" Poate cu astfel de proze s-ar putea "vinde" Horia Gîrbea. Deocamdată mileniul trei l-a prins cu aspirații literare cuminți, dar cu o mască de "scriitor nou" destul de bine confecționată. Horia Gârbea, Enigme în orașul nostru. Millenium digital text, Editura Fundației Pro, 2001, 96 p., f.p. Complet în altă lume este desantistul Ioan Lăcustă: "Este foarte greu să mai
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
nota lor gravă și esențială, în ritm de poemă și mărturisire de credință, piese de teatru comentate, cu jocul actorilor adus în prim planul atenției, personaje reale trecute prin sita sensibilității scriitorului, portrete și autoportret, legate între ele de probleme literare, de experiențele creației, de viața politică și socială. Fără să fie teoretician, Gala Galaction se lansează în observații, adesea exprimate printr-un joc de cuvinte, printr-o anecdotă, în strânsă comunicare, în stare să dezvăluie succesiunea generațiilor politice, să le
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
turcismele sînt doar pomenite, în enumerări, de obicei în asociere cu grecismele. Se poate observa că, în comparație cu alte purisme lingvistice manifestate în spațiul balcanic, cele românești nu identifică în turcisme un obiect de ostilitate politico-ideologică. P.V. Haneș (în Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea) amintea că "grecii înlăturau din dicționarele lor, tot în secolul al XVIII-lea, orice cuvînt slav ori turcesc. Cele din urmă în special aduceau aminte supremația otomană, de tristă memorie pentru
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
feregea, genfez, hanima, hurioară, iașmac, kiahiul etc., la care se adaugă numeroase nume proprii; elementele turcești umplu uneori strofe întregi. Faptul că lexicul turcesc evocă un orientalism cu modele occidentale (Victor Hugo) e un bun exemplu de detașare estetică: exotismul literar e semnul unei geografii imaginare mai puternice decît istoria imediat
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
excluderea din facultate. În realitate măsurile punitive, represaliile împotriva noastră erau organizate de comitetul orășenesc al Comsomolului și de comandamentul său operativ, în fapt de KGB. Periodic băieții noștri erau percheziționați, le erau confiscate culegerile de versuri și alte lucrări literare scoase de Samizdat. Agenții operativi provocau în piață bătăi pentru a ne putea împrăștia, nu ne lăsau să ne apropiem de monument la ora stabilită pentru întâlnirile noastre, făcând cordon în jurul lui. Dar, cu toate acestea, nu puteam fi opriți
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
poezie dedicat comemorării morții lui Maiakovski. La ora stabilită, piața era plină până la refuz. Mulți plimbăreți, văzând lume adunată și neștiind ce anume se va petrece acolo, se apropiau de piață. Părerile noastre erau împărțite: unii considerau că manifestarea noastră literară trebuie amânată, alții, dimpotrivă, că e prea târziu să o amânăm. Într-un sfârșit am hotărât să ne declamăm versurile. Atmosfera devenise extrem de încordată, agenții operativi erau pregătiți să acționeze în orice clipă. Când a început să recite Șciukin, aceștia
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
succes greu de explicat, întrucât cărțile dumneavoastră nu au happy-end. Ce anume din scrisul dumneavoastră credeți că place publicului? - Sunt un animal afectiv. {i cred că asta se simte în orice scriu. Ar fi o explicație. - Ce citiți (în afară de “România literară”)? - N-am mai citit demult o carte cu interesul pe care mi-l provoacă Jurnalul Monicăi Lovinescu. Începusem să mă tem că și gustul lecturii se uzează. Aveam tendința să citesc pe sărite, să răsfoiesc ori să las cărțile citite
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
apă și să te trântești pe nisipul cald. Pentru mine, la mare există un singur anotimp. Vara. - Vă urez ca în 2003 să fiți sănătos și puternic, să scrieți texte inspirate (din care să publicați măcar o parte în “România literară”), să fiți înconjurat în continuare de admiratori (și admiratoare) și să nu mai aveți ca interlocutori oameni de cauciuc, de genul lui Cosmin Gușă. Dumneavoastră ce-mi urați mie? - Să n-aveți parte de o amintire cu Cosmin Gușă.
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
să fie la curent cu acest lucru. Nici nu ne facem iluzia că ne-a citit vreodată. Îndefinitiv, dacă i se părea de neocolit titlul rubricii noastre, putea s-o declare frumos: mi-a plăcut titlul Ochiul magic din România literară și mi l-am însușit. Ar fi fost o hoție mărturisită, adică pe jumătate iertată. Dl Aristide Buhoiu a preferat una de neiertat. Ne consolăm și noi cum putem: măcar să fie rubrica din Național la înălțimea celei din România literară
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
literară și mi l-am însușit. Ar fi fost o hoție mărturisită, adică pe jumătate iertată. Dl Aristide Buhoiu a preferat una de neiertat. Ne consolăm și noi cum putem: măcar să fie rubrica din Național la înălțimea celei din România literară. O vom citi cu multă atenție. O vom monitoriza, cum se spune acum. * Cotidianele de luni 6 ianuarie comentează noile prevederi, referitoare la presă, ale Codului Penal propus Executivului de către Ministerul de Justiție. Înloc să dea curs recomandării și normelor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
vremea cînd era Președintele Iugoslaviei. Scandalul declanșat atunci a avut ecouri internaționale extrem de nefavorabile actualului deținut de la Haga. * Impresionante mărturii de părere de rău și simpatie pentru prea repede dispărutul Dumitru Tinu, directorul Adevărului în oată presa săptămînii trecute. România literară se asociază tuturor celor care l-au prețuit și care-l regretă pe ziaristul prob și moderat care a fost Dumitru Tinu. Într-o presă nebună, nebună, ca și lumea în care trăim, Dumitru Tinu a reușit să rămînă normal
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
presă nebună, nebună, ca și lumea în care trăim, Dumitru Tinu a reușit să rămînă normal. Lucruri care nu se fac OBSERVATORUL CULTURAL de la începutul anului (1-13 ianuarie) are ce are cu politica editorială, ca să-i zicem așa, a Românei literare. Autorului unei note de la rubrica Infoliterar i se pare că revista noastră s-a grăbit să acorde premiul pentru Cartea Anului, în decembrie trecut, neașteptînd eventuale apariții tardive. Mai mult, între nominalizări a fost și o carte din 2001. Ca să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
scurtului răspuns la o anchetă a Observatorului care n-avea nici o legătură cu premiul acordat de noi. Luminița Marcu ar fi trebuit să știe, înainte de a ne azvîrli în obraz crasa noastră incompetență critică, că există anumite reguli de conviețuire literară, tot așa cum există unele de conviețuire socială. Sînt lucruri care nu se fac, Luminița Marcu! * În fine, Petru Romoșan scrie un text inadmisibil contra lui Andrei Pleșu. Observatorul îl găzduiește fără să clipească. Problema, pentru Romoșan, nu e că CNSAS
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
Mihai Zamfir În Portugalia, aniversările literare s-au ținut lanț în ultima vreme. Abia trecuse "anul Eça de Queirós", abia și-a închis porțile anul cu trei centenare majore, 2001 (în care au fost sărbătoriți Régio, Rodrigues Miguéis și Nemésio), că o nouă aniversare insolită și-
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
Facultatea de filologie - pentru liniștea studenților - să nu se mai prezinte teorii diferite, să nu mai existe o diversitate derutantă de opinii: "este într-adevăr inadmisibil ca în Facultate să se predea studenților mai multe definiții asupra noțiunii de limbă literară, fiecare profesor avînd teoria lui personală, una mai neștiințifică decît cealaltă (...). Definițiile neștiințifice pe care le-au dat unii dintre profesorii noștri limbii literare derutau pe studenți în munca lor de însușire a limbii" (SCL, 1952, p. 190). Se înțelege
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
adevăr inadmisibil ca în Facultate să se predea studenților mai multe definiții asupra noțiunii de limbă literară, fiecare profesor avînd teoria lui personală, una mai neștiințifică decît cealaltă (...). Definițiile neștiințifice pe care le-au dat unii dintre profesorii noștri limbii literare derutau pe studenți în munca lor de însușire a limbii" (SCL, 1952, p. 190). Se înțelege cum, de la asemenea principii și de la o viziune foarte particulară a noțiunior de "știință" și "științific", se poate ajunge la formulări incredibile, în care
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
întîlniri în care s-au dezbătut unele chestiuni istorice, "ajungîndu-se la următoarele hotărîri (...) obligatorii pentru Facultatea de filologie din București, Institututul de lingvistică din București, IPB și SSIF" (sublinierea îmi aparține); una dintre ele apare la punctul 3: "Limba română literară a apărut în secolul al XVI-lea pe baza graiului din regiunea Tîrgoviște-Brașov" (Cronică, în SCL, 1-2, 1956, p. 105). La drept vorbind, conținutul afirmației (exprimat cu maximă prudență) era rațional și justificabil științific: se reafirma teza că la baza
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
apărut în secolul al XVI-lea pe baza graiului din regiunea Tîrgoviște-Brașov" (Cronică, în SCL, 1-2, 1956, p. 105). La drept vorbind, conținutul afirmației (exprimat cu maximă prudență) era rațional și justificabil științific: se reafirma teza că la baza limbii literare stau traducerile de texte bisericești din secolul al XVI-lea, tipăriturile lui Coresi, care au folosit mai ales graiul muntenesc (evident, nici sfera religioasă, nici identitatea regională nu puteau fi formulate explicit). Latura de onestitate profesională a conținutului apare însă
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]