48,552 matches
-
o altă clauză care să corespundă cât mai bine cu putință spiritului contractului. ... XI. Soluționarea litigiilor Articolul 17 (1) Litigiile legate de încheierea, derularea și încetarea prezentului contract vor fi supuse unei proceduri prealabile de soluționare pe cale amiabilă. (2) Litigiile nesoluționate pe cale amiabilă dintre furnizori și casele de asigurări de sănătate conform alin. (1) se soluționează de către comisia de arbitraj care funcționează pe lângă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, organizată conform reglementărilor legale în vigoare, sau de
ORDIN nr. 1.471/332/2022 () [Corola-llms4eu/Law/255818]
-
90/2017, precum și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae-Ioan Cotrău și alții și constituie obiectul Dosarului Curții nr. 1.805D/2020. ... 18. Excepția a fost ridicată în litigii care au ca obiect soluționarea cererilor privind plata ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII: Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
iulie 2008, prin care s-a stabilit că legea aflată în vigoare la data formulării cererii este aplicabilă pe tot cursul procesului, dar și art. 58 și 66 din Legea nr. 24/2000. ... 24. Autorii consideră că acțiunea care constituie obiectul litigiului în care au ridicat prezenta excepție de neconstituționalitate nu este prematură, în sensul avut în vedere de instanța supremă prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, deoarece Legea-cadru nr. 284/2010 a fost expres abrogată, începând cu data de 1
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
astfel de funcții. 187 După cum reiese din cererea de decizie preliminară, instanța de trimitere adresează această întrebare ca urmare a faptului că misiunile cu care este învestit un organ judiciar precum cel vizat de reglementarea națională în discuție în litigiul principal și în special întinderea competențelor de care dispun în cadrul acestor misiuni membrii cu funcții de conducere ai acestui organ sunt de natură să ridice semne de întrebare în raport cu cerința de independență a judecătorilor. 188 În această
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
sensul articolului 51 alineatul (1) din cartă [Hotărârea din 2 martie 2021, A. B. și alții (Numirea judecătorilor la Curtea Supremă - Căi de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 111, precum și jurisprudența citată]. 193 Reglementări naționale precum cele în discuție în litigiul principal se aplică magistraturii în ansamblul său și, prin urmare, judecătorilor de drept comun, care sunt chemați, în această calitate, să statueze cu privire la chestiuni legate de aplicarea sau de interpretarea dreptului Uniunii. Întrucât aceștia din urmă fac parte
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național. 206 Revine instanței de trimitere sarcina de a verifica, ținând seama de ansamblul elementelor pertinente ale contextului de fapt și de drept național, dacă reglementarea națională în discuție în litigiul principal a avut ca efect să confere guvernului național o competență directă de numire în aceste funcții și dacă a putut da naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 33. Sunt îndeplinite primele trei și a șasea dintre condițiile de admisibilitate, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu în materia contenciosului administrativ aflat în stadiul de recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță care a formulat sesizarea și care judecă litigiul în ultimă instanță, iar instanța supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept supuse
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
a șasea dintre condițiile de admisibilitate, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu în materia contenciosului administrativ aflat în stadiul de recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță care a formulat sesizarea și care judecă litigiul în ultimă instanță, iar instanța supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării, care nici nu fac obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 34. În ceea ce privește a patra condiție de admisibilitate, vizând
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de dată recentă și au fost generate de Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, astfel că, abia în prezent, precum și în viitorul apropiat, instanțele se vor confrunta cu litigii în care se va ridica aceeași problemă de drept, existând, așa cum s-a arătat anterior, riscul apariției unor divergențe de jurisprudență. ... 38. De altfel, riscul apariției unei jurisprudențe neunitare, reliefată deja în paragraful 35 din prezenta decizie, rezultă implicit
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
în par. 206 al hotărârii, în care se afirmă expres că, finalmente, „Revine instanței de trimitere sarcina de a verifica, ținând seama de ansamblul elementelor pertinente ale contextului de fapt și de drept național, dacă reglementarea națională în discuție în litigiul principal a avut ca efect să confere guvernului național o competență directă de numire în aceste funcții și dacă a putut da naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
cu dreptul Uniunii Europene, CJUE a decis că, în cele din urmă, „revine instanței de trimitere sarcina de a verifica, ținând seama de ansamblul elementelor pertinente ale contextului de fapt și de drept național, dacă reglementarea națională în discuție în litigiul principal a avut ca efect să confere guvernului național o competență directă de numire în aceste funcții și dacă a putut da naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
IV-a civilă a admis în parte cererea, a obligat pârâta să valideze dispoziția emisă de primarul general al municipiului București și să emită decizie de compensare prin puncte în baza art. 21 din Legea nr. 165/2013 pentru imobilul în litigiu, respingând celelalte pretenții ale reclamantei, ca neîntemeiate. ... 14. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, deși dispoziția prin care s-a soluționat notificarea a fost emisă în 2012, beneficiarii acesteia nu au primit nici în prezent drepturile acordate
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
al României, Partea I, nr. 1.080 din 20 decembrie 2018. ... 66. Prin urmare, în această decizie s-a analizat, cu ocazia unei modificări legislative anterioare a aceleiași dispoziții legale - art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 -, aplicabilitatea sa în litigii aflate pe rolul instanțelor la data adoptării modificării legislative în discuție acolo, Legea nr. 219/2020, cu precădere în etapa apelului. ... 67. Până la soluționarea sesizării Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, la data de 18 martie 2021, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
de drept ce face obiectul prezentei sesizări, în sensul că, de principiu, se poate considera că, în cauză, până la soluționarea definitivă de către instanța de judecată a contestației formulate împotriva deciziei de compensare/validare parțială, raportului juridic ce face obiectul litigiului i se va aplica legea nouă, fără a putea fi considerată retroactivă. “ ... 70. În consecință, modificarea legislativă intervenită după formularea sesizării de față se va aplica, de principiu, și cauzelor aflate pe rolul instanțelor la data intrării sale în vigoare
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
pentru argumentele arătate în continuare: (i) chestiunea de drept este esențială pentru lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020, iar de această împrejurare depinde soluționarea pe fond a cauzei, în circumstanțele expuse ale litigiului dedus judecății. În raport cu motivele invocate în susținerea contestației și plângerii formulate de petenta A - S.R.L. și cu apărările intimaților, având în vedere soluția CNSC și Adresa din 1 iulie 2020 a Comisiei Naționale pentru Produse Biocide, chestiunea de
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 37. Sunt îndeplinite primele trei condiții de admisibilitate, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care este învestită în ultimă instanță cu soluționarea cauzei, în temeiul art. 29 coroborat cu art. 35 alin. (2) din Legea nr. 101/2016
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
legale imperfecte, lacunare ori contradictorii ce necesită rezolvarea de principiu a chestiunii de drept în procedura hotărârii prealabile, și nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu. (...) Cum interpretarea normelor de către judecător implică tocmai acel procedeu logico-judiciar de stabilire a conținutului și sensului acestor norme, chestiunea de drept trebuie să suscite serioase dificultăți care ar împiedica pronunțarea soluției, și nu simple obstacole care ar putea fi
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
în care instanța de trimitere a formulat punctul de vedere asupra problemei de drept, expus la pct. V din prezenta decizie, se constată că judecătorul nu se confruntă cu o veritabilă dificultate în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale în circumstanțele litigiului dedus judecății. ... 42. Este de observat, într-adevăr, că niciuna dintre curțile de apel nu a comunicat jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, iar punctele de vedere teoretice transmise reflectă cele două posibilități de interpretare a dispozițiilor ce
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
regăsesc, așa cum afirmă chiar instanța de trimitere, în practica administrativă a CNSC și reprezintă pozițiile antagonice pe care se situează părțile din cauza în care a fost formulată sesizarea. ... 44. Or, o asemenea situație este întâlnită în cazul tuturor litigiilor, iar rolul instanței este de a înclina balanța, pe baza raționamentului logico-juridic, în procesul de interpretare și aplicare a legii, în favoarea uneia dintre părțile litigante, rolul judecătorului fiind tocmai acela de a aplica legea, pe baza metodelor de interpretare
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 44). ... 45. În aceste condiții, dezlegarea ce urmează a fi dată de Înalta Curte reprezintă chiar soluția ce urmează a fi pronunțată în litigiul în care a fost formulată sesizarea. Este adevărat că, de regulă, hotărârea pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept anticipează în mare măsură soluția ce urmează a fi pronunțată în cauza în care este formulată sesizarea, ca o
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
regulă, hotărârea pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept anticipează în mare măsură soluția ce urmează a fi pronunțată în cauza în care este formulată sesizarea, ca o confirmare a legăturii de dependență între chestiunea de drept și litigiul de fond, însă, în speță, reprezintă o veritabilă dezlegare a litigiului respectiv. ... 46. Este necontestat faptul că și chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări este susceptibilă de interpretări diferite, situație specifică însă oricărui litigiu dedus judecății, și poate
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
anticipează în mare măsură soluția ce urmează a fi pronunțată în cauza în care este formulată sesizarea, ca o confirmare a legăturii de dependență între chestiunea de drept și litigiul de fond, însă, în speță, reprezintă o veritabilă dezlegare a litigiului respectiv. ... 46. Este necontestat faptul că și chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări este susceptibilă de interpretări diferite, situație specifică însă oricărui litigiu dedus judecății, și poate genera divergențe de jurisprudență, care „constituie, prin natura lor, consecința inerentă
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
chestiunea de drept și litigiul de fond, însă, în speță, reprezintă o veritabilă dezlegare a litigiului respectiv. ... 46. Este necontestat faptul că și chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări este susceptibilă de interpretări diferite, situație specifică însă oricărui litigiu dedus judecății, și poate genera divergențe de jurisprudență, care „constituie, prin natura lor, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență în raza lor teritorială“, iar „rolul unei instanțe supreme
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
prin Legea nr. 55/2020, prin acte infralegale, precum și cele referitoare la interpretarea și aplicarea legii, în vederea constatării și sancționării contravențiilor, excedează controlului de constituționalitate realizat de Curtea Constituțională, fiind de resortul autorităților publice responsabile, iar, în caz de litigiu, al instanțelor judecătorești. ... 37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr.
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
ordonat și controlat activitățile Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB). În același timp se creează un privilegiu, imunitate pentru MAI, pentru faptele DGPMB, pe care le-a determinat prin ordine și instrucțiuni abuzive, care au dus la nașterea litigiului. Se mai arată că ministerul a fost chemat la judecată în baza art. 224 din Codul civil, iar analiza calității procesuale pasive se poate examina doar prin raportare la acest articol de lege. Mai mult, potrivit art. 17 din Ordonanța
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]