2,956 matches
-
galben stă fața-i ca un semn”. Prin uimire extatică, Cezarul se va autodepăși (depășind) umbra și nourii: “Uimit privea Cezarul al umbra cea din nouri”) în stadiul (interiorizat) de Monarh Arhetipal (Demiurgos), dar și în stadiul de Logos Divin (Logos-ul sapiențial-ritualic din finalul poemului: “În orice om o lume îți face încercarea (...) Că vis al morții-eterne e viața lumii-ntregi”). * * * 5-FEMEIA EMINESCIANĂ - ÎNTRE MARIA FECIOARA ȘI PROSTITUATA SACRĂ Spre deosebire de Simon Magul, cu a sa Elena prostituata, Eminescu caută Arhetipul
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
înșelăciunilor și vehemențelor, sentimentale și istorice): “Întunericul din jurul meu era metafora acelui nume: Toma Nour” (II-358). Împotriva gnosticilor, Eminescu socotește somnul ca trezire în interior a Sinelui (“Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă” (I-107), pentru a-l întoarce din Logos-ul formal în Logos-ul sacru, apoi retrăgând amprentele energetice și absorbindu-l (dincolo de umbra-urmă = amprente energetice de limită, spre inexprimabil în Ființa Divină: visarea, ca tărâm al Arhetipurilor Unitare (I-303: “Cetățile mari răspândite-s în soare (concentrate în jurul
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
și istorice): “Întunericul din jurul meu era metafora acelui nume: Toma Nour” (II-358). Împotriva gnosticilor, Eminescu socotește somnul ca trezire în interior a Sinelui (“Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă” (I-107), pentru a-l întoarce din Logos-ul formal în Logos-ul sacru, apoi retrăgând amprentele energetice și absorbindu-l (dincolo de umbra-urmă = amprente energetice de limită, spre inexprimabil în Ființa Divină: visarea, ca tărâm al Arhetipurilor Unitare (I-303: “Cetățile mari răspândite-s în soare (concentrate în jurul nucleului Foc Mistic), / Palate
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
lumină (de aceea, scepticul non-vizionar din Împărat și proletar nu percepe interioritatea-esențialitatea “schinteilor” dinlăuntrul omului). Aici este și paradoxul lui Mani: particulele de lumină închise devin finalitatea lui Hristos, care le strânge, pentru a le mântui. Egoistul Dumnezeu (Ormuzd al Logos-ului Eminescu), salvând sufletul, prin Fiul Christos, se salvează pe sine însuși, devine Salvatorul salvat. Doar așa, divinitatea este activă - în rest, singurul activ este Prințul Întunericului. Dacă la gnostici ritualul este anulat, Eminescu, în schimb propune insistent Ritualul, prin
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
-ului Eminescu), salvând sufletul, prin Fiul Christos, se salvează pe sine însuși, devine Salvatorul salvat. Doar așa, divinitatea este activă - în rest, singurul activ este Prințul Întunericului. Dacă la gnostici ritualul este anulat, Eminescu, în schimb propune insistent Ritualul, prin Logos efectiv și Logos prospectiv, pentru a regresa la originaritatea-Mythos. Ritualul interior, propus de e, își are, poate, rădăcini în isihasm (hesychia = liniște. liniștire), specific bizantin: Rugăciunea isihastă a inimii, Rugăciunea lui Iisus (Eminescu o practică nu doar implicit, în toată
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
sufletul, prin Fiul Christos, se salvează pe sine însuși, devine Salvatorul salvat. Doar așa, divinitatea este activă - în rest, singurul activ este Prințul Întunericului. Dacă la gnostici ritualul este anulat, Eminescu, în schimb propune insistent Ritualul, prin Logos efectiv și Logos prospectiv, pentru a regresa la originaritatea-Mythos. Ritualul interior, propus de e, își are, poate, rădăcini în isihasm (hesychia = liniște. liniștire), specific bizantin: Rugăciunea isihastă a inimii, Rugăciunea lui Iisus (Eminescu o practică nu doar implicit, în toată lirica sa, ci
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
mistici, ca aceea a lui Meister Eckhart - este viziunea unei dumnezeiri nenumite; “Străinul, origine și scop a toate” - “îndepărtat, inaccesibil” (și, totuși, erosul transcens în Eros Agapé este, la Eminescu, în linia Ortodoxiei, o cale de acces). Frământarea și neliniștea Logos-ului eminescian sunt atitudini gnostice. Dar eliberarea în liturghia Ritualului-Logos, Eros-ul sacralizat, jertfirea Sinelui pentru regăsirea și împăcarea, întru Spirit prin orfismul-finalitate a poeziei, a Logos-ului - sunt expresia ortodoxiei creștine celei mai curate: este însăși dimensiunea arhitecturală a
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
este, la Eminescu, în linia Ortodoxiei, o cale de acces). Frământarea și neliniștea Logos-ului eminescian sunt atitudini gnostice. Dar eliberarea în liturghia Ritualului-Logos, Eros-ul sacralizat, jertfirea Sinelui pentru regăsirea și împăcarea, întru Spirit prin orfismul-finalitate a poeziei, a Logos-ului - sunt expresia ortodoxiei creștine celei mai curate: este însăși dimensiunea arhitecturală a Spiritului românesc. 7-IUBIRE ȘI PROCREAȚIE “Profundă este opoziția dintre iubire și procreație. În actul procreației, iubirea se dezintegrează, tot ce e personal în iubire moare, triumfă o
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
se naște viața - un firicel invizibil care în Cuvânt ne leagă. Mătănii din boabe de lacrimi susțin Cerul și pământul. Lacrima, plânsul dragostea, cuvântul - servită este Cina. Ceasul nouă deasupra pământului bate. Remarcăm, în poziție cheie, și prezența Cuvântului (a Logosului), acesta fiind, de fapt, lexemul dominant și tema tutelară a Litaniilor (cf. Olimpia Berca, Logosul și cuvintele, în Lecturi provinciale, Editura Eubeea, Timișoara, 2003, p. 151 - 153). Revenind la cele două volume amintite, regăsim Cina cea de taină în Casa
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
lacrimi susțin Cerul și pământul. Lacrima, plânsul dragostea, cuvântul - servită este Cina. Ceasul nouă deasupra pământului bate. Remarcăm, în poziție cheie, și prezența Cuvântului (a Logosului), acesta fiind, de fapt, lexemul dominant și tema tutelară a Litaniilor (cf. Olimpia Berca, Logosul și cuvintele, în Lecturi provinciale, Editura Eubeea, Timișoara, 2003, p. 151 - 153). Revenind la cele două volume amintite, regăsim Cina cea de taină în Casa de la rădăcina cuvântului, la pagina 31: În camera fără plafon coborî cerul. Masa e pusă
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
la dispoziția dumneavoastră, dar am să vă spun, până să-l consultați, că veți avea prilejul să citiți materiale valoroase în fiecare pagină. Nu exagerez și, sper, vă veți convinge. Eu am ales să încep cu „Conceptul de spirit și logos, în poezia eminesciană”, autor Adrian Botez, ca semn de respect pentru Luceafărul poeziei românești. Pe domnul Adrian Botez îl veți regăsi la pag. 8 cu versuri pe placul dumneavoastră. Apoi am poposit la Pamfletul domnului Corneliu Florea, pagina 12, care
DRAGI PRIETENI ŞI CITITORI DE PRETUTINDENI, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342357_a_343686]
-
tău în mine Să fie puterea lui Creatoare în mine în lume ca în lumea lui. *** Tu esti ceea ce el a dat Ca eu să pot fi În lumea lui tot mai aproape de mine prin ține către el Minunea luimii Logosul restaurator al firii *** Cuvântul creat Trăiește în mine Asemeni luminii ce mă face să cresc Către soarele meu Creatorul lumii. Referință Bibliografica: Cuvântul / Victorița Duțu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi de Autor
CUVANTUL de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342493_a_343822]
-
esență abstractă,anistorică a omului.În acest sens îl ia ca martor pe poetul romantic Holderlin, iubitori amândoi ai filozofiei grecești,astfel își exprimă Heidegger nostalgia după ancestralitatea armoniei ființei umane cu pulsațiile cosmice, a unei osmoze între existență și”logos”. El exprimă,printre altele,”anxietatea omului într-o lume a noilor dimensiuni satanice”(Martin Heidegger, The Question of Being, text dedicat lui Ernst Junger,ediție bilingvă, New York,1958,p.10).Gândirea presocraticilor, Heraclit și Parmenide, au fost predecesorii poziției,în
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
bilingvă, New York,1958,p.10).Gândirea presocraticilor, Heraclit și Parmenide, au fost predecesorii poziției,în acest sens ,al lui Heidegger. În gândirea acestora se oglindea sensul adânc al Ființei,al fuziunii dintre ea și ființările ei concrete,fuziune ordonată de „logos”. Spre deosebire de sofiști,mai ales cu Platon și Aristotel , filozofia se îndepărtează de baza fundamentală a originei sale,așa cum subliniază Heidegger în What is Philsophy(New haven,1956,p.48 și 49),Orice ființare este în Ființă.Autorul lucrări subliniază că
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
el simte. Din păcate, se pare că adesea uităm să simțim, și că nu mai avem nici curaj să simțim. Cu timpul am devenit imitatori și consumatori, și mai puțin creatori și rugători. - Care este rolul cuvântului, cu trimitere la Logos și la sfântul Apostol Ioan? - După Evanghelia lui Ioan, în Logos este viață și lumină. Lumea este a Cuvântului, dar se poate ca fiind a Cuvântului să nu-L primească pe acesta. Rolul Cuvântului întrupat este esențial pentru om. El
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
și că nu mai avem nici curaj să simțim. Cu timpul am devenit imitatori și consumatori, și mai puțin creatori și rugători. - Care este rolul cuvântului, cu trimitere la Logos și la sfântul Apostol Ioan? - După Evanghelia lui Ioan, în Logos este viață și lumină. Lumea este a Cuvântului, dar se poate ca fiind a Cuvântului să nu-L primească pe acesta. Rolul Cuvântului întrupat este esențial pentru om. El este temeiul, reperul și speranța, mărturisite sau nu, pentru toate demersurile
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
înțelepciunea populară evocă valoarea formativă a comunicării prin axiome de tipul: „Vorba dulce mult aduce”, cu expresia modernă „Tonul face muzica”. Aceste repere din filozofia populară actualizează cele trei dimensiuni ale discursului, din perspectivă retorică: docere,delectareșimovere, cu variantele grecești: logos,ethos și pathos. Interacționiștii dezvoltă teoria ritualurilor de comunicare, asociindu-le, ca efect, cu cele magico-religioase, fapt care explică încrederea omului în puterile cuvântului, producând și întreținând stări psihice. În comunicarea interrelațională dintr-un ritual confirmativ, discursul este construit prin
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
să o exprime. Realitatea dumnezeiască poate fi percepută prin intermediul simbolurilor, dar niciodată acestea nu vor putea descrie realitatea intrinsecă a dumnezeirii. Sfântului Grigorie Palama afirmă că imaginea limbilor ca de foc „arată că Duhul Sfânt este de aceeași natură cu Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu. Căci nimic nu poate fi mai aproape de cuvânt, ca limba. Și s-a mai arătat așa și pentru ca să ne arate că slujba de a învăța pe alții este un har, pentru că cel ce propovăduiește pe Hristos are
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
viața, părinți, animale, colinde, familie. Noaptea când cu adevarat s-a deschis Cerul și pastorii au văzut și au auzit coruri de îngeri. Noaptea când Dumnezeu - Cel care este viu în vecii vecilor - a deschis comunicarea cu oamenii prin Cuvântul, Logosul întrupat - Isus Cristos. Sărbătoarea lui Cristos. Diavolul a fost întotdeauna un imitator. Halloween-ul este doar un fals oribil, demonic, diavolesc. Crăciunul este Cerul coborât pe pământ în trupușorul firav al Domnului Isus Cristos - Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt, Cel care este
HALLOWEEN VS. CRACIUN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341706_a_343035]
-
de informatori. Viața în mănăstire este controlată de Partid, de Securitate și de Miliție, dar cel mai regretabil control se exercită de către stat prin ierarhia bisericească. Partea a II-a-Profețiile unui deținut. Întreaga sa viziune filocalică este o țesătură sofianică de Logos dumnezeiesc ce nu curge ca un gând lăuntric propriu, sau ca o idee de sine stătătoare, ci grăirea și voința Duhului care, întregește o comunitate de spirit. Logosul se reflectă către cuvântul gânditorului, imprimându-i taina comuniunii. Cuvântul Cel de
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
II-a-Profețiile unui deținut. Întreaga sa viziune filocalică este o țesătură sofianică de Logos dumnezeiesc ce nu curge ca un gând lăuntric propriu, sau ca o idee de sine stătătoare, ci grăirea și voința Duhului care, întregește o comunitate de spirit. Logosul se reflectă către cuvântul gânditorului, imprimându-i taina comuniunii. Cuvântul Cel de Sus impune tăcerea celui de jos, ascultarea deci, comunicându-se, comunicare ce presupune contemporaneitate și simultaneitate de sens a culturii ortodoxe în Duhul filosofiei creștine, care să imprime
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
fiul tău ! (adresându-se Mamei Sale). 4. Iată mama ta ! (adresându-se ucenicului). 5. Mi-e sete ! 6. S-a isprăvit ! 7. Tată, în mâinile Tale îmi încredințez duhul ! Crucea se identifică cu Iisus Christos, simbolizând pe Cel Răstignit, Mântuitorul, Logosul, a doua persoană a Treimii. Lemnul crucii provine dintr-un copac sădit de Set pe mormântul lui Adam, iar după moartea Mântuitorului, așchii din ea s-au răspândit în întreaga lume. La Judecata de Apoi, crucea va apărea din nou
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > A TREIA FORȚĂ - ROMÂNIA PROFUNDĂ Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 148 din 28 mai 2011 Toate Articolele Autorului A treia forță - România profundă. Autori: Ovidiu Hurduzeu, Mircea Platon. Editura „Logos”, București, 2008, 367 pagini Motto: “Nu ni se potrivește nici un model extern de civilizație: nici cel sovietic, nici cel american, nici cel nipon sau german. Ar fi trebuit să fim lăsați să creștem organic, dinlăuntrul nostru. Cred că schema de
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
teologiei ortodoxe ca și în centrul gândirii marelui nostru dascăl, se află Persoana lui Iisus Hristos, Dumnezeu adevărat și om adevărat, care întrunește în Sine trei calități care se completează între ele. Mai întâi este vorba de Iisus Hristos ca Logos divin, prin care Tatăl a zidit lumea prin puterea și lucrarea Duhului Sfânt. Poate că nimeni altul nu a reușit să pună în evidență rolul Logosului în crearea lumii, așa cum a făcut-o, la vremea sa, Sfântul Atansie cel Mare
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2030 din 22 [Corola-blog/BlogPost/344353_a_345682]
-
calități care se completează între ele. Mai întâi este vorba de Iisus Hristos ca Logos divin, prin care Tatăl a zidit lumea prin puterea și lucrarea Duhului Sfânt. Poate că nimeni altul nu a reușit să pună în evidență rolul Logosului în crearea lumii, așa cum a făcut-o, la vremea sa, Sfântul Atansie cel Mare, pe care Părintele Profesor Dumitru Stăniloae l-a tradus și comentat pe larg în ultima parte a activității sale. Iată ce ne spune Sfântul Atanasie cel
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2030 din 22 [Corola-blog/BlogPost/344353_a_345682]