2,476 matches
-
simți că palma i se duce cu brațul undeva în adâncime. Ajunsese pe un platou. Se ridică și mare-i fu mirarea când descoperi că, de fapt, cascada pornea de undeva mai sus, iar peretele era așa de abrupt și lucios că nu mai putea urca. Apa izvorăște direct din munte, iar mai sus se desfășoară doar abruptul. Alături, la câțiva pași, se află o grotă. Pătru se apropie tiptil și pătrunde înăuntru. Deodată se retrage speriat cu ochii bulbucați. În
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
ea, și untul babei. Era mai mare ca un motan dezvoltat, de cel puțin o jumătate de metru, cu capul mic și cu botul scurt, asemănător râtului de porc, cu mustăți laterale vizibile. Avea blană de culoare cenușie, cenușie-brună, foarte lucioasă, cu păr scurt, iar de la bot spre gât și până aproape de abdomen blana se deschidea la culoare până aproape de alb. Avea coadă lungă, aproape cât corpul, musculoasă. Picioarele scurte se mișcau cu repeziciune prin iarba deasă. Am avut timp să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
-l așteaptă... Spre prânz, Roxette își extindea vizitele în alte spații ale generosului castel. Mai încolo, peste două garduri, lângă râu, acolo unde sălciile plângătoare își întindeau generoasele ramuri, ca niște umbrele aplecate spre pământ, căutând apele râului cristaline și lucioase ca niște sclipiri de diamante vii, acolo o aștepta prietenul ei cel mai bun, un ponei frumos, cel cu hreavă albă, strălucitoare, crescută pe spinarea sa de culoare grena, moale ca de mătase. Poneiul, de cum o zărea, se transfigura, sărea
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
el nu rezista și tresărea, mușcând cu bucurie din bunătatea oferită și închizând ochișorii de mulțumire. Poneiul știa când se apropia ceasul de călărie a lui Roxette, când ea deschidea poarta, îl chema, încăleca pe spinarea lui cea moale și lucioasă, îl mângâia pe hreavă, îl dezmierda prin cuvinte drăgăstoase. Atunci el începea să tropăie voios pe izlaz, prindea viteză la fugă, și ieșeau în galop prin poarta larg deschisă. Treceau așa, ca adierea dulce a vântului, străbăteau întinderile, treceau podul
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
Chiciura în pomi sclipește Și în soare se topește. Iepurii, ca să se joace, Ies pe câmpuri în cojoace. Veverițele, și ele, Sar prin arbori, în flanele. Jderii trec în opincele Și-n mănuși maro, de piele. Corbii-n fracuri vechi, lucioase, Croncăne prin ramuri groase. Niculae și cu Tuța Merg încet cu săniuța, Sub lăicerele de lână, La căldură, mână-n mână, Merg în iarna albicioasă El ca el, dar ea - frumoasă! Referință Bibliografică: NICULAE ȘI CU TUȚA / Gheorghe Vicol : Confluențe
NICULAE ŞI CU TUŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376196_a_377525]
-
acelui ostrov erau ale unui bogat egiptean, Asenath pe nume. Acesta avea un conac mare, în întregime de piatră, cu bolți înalte, hambare și grajduri multe în preajmă. Alături de conacul cel prosper al egipteanului, se afla un eleșteu cu suprafața lucioasă ca o oglindă, ale cărui ape erau tulburate, când și când, de pești răpitori, care se aruncau în aer după insecte. Seara, după ce se domolea căldura zilei, la conacul cel mare al egipteanului se dădeau ospețe, la care erau invitați
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
un bal, în rochie de mătase - și nici nu vă închipuiți cât îmi plăcea mătasea! Într-o noapte, eram mică și fiind trează când părinții primeau musafiri, am văzut o doamnă care purta o rochie dintr-un material moale și lucios, l-am pipăit și i-am spus mamei: „Tu dece n-ai din asta? Vreau să ai și tu din asta!" Apoi, tot în basmul acela cu muzică, am fost țărancă și am purtat o fotă roșie... Într -alt an
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
ciorchinii ademenitori. Anticipa senzația pe care aveau să i-o lase boabele în gură după ce le va sfărâma între dinți platoșa subțire. Vânzătoarea îi urmărea mișcările cu un mic zâmbet agățat în colțul buzelor, devenite subit mai roșii și mai lucioase. Pe el, însă, îl fascinau acei struguri, cu niște boabe cât nucile, pe care abia aștepta să îi savureze înainte de meci. MECIUL! Căscând gura în stânga și în dreapta, cărând lăzi și visând la struguri, pierduse noțiunea timpului. La vederea cifrelor de pe
STRUGURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374755_a_376084]
-
în roșu galben și albastru, batrâni de vreo douazeci și patru de ani, de când o țin în valiza de carton. Nerăbdătoare, oglinda îmi zâmbește prietenoasă, hai îmbracă-te odată cu ea, știu cât de mult ai iubit-o! Peste rochia neagră lucioasă haina roșie sofisticată din catifea își deapănă amintirile. Pe Lipscani se lasă înserarea. E ora la care încep să apară bișnițarii, femile ușoare, șmenarii și ciorditorii. În luna noiembrie la ora șase după-amiază schimbată după prețioasele indicații ale iubitului conducător
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
din care se desprindeau încetunel oamenii despre care se făcea vorbire, mișcându-se încotro îi trimetea rostul. Arar, ăl mare dintre copii împingea cu vătraiul lemnele, să ia locul tăciunilor. Toți, tata și cei trei băiețași aruncau între dânșii priviri lucioase, nerăbdători să fie tors basmul din furca minunată cu aduceri-aminte. ... De când era pe lume, Natalia trăise la poala păduricii, crescând deodată cu arborii tineri și lăstarii fragezi ai acesteia. Îi pria fetei adierea vântului împarfumată de arborii vecini, iar verdele
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului alunec din nou pe un covor de ninse tulnice pururea vindecată de poteca dintre ape răsare firul unei liniști acolo e drumul cu ierburi acolo e drumul de mesteceni zăresc platanul lucioasă calea precum ochiul tău prelung la scăpătat Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNET 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SONETE CU RĂSUNET 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369189_a_370518]
-
era Artemie nici frumos, nici înalt, cum era tată-său, nu! Avea, totuși, chiar înainte de maturizare, înfățișarea unui adevărat bărbat, viguros, călcând cu toată hotărârea. Semănase la chip cu Kirk Douglas, doar că ochii lui erau albaștri-oțelii, iar părul castaniu, lucios, ondulat. După hirotonisire, purta plete lungi până la grumaz. Rasa ori odăjdiile îl făceau mai înalt. Apoi, avea, vedeau toți, carismă! Cucerea atenția, încredera oricui, iar zâmbetul îi era de-a dreptul plăcut ofensiv. Vorba era meșteșugită, mereu în slujba intențiilor
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
la marele fix, cu manichiură impecabilă, mereu asortată la pantofi, curea și poșetă, dând clasă tuturor gâsculițelor ca mine, îndrăgostite de blugi, tricouri lăbărțate și pantofi sport. - Este imposibil să te simți feminină în pantaloni, dragă, îmi arunca peste blatul lucios al biroului ei mărginit de două ghivece cu orhidee mereu în floare. Gândește-te numai câte posibilități ai avea la ciorapi: cu dungă, cu modele, plasă ... sau la culori. Închidea ochii și pun pariu că își imagina ținute întregi pornind
O ADEVĂRATĂ LADY de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378693_a_380022]
-
să te dai pe brazdă! Cine crezi că se uită la tine așa cum te îmbraci? Adevărul e că toate exemplarele masculine care ne treceau pragul erau vrăjite instant de Cleo. Poate erau ținutele ei, poate părul ei de un negru lucios, de-a dreptul orbitor și atent tapat, sau poate parfumul bogat. - Havai, dragă, adus de la București de cineva! Apropo, cu ce te dai? - Favorit, am mârâit pe jumătate rușinată deja. - Acesta nu e parfum, dragă, e un deodorant de pe vremea
O ADEVĂRATĂ LADY de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378693_a_380022]
-
O pară blondă îi atrăsese atenția încă din ziua în care coșul apăruse în raza lui vizuală. - Oh, i se destăinui unei viespi, cred că m-am îndrăgostit! Privește și tu! E atât de blondă și are pielea atât de lucioasă... - Pare foarte zemoasă, recunoscu viespea. - Aș face orice să ajung în coș alături de ea, gândi mărul cu voce tare. - Încă nu ești suficient de copt ca să poți ajunge pe o masă, îl atenționă viespea. - Dar ce să mă fac? Nu
IUBIRE DE TOAMNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377788_a_379117]
-
sărut mînușițele... cu doamne și domni eleganți, coborînd afabili din Forduri și lunecînd pe marmoratele trepte, în briantele baluri. Brațul poporului (adică al Securității) e lung! Așa suna, în anii crînceni, metaforicul avertisment al piticilor bruneți, cu mîini mici și lucioase, de barbugii, blazonate cu epoleți ascunși, adresat celor din diasporă. Nu "tutulor", ci numai "trădătorilor de țară", a căror limbă iute, neiertătoare, ajungea, pe unde scurte, exact unde trebuia. Limbă pe cît de incomodă pentru manipulatorii cu ochi albaștri, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
t.v. e bîntuit e imaginea unui pretendent la postul de yankeu suprem, de un farmec, acesta, ce umezește mai ales prim-planul mitingurilor electorale. Un Arnold, Tarzan de junglă hollywoodiană, cu înmărmuritoare armătură musculară, coborît chiar atunci de pe scena lucioaselor culturisme. Ne-am plasa dintr-o dată în jenantă naivitate, dacă ne-am imagina că statul cel mai inteligent-puternic din lume n-ar putea, la o adică, admite în vîrful său și un exemplar pentru care putere înseamnă, de ce nu, doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sale. 67 (ÎI, 118) Tîrnăcoape / Hăuind fluidul îl lașară ca să iasă: Vezi și John Milton, Paradisul pierdut, cartea I, pp. 24-25: Era pe-aproape-un deal ce slobozea/ Din clipă-n clipă foc și fum în trîmbe,/ Sclipind pe clinuri de-o lucioasa crusta,/ Neîndoielnic semn ca-n măruntaie/ I se-ascundea metalică plămada -/ Lucrare a pucioasei. Într-acolo,/ pe-arípile iuțelii, mare ceață/ Grăbi, cum fac ades pionierii,/ Armați cu tîrnăcoape și cazmale,/ Cînd taberei regale îi premerg,/ Să sape-un șanț, să-nalțe-o-ntăritură
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nevoia să Îl opună lui Balzac. Motivele sunt mai mult decât clare: „Prin fizicul și felul său de a fi, Eugène Sue era cu totul opus lui Balzac. Garderoba impecabilă, Într-un stil ușor dandy, avea bun-gust. Purta o pălărie lucioasă, cu boruri largi, pantaloni colanți, În culori deschise, care, În treacăt fie spus, nu Îi prea avantajau siluetă robustă”1. Oricum, cuvintele lui Jules Lecomte - „Se zvonește că dl Sue ar fi cheltuit pentru mobilier mai bine de o mie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de orez, cu nuanțele roșiatice ale pomeților; gâtul, de-o eleganță și de-o albeață feminine, se Înălța liber din gulerul răsfrânt al cămășii prinse cu o cravată Îngustă de mătase indiană În pătrățele. Purta un palton din stofă neagră, lucioasă și strălucitoare, un palton de culoarea alunei, ciorapi albi și pantofi lăcuiți, totul foarte curat și corect, cu o notă voită de simplitate englezească, ascunzând parcă intenția de a se despărți de stilul artiștilor, caracterizat prin pălării din fetru moale
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
amestecându-se cu apa cu săpun din lighean. Trupul acela era al unui bărbat pe care nu îl cunoștea. Un trup plin de cicatrice, de tăieturi - când adânci, cu marginile cărnoase, ca niște enorme buze lacome, când cu suprafața netedă, lucioasă, ca dâra lăsată de melc. Într-unul dintre omoplați, era o scobitură - Charlotte știa ce fel de schije cu gheară făceau așa ceva. Urmele roz ale unei cusături îi înconjurau un umăr, pierzându-se pe piept... Printre lacrimi, a privit odaia
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă, căciula desfundată, Dar fruntea lui de raze părea Încoronată. Calică-i era haina, dar strălucea pe ea Și crucea ,, Sfântul Gheorghe “ ș-a ,, României Stea. “ Românul venea singur pe drumul plin de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mai intime cotloane ale gândurilor celuilalt, departe în ann, imaginîndu-și că mintea adversarului e o livadă de arbori negri în care el intră înarmat cu un ciocan imens cu care sparge fructe negre. Sub loviturile lui năprasnice, coaja întunecată și lucioasă plesnea, lăsând să țâșnească lichidul acela gălbui pe carc-l denumeau supă și care constituia hrana lor de zi cu zi. Știa că furia lui e doar o abstracție, doar un model care-i înlesnea atacul și că, în realitate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de pereți se dizolvă în apa caldă. Se spală bine cu apă, se șlefuiește cu nisip umed cu granule fine rotunjite, se spală din nou cu apă și se calcinează. Șlefuirea este necesară, deoarece cu cât suprafața platinei este mai lucioasă, cu atât va fi mai puțin atacată de diferiții reactivi chimici și cu atât mai ușor se va îndepărta topirea din creuzet. Când creuzetul sau capsula de platină s-a deformat, pereții se pot îndrepta cu o lingură de crorn
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
roșu închis. Anubias nana Specia face parte din familia Araceae genul Anubias, fiind studiata de Engler în 1899. Este o planta de mlaștină cu rizom. Frunzele pornesc din rizom și au formă lanceolata de un verde închis cu o suprafață lucioasă, ca și cum ar fi cerate. Crește foarte lent, având nevoie de foarte multă lumină, o apă limpede și o temperatura în jur de 25° C. Planta se inmultește prin rizom. În același timp, pe rizom pot exista 6-8 pui. Aceștia nu
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]