2,874 matches
-
nu au coada prea tare forfecată ca la rândunele, iar picioarele le sunt acoperite de pene și puf. Masculii nu se prea deosebesc prin exterior de femele. Indivizii tineri se aseamănă cu adulții, însă au spatele de un negru-gri, fără luciu, și burta cu nuanță de alb-cafeniu. Masculul este de obicei monogam, dar cum se mai întâmplă și în lumea păsărilor ca și în cea a altor rase, inclusiv cea umană, mai zburătăcește și el din când în când și pe la
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
în împrejurările date. Vioiciunea prin care își construiește Titina frazele, îți dă impresia că nimic nu va putea ascunde sau trece sub tăcere. Asemenea unei ape limpezi care cuprinde în oglinzile ei cerul și tot ce se poate surprinde pe luciul ei, din spațiul tangențial, în timp ce în transparență ei poți numără pietrele și observa tot ce se scalda în adâncul acelor unde, tot astfel și Titina Nica Țene, vă „oglindi” povestind firesc fapte și întâmplări, bune și rele, care pe parcursul vieții
TITINA NICA ŢENE- MĂRTURISIRI DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353676_a_355005]
-
acest pământ, acompaniata de dorul și amintirea tuturor celor dragi întorși în veșnicie. De multe ori, pe malul Beicii,/ visez la casa-n care am fost născută,/ o casă mică printre flori,/ unde am fost foarte fericită... //... Privind, atent, în luciul apei, / observ că părul mi-a albit,/ părinții nu mai sunt nici ei,/ copilul a îmbătrânit.// din volumul, Un strop de veșnicie, poemul Copilul a îmbătrânit... Cu nostalgia trecerii timpului în suflet dar și cu o nețărmurita dragoste de viață
TITINA NICA ŢENE- MĂRTURISIRI DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353676_a_355005]
-
Doar că șansele erau minime. Am fost doar în trei ori patru plimbări prin Cișmigiu și numai o dată prin Parcul Herestrău, unde a refuzat să urce în barcă... Prefera să se așeze pe mal și să privească minute în șir luciul apei sau rămurelele sălciilor pletoase, lăsându-și buclele să se răsfețe în bătaia ușoară a vântului... Era bucureșteancă oare? Nu-mi amintesc, dar ce importanță mai are acum? Credeam că se înfiripase ceva și în inima ei... Mi-a acceptat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
miezurile de granit, Sub luna sobra, ca un sfetnic La-mpărății de mezolit. Eu de pe-o margine pe alta Am construit un pod de nuc, Mi-am aruncat în ape dalta Și strălucea-ntr-un nor uituc, Desprins de luciu-n care baltă Adăpostea un cuib de cuc. Aud ecou de mocănița, Venind agale dinspre munți, Aud și râsul de fetița, Născută din părinți cărunți Și-n inima de prepelița Se mai săruta două punți: Pe una trece, în fanfare
ULTIMA NOAPTE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354145_a_355474]
-
sfredelit,Puternicindu-se temeinicîn miezurile de granit,Sub luna sobra, ca un sfetnicLa-mpărății de mezolit.Eu de pe-o margine pe altaAm construit un pod de nuc, Mi-am aruncat în ape daltași strălucea-ntr-un nor uituc,Desprins de luciu-n care baltaAdăpostea un cuib de cuc.Aud ecou de mocănița,Venind agale dinspre munți,Aud și râsul de fetița,Născută din părinți cărunțiși-n inima de prepelițăSe mai săruta două punți:Pe una trece, în fanfare,Secundă orei ce
ULTIMA NOAPTE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354145_a_355474]
-
de străbunii lor sciți, cinste și slavă nemuririi lor! Cu măreția Arefului în suflet urcăm spre Posada Vidraru cu oglinda ei albastră pe care se joacă zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng în luciul de cristal din zestrea Domniței Dochia și suim la Cabana Capra unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea și miracolul Transfăgărășan. Doi argeșeni de aur, Aurel Cazacu și Gheorghe
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Viștea Mare-2527. Privirea lor te entuziasmează, dar te și micșorează precum aura unui Sfânt: „Sfântul, spunea marele nostru filosof Petre Țuțea, are forța de coeziune a pietrei.” Pe peretele verde din jurul Cabanei sunt răsfirate pietre de diferite dimensiuni, plutind prin luciul lor, înnobilate de Soarele-bijutier, ca niște turme dace de mioare, înmărmurite de versantul de deasupra unde luceferii ard de veghe în brocartul-smarald al brazilor temerari. Pe vârfurile cu frunți eminesciene se așterne drumul strămoșesc și dorul lui care ne poartă
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Cum adică, ale iernii ? Așa bine. Toți copacii se-mpodobesc după ce ninge liniștit și, aproape neobservat, își etalează dantelele cu o grație surprinzătoare. O pădurice devine divină, ceva de basm adevărat, ceva de vis. Iar noaptea, când luna patinează pe luciul apei înghețate, dantelele se-ntrec în falduri și sclipiri, de parca mii de licurici au năvălit să lumineze cărarea Crăiesei Zăpezilor... Și streșini se-mpodobesc în noapte și ne surprind, spre dimineață, cu-a lor dantelărie plină de vii sclipiri într-
DANTELA CU CIOCĂNELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354666_a_355995]
-
TÂMPLE Gândurile, flori ce cresc în tâmple Visele-ncăpute-n palma vremii Călimări de suflet ce se umple Cu dureri ascunse-n trupul iernii Năvălesc în noi precum furtuna Și se năpustesc rupând zăgazuri De pe boltă-și oglindește luna Chipul șters în luciul din iazuri Pustiiri de vise-n copci de gheață Între două ierni - parfum și muguri, Primăveri cu dor nestins de viață Înflorind în liniștea din crânguri Pumni de ghiocei, miresme fine Ochi ce strălucesc râvnind iubire Umbrele se sting, când
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
venit! (Nae Cernăianu). Când lipsește, nu se observă. Când e prezent, deja-i în plus. • Decât să-i explici prostului că-i prost, mai bine îți vezi de treabă (populară). • Noi luptăm dacă ne garantezi victoria... Nu tot ce are luciu îmi place: gablonzuri, haine, chelia, sărăcia. • Timpul rezolvă aproape toate problemele. Moartea le rezolvă pe toate... (Beatrice Vaisman). Tipul folosește cuvinte pe care noi nu le înțelegem, iar el nici atâta. • Unii au îmbătrânit degeaba. Primesc, totuși, pensie. • Mai bine
CINE ARUNCĂ PISICA & SUSPENDAT ÎN PREZENT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347057_a_348386]
-
o folosesc la pescuit. De teama tatei, care tot îmi repeta de “crucioiul, luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și eu: bâldâbâc! în apa lacului, care era mai adâncă decât înălțimea mea. Sigur că am înghițit destulă apă, cât să mă panichez
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
stau, sus, pește porumbi, sub luna, mâncând reci struguri, brumarii, iar clopotul, la gât, le sună... Râul curge liniștit cu mici sclipiri de soare-n unde, și-ncet, încet, eu mă trezesc, si o tristețe mă cuprinde. Privind, atent, în luciul apei, observ că părul mi-a albit, părinții nu mai sunt nici ei, copilul a îmbătrânit... Referință Bibliografica: Copilul a îmbătrânit... Poezie de Titina Nica Țene / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 398, Anul ÎI, 02 februarie
COPILUL A ÎMBĂTRÂNIT... POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347070_a_348399]
-
de chemările depărtărilor... În poiana cu flori avea un loc special, o căpiță de fân, pe care dormea în nopțile când pe Cer era ploaie de stele. Când ploua, rămânea în cămăruța ei cu miros de flori sălbatice și iscodea luciul magic al unui glob de cristal găsit lângă cascadă. Era un safir mare cât un ou de prepeliță, copila însă nu știa ce este, dar vrăjită de farmecul culorii și de figurile ce prindeau contur pe suprafața lui, îl privea
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
o creatură divină și iubesc tot ceea ce este pur, cast, virginal. Tu ești Sya, mie să-mi spui Ynn. Te aștept mâine în poienița cu flori, lângă cascadă. Dimineața, când s-a trezit, Sya s-a dichisit privindu-se în luciul apei dintr-un vas de lut, apoi a îmbrăcat frumoasele straie primite în dar de ziua ei. La sfârșit, și-a frecat palmele cu frunzele unei plante frumos mirositoare. S-a mai uitat odată în oglinda apei și a ieșit
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
Am reușit să-mi cumpăr și două inele de argint de la turistele străine, magazinele noastre nu aveau asemenea oferte. În timpul dușului, inelele și-au schimbat culoarea de la apa cu sulf, dar numai timp de o oră, apoi și-au recăpătat luciul. Erau din argint, au trecut proba cu apa. Doream să înot și eu, dar nu am avut curajul să defilez în pielea goală, în fața corului vânătoresc sau a femeilor curioase, și mi-am pus costumul de baie. A doua zi
DIVORŢUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357198_a_358527]
-
le ajungea peste coapse, le mângâia șira spinării, curgea în priviri să împrăștie dragostea fluidă și amorțită. Când soarele își închidea și ochiul celălalt și desena ultimele șuvițe pe mare, ca pe o pânză expresionistă, îmbrățișarea lor se întindea pe luciul apei, ca să-i cuprindă într-un aliaj, respirația se pierdea în clipocit de ape, lovind ritmic trupurile amestecate. Temperatura nisipului creștea căldura acumulată intracelular, soarele cu ultimele unduiri de trup, le înălța mișcarea într-o zvârcolire galbenă, apa se ciocnea
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > SONETE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015 Toate Articolele Autorului CÂNTEC DE LEBĂDĂ Pe luciul necurmat al apei Se-apropie încet o barca; Și în lumina mată, parcă, Din ce în ce tot mai aproape-i. Din drum nu poate să se-ntoarcă Regina lacului și-a apei Și-n tremurarea grea a pleoapei, De
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
nemuritoare, dar are și o legătură directă cu evenimente care care marchează începuturile creștinismului. În biserica din Antiohia trăiau câțiva proroci și învățători care lucrau prin Cuvântul lui Dumnezeu printre oameni, dezvăluindu-le tainele religiei creștine: Barnaba, Simon, numit Niger, Luciu din Cirena, Manaen - care fusese crescut cu împăratul Irod, și Saul din Tars. Faptele Apostolilor (13:6 -13) spun că Barnaba și Saul au fost trimiși de Creator să propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu și în Cipru. După ce au descins la
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Prietenie > LA CAPATUL DE LUME Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 772 din 10 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Erau la capătul de lume doi ochi sublimi ce nu-i știam, Puteam să ferec amintirea mai multor vieți în luciul lor, Atât de tainic și adânc, ca trilul unei păsări pe un ram Ce-așteaptă-un strop de apă să vină dintr-un nor. Mai știu, că mi-am vândut visarea unei triste amăgiri Pentru un pumn de stele, ce luminează viața
LA CAPATUL DE LUME de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358491_a_359820]
-
Articolele Autorului ETERNITATE Acrostih Pentru veșnica aducere aminte a regretatului balerin Alin ȘUTEU Ai trecut ca un fior prin lume, Lebădă alunecând pe ape, Inspirând unn joc anume, Nu mai ești de noi aproape. Șuvoiul fermecător de piruete, Unduind pe luciul amintirii, Te va păstra intact băiete, Etern ca marile secrete, Unicat, vei fi al nemuririi. Moldova Veche 25 octombrie 2000 ETERNITATEA Eternitatea suntem noi, Cine știe cât poate dura? Suntem trecătoare corăbii, Pe întinsele mări adânci. Referință Bibliografică: Eternitate / Mihai Leonte : Confluențe
ETERNITATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 546 din 29 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358167_a_359496]
-
cu mirare.” („Obsesie”) și „Inima - amforă plesnită / în cenușa / dimineții.” („Relicvă”) Poeta își dorește să fie găsită: „Află-mă și / sărează-mi chipul / cu lacrima ta!” e dorința Afroditei de a păstra sarea mării într-o seară a discursului pe luciul cuvintelor de la lumina poeziei. Elena M. Cîmpan Referință Bibliografică: Timpul caisului înflorit ca melcul / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 531, Anul II, 14 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
vedere spre noi doi se rulează un film science - fiction când transpira degetele pe geam și tremura brocatul din câmpia patului rococo cafeaua își pierde gustul că și țigară obiecte rătăcite de ape în alergare nici nu știi de unde vine luciul din tine, din mine fiecare e atat de important încât se caută în celălalt și în brațele zâmbetului interiorizat ... Citește mai mult În brațele zâmbetului interiorizatFoșnesc faldurile de rochie în amintiricameră cu vedere spre noi doise rulează un film science
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
întindeau multe lanuri vaporoase, multicolore. Poate pentru protecția de alunecări spre nimic sau spre... nemărginire. Poate pentru că odată ce te strecori rază te cerni automat prin sita de verde fără să bănuiești că de fapt te-ai transformat în lespede pe luciul apei. Povestea e simplă. Când a plouat cu violet, s-a rupt cerul peste grinda dintre lume și adăpost. Atunci a înflorit scoarța iar trunchiul a cedat... „Altă dată o să-mi construiesc casa în ramuri, mi-am zis, acolo mă
ETCETERA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357689_a_359018]
-
În tainița făpturii acum știu să te caut! FLUID TAINIC Sunt prezența acestei dimineți Ce-și naște lumina din aburi și ceți Sunt pasărea ce scăldată-n lumină Se răsfață -n armonia văzduhului deplină Ochiul meu se aprinde diamant Peste luciul lacului Tău de bazalt Orbit se alintă cât să cuprindă zarea Când în vecinătatea mea e marea Mă -nvălui în valuri, în ea mă risipesc Și când din spuma-i argintie iarăși mă ivesc Se așterne peste trupul, și sufletul
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]