2,384 matches
-
pentru a se putea împărtăși omul de și din mila Sa, cea bogată și nemărginită. Revelația sau descoperirea dumnezeiască, Scriptura Vechiului și Noului Testament, este întemeiată și fundamentată pe mila dumnezeiască, însă trebuie să înțelegem mila nu în sensul contemporan, lumesc, disprețuitor, înjositor ci dimpotrivă, mila Sfintei Scripturi este manifestarea concretă și practică a iubirii lui Dumnezeu pentru făptura umană, ce se chinuie căutând drumul ori calea, biruită fiind de păcat, de boală și de moarte. Se simte în toată „Psaltirea
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
înțelesuri tainice», „bunădiminețește“ «păcatul neliniștitului impuls trupesc» într-o realitate «pe care doar sufletul o poate pătrunde», aprilină fiind, își aude numele strigat, constată că-i «cu neputință a uita să respiri eliberarea», chiar dacă și mintea mai face autocenzura „pornirilor lumești“, se deschide «asemenea crinului», „înțelege“ expresionistul „neînțeles“, paradoxizându-l, „deschide fereastra să îmbrățișeze ziua“, se dezmeticește, dar încă destul de mult mai „șovăie“, îi este destul de greu să mai caligrafieze iubirea «fiindcă totul acum e iubire», ia «perina în brațe», imaginându-și
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
frământări. Iar convingerea fermă a autorului, mărturisită de-a lungul paginilor volumului, este aceea că „preadulcele și preamilostivul (p. 172) „Iisus Hristos a răspuns celor mai importante probleme ale oamenilor, sănătatea și hrana” (p. 171), nu doar celor trecătoare sau lumești, ci mai ales nevoii de sănătate spirituală și de hrană sufletească. Iar prin osteneala sa, autorul dorește să dea curaj și speranță, abia mai apoi învățătură (p. 302). Toate acestea mărturisesc despre un suflet sensibil până la „lacrimi și tăcere”, dar
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
decât în albumele pe care, cu greutate din toate perspectivele, le izbutesc azi cântăreții?! O colecție de cântece însemnează pentru artist ceea ce-i parfumul pentru istoria florilor, bolta curcubeului pentru orizont, frunțile îngândurate, pentru poezie, arcada catedralei pentru linia dintre lumesc și spiritual, perla pentru scoica depusă pe funduri acvatice. Fiecare colecție de cântece nu duce mai departe în timp numai muzica, ci e zguduită și de rezonanța pe care o lasă în amintire făptuitorii lui, cântărețul și cei cu o
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]
-
al neamurilor spune: „Ce folos o credință fără iubire, chiar dacă ar putea muta și munții?" (cf. I Corinteni 13, 2), el nu afirmă posibilitatea unei asemenea credințe fără iubire; dar presupunând-o, o declară fără folos. Nu cu duhul înțelepciunii lumești, care vorbește despre cuvinte, trebuie citită Sfânta Scriptură, ci cu duhul înțelepciunii dumnezeiești, cu duhul simplității duhovnicești. Definind credința, Apostolul spune: „ea este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute" (Evrei 11, 1); nu doar a celor așteptate sau care
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
tei, / Floare cu parfum de crai, / Scutură-te, dacă vrei, / Pe mormântul lui Mihai ... 12 iunie 2009”. În spiritul parabolelor biblice, Liviu Jianu propovăduiește avuția spirituală, cea care nu va fi niciodată mâncată de cari sau de rugină, în locul averilor lumești pe care omul le lasă pe pământ, plecând gol, așa cum a venit, în Casa Tatălui Ceresc: Aceeași bogăție, în imnuri, ne conduce, / În timp ce sărăcia e-a Domnului, pe cruce - // Cum ne-nvelim, perpetuu, în hainele rușinii, / Necăpătănd vreodată podoabe, cum
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
învățătura care a rodit în noi, învățătură rodită”. Această trăire este de fapt viața interioară a creștinismului ortodox, iar acesta, cum observă Profesorul, nu se condiționează prin legăturile lui sociale, ci „trăiește prin el însuși, în absolută independență față de puterile lumești. De aceea, dezvoltarea virtuților active, care singurele leagă pe om de om și pe toți în societate, nu se bucură de primul interes al Bisericei noastre”. Când au fost unii care au căutat să modernizeze biserica strămoșească, Nae Ionescu a
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
și, imediat ce și-a împlinit ucenicia, a slujit Domnului pe meleaguri moldave mai puțin impregnate de trecutul istoric decât locurile în care propovăduiește Cuvântul Domnului acum. De când e la Soci își exercită misiunea preoțească într-o frumoasă împletire cu misia lumească de bun cetățean în comunitatea care l-a adoptat. În acest context, e remarcabilă atașarea sa de faptele demne ale înaintașilor, cele ce au hrănit memoria urmașilor. A ridicat monument soldaților care au stropit cu sânge jertfelnic glia locului și
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
Domnului cu mulțumire: Aliluia! Icosul al 6-lea Vindecând prin harul lui Dumnezeu boli de nevindecat, deși nu ai învățat de la oameni meșteșugul doctoricesc, te-ai arătat mai iscusit decât cei ce și l-au însușit pe acesta prin știința lumească. Iar cei ce cunosc puterea ajutorului tău îți cântă: Bucură-te, vas de mir neîmpuținat și de sănătate izvorâtor; Bucură-te, că vii în sprijinul celor neputincioși pe care îi bântuie deznădejdea; Bucură-te, cel ce prin suferințele tale ai
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
Chinul apăsător al trupului i-a măcinat existența, i-a schimbat ciclul lumină/întuneric, ziuă/noapte făcând din înălțările lui un prevestitor al sfârșitului, un inițiat al interpretării viului în obscur, al exigenței ideii geniale de a se alătura celei lumești și mediocre, a simțirii greutății repercursiunilor palidului în trup și a galbenului prin plumb. Plumbul este atât de obsedant încât îl întâlnești, în poezia bacoviană, sugerat atât ca metal împovărător de greu și sufocant pentru trupul inert, ascuns de lumină
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
a născut... / - Acestea erau, deci, nimicul, / Și-ndată, orice a tăcut! (Controversă), stare la care, cu înfrigurare, și Marin Sorescu medita în poezia sa „Gând”: „Că vine moartea / și atunci această încordare / îmi trece”. Literatul se simte eliberat, despovărat de lumesc în clipa detașării, lumea lui adevărată din momentul acela se unește cu eul lui purificat într-un fiind superior. Întoarcerea la Geneză sugerează începutul și o cu totul altă dominare a conștiinței noastre mult mai profundă și mai apropiată de
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
ultima rafală ? Iubito, reculege-te din mine Și vom putea să evadăm cuminți, Din ultima perversă boală. Ne vor cânta-n vecernii ca din carte Imprecise sunete de clopot, Când noi vom lăcrima printre pietrișuri Și-om stinge-n piepturi lumescul șopot. Un zbor pe verticală nu mai vine Atunci când nu mai ai un simțământ, Prin noi va curge cosmic numai vântul, Și-om fi iubito aproape jumătate Îmbrăcați în straie de pământ. Căzuți neputincioși printre păcate, Nu mai suntem demult
CUI RĂMÂNEM? de STELIAN PLATON în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358362_a_359691]
-
au înverzit, e un verde crud... și răspândesc florile mirosul lor nud. Stau pisicile la soare tăvălindu-se în praf miorlăie în cor motanii ca și un taraf. Mieii zburdă în poiene și nici nu gândesc că urmează sacrificiul Paștelui lumesc. Se simte în atmosferă profunda schimbare chiar și oameni zâmbesc e o încântare... Toți trăim o transformare - pentru unii-i clar - Primăvara le trezește instinctual primar. Referință Bibliografică: ANOTIMPURI / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 169, Anul I
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
ce-o adunau sihaștrii și o credeau minune, trăiri pe care dânșii ferindu-le de moarte, le-au dat o formă nouă și au numit-o carte. S-a așezat în vreme trăirea omenească, schimbându-se din haos, în ordine lumească; să poată să o ducă prin timpuri mai departe, au strâns ce-i bun din toate și au numit-o carte. Ce-a zămislit în lucruri statornice natura, a copiat poezia, pictura și sculptura și preschimbând frumosul, în muzică și
... ŞI AU NUMIT-O CARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358535_a_359864]
-
aceasta, nu suntem lăsați numai la puterile noastre. Și iată de ce enigma ajunge un lucru foarte simplu: este, nici mai mult nici mai puțin, refuzul categoric de a iubi și de a primi lumea, după felul ei de-a fi, lumesc și păcătos, ci, dimpotrivă, întâlnirea cu lumea în lumina sfințitoare, primirea lumii prin Dumnezeu, descoperirea ei în lumina lui Dumnezeu. De ce acest refuz de a primi lumea, "după chipul lumii"? - se va zice. Fiindcă lumea a învățat să se iubească
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
predaniei răsăritene. Îl regăsim covârșitor ilustrat în acest lucrător poem al însingurării care este imnul Heruvimilor din obșteasca noastră Sfântă Liturghie: Noi care închipuim cu taină pe Heruvimi și făcătoarei de viață Treimi cântare întreit sfântă aducem, toată grija cea lumească acum să o lepădăm, ca să primim pe împăratul tuturor înconjurat de cetele îngerești. Aliluia. Nu ne înșelăm asupra neînchipuitelor greutăți. A vorbi de însingurare unor făpturi ale lui Dumnezeu care nu sunt decât niște bieți oameni, vânați de toate ispitele
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
inimaginabile. Banul, izvorul tuturor suferințelor. Suferințe care la rândul lor, ar trebui să aducă mai multă înțelepciune pe pământ, dar pe care uite că nu o aduc. Pentru că cine ajunge în cele din urmă la această râvnită dar efemeră avuție lumească, de cele mai multe ori, nu mai ajunge să se și bucure în tihnă de ea. De ce oare? Poate din cauză că nu a câștigat-o prin sudoarea proprie și în perspectiva veșniciei, totul se plătește, începând din această viață. Câte averi cunoașteți dumneavoastră
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
până când și judecătorului Apostolescu i-a lăsat bani, și fetelor domnului judecător Ciocârlie. Iată cât de omenos este boierul. La fiecare - câte ceva. Când pleci dincolo, nu iei nimic cu tine. A lăsat ceva până și celei ce-i oferea plăceri lumești - păi, nimic nu-i pe gratis! Este un progresist, vrea școală regională pentru agricultură, la Domnești, cursuri primare și superioare de tip agricol - gospodăresc, industrial sau comercial, din donațiile dânsului. Nu de puține ori, privește boierul din salonul de sus
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
prin care nu pot trece decât esențializări ale unor idei, trăiri, aspirații, poetul modelând realitatea în imagini literar-artistice „grele” de sensuri: „Atras în focul sacru, pe nevrute,/ Poftirile mă strâng, neomenești,/ Să uit de tânguire și virtute,/ Pe drumul rătăcirilor lumești.// Ci-ntemnițată-n umbrele trecute,/ Tăcerea doare... spre a ști că ești!..." (Neliniști) Poetul mânuiește cu măiestrie sugestia pentru a ne transmite gânduri și sentimente, zestrea unei cromatici sufletești tulburătoare: „Se leagănă, de somn, cărarea,/ Pe umbre lungi, mereu mai lungi,/ Învăluind
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
EPISCOPUL GRIGORIE A doua concluzie privește sensul profund creștin și național al actelor publice și duhovnicești ale Episcopului Grigorie Leu, prigoana păgână la care a fost supus fără să poată fi făcut a renunța la ele și martiriul sfârșitului său lumesc prin care s-au întrusfințit toate acestea. Opoziția lui perseverentă la toate măsurile guvernamentale de a îndepărta populația de Credință și, mai ales, contramăsurile pe care în mod constant le-a pus în acțiune personal pentru a salva Biserica Națională
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
la alegerea lui Vasile Victor Leu ca episcop al lor propus conform canoanelor spre hirotonisirea care presupunea găsirea a trei arhierei care, întruniți, să-i transmită taina. Și au săvârșit acolo slujba de rugăciune pentru alesul lor, acesta fiind documentul lumesc al înscăunării lui, care este unul real și pipăibil. Avem de asemenea documente că, încă așteptând găsirea și întrunirea celor trei episcopi ortodocși (adevărați, și nu făcuți de KGB, ceea ce nu era ușor în acea parte a Europei), care să
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
neîncrederea în slujitorii lui. Ceea ce mă face să cred că o A Patra Romă care să rezolve multe conflicte contemporane, se va putea construi cu adevărat în eterul care ne leagă și nu în ziduri care ne despart din vanitatea lumească de a fărâmița vicariatul Domnului. Chemat la patriarhul ecumenic Athenagoras al Tiatirelor spre a I se da recunoașterea de întâistătător al Bisericii Emigrației Ortodoxe a Românilor, arhiepiscopului Vasile-Victor Leu I se propune a fi confirmat chiar mai mult: drept unic
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
românilor aflați în bejenie refuză și pleacă la Patriarhul de la Ierusalim care-i semnează necondiționat documentul de recunoaștere ca episcop-șef al Bisericii Ortodoxe Române din exil. Ca dovadă că aceasta se situa în eter, și nu în domeniile arghirofiliei lumești. Alte exemple, cu modul de a înțelege al altor ierarhi, se găsesc în „Cartea Episcopilor Cruciați”. 7. CONDAMNAREA LA MOARTE PRIN CARE ÎNVINGE Ca și multe alte exemple ale acțiunilor moscovite, sau promoscovite, precum procesul de condamnare la moarte care
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
mic și nu îmi place. Zău, nu vreau să m-ajungă; Că bastonul “Mână-Lungă” Cum “fratele măgar” o face, Iartă-mi-i, să nu-i trăsnești!” Nu-i pot făcea sfinți... acum; Doamne!... ei nu știu ce spun, Popa zice: „Fac greșeli lumești, C-a pierdut nuiaua groasă. Ies la tablă...fără teamă, “Fratele măgar” mă cheamă, Și de câte ori, în clasă, Mi se pare că-și văd. Cum părintele ne cântă, Că Isus vine, ne-ascultă; Când se roagă, eu îl cred... E
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
istorie, care acum se numește procesul de globalizare a lucrurilor și de tribalizare a persoanelor într-un singur Guvern Mondial. - Și totuși - interveni distinsa doamnă din loja oficială - astăzi capacitatea statului de drept, aceea de a da un sens existenței lumești, rămâne în limitele sistemului de producție capitalistă Occidentală. Iată de ce susțin cu tărie ca Occidentul înseamnă creator de sistem. Un Occident creator de sistem care se bazează pe ecuația Putere=avere. Iar Orientul, cu tot terorismul lui, inclusiv comunismul, cu
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]