80,198 matches
-
de risc financiar, o poliță de asigurare de viață (contractată cu societatea Garanta), iar pentru bunuri vor mai încheia și o poliță de asigurare de bunuri, după caz. Rata plus dobânda trebuie să reprezinte cel mult 1/3 din venitul lunar al solicitantului. Relații la sediul sucursalei, str. M. Eminescu nr. 1, tel. 192 888, 295 301. Tot ca o noutate, banca va lansa în curând încă un împrumut specializat - creditul ipotecar. Vom reveni. EMIL CONSTANTIN Mandate EUROGIRO l Și pe
Agenda2003-14-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/280868_a_282197]
-
trebuind să rănească. Victoria le aparține celor spontani. Jimmy are tot ce-i trebuie unui învingător. Trebuie să-și găsească vocea potrivită și să-și concentreze toată furia în muzica sa. presa la zi INTER. NET-MAGAZIN. Revista ilustrată cu apariție lunară se adresează cititorilor pasionați de Internet și apare la București, fiind editată de Amco Press S.R.L. Publicația de 68 pagini abordează multiplele noutăți tehnice și de utilizare, evenimente și tendințe ale acelui univers deosebit de atractiv, dinamic și fascinant care este
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
în mod separat a acestor servicii, pachetul „Avantaj“ se impune prin prețul considerabil mai mic. Astfel, dacă „Voces“ este netaxabil, plătindu-se doar ascultarea mesajelor, pentru „Clip“ cei interesați trebuie să achite 2,7 USD activarea și 1 USD abonamentul lunar, în timp ce activarea întregului pachet „Avantaj“ costă 1,22 USD, abonamentul cifrându-se la 0,61 USD. Solicitarea „Avantajului“ se poate face fie prin cerere scrisă, depusă la unul din oficiile comerciale ale RomTelecom, fie telefonic, la numărul 930. RomTelecom reamintește
Agenda2003-15-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280887_a_282216]
-
sunt considerate retrograde. Nu vreau să mă salvez, ca ăardeleană, din marasmul politic și social în care trăiește România întreaga, din criza economică în care ne zbatem, unde un redactor (după treizeci de ani de muncă la o revistă) primește lunar cca. 800 000 de lei. Mai puțin decât un portar la UMF. Aș vrea să ne schimbăm cu toții într-o ăRomânie schimbată la fața, dar nu prin violență și fanatism, ci printr-o reală democrație, printr-o muncă răsplătita după
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
de aceea, o adaptare a regizorului în consecință? Un lucru este limpede: daca regizorul, scenograful, compozitorul muzicii originale de scenă lucrează de cele mai multe ori pe un contract generos cu un teatru sau altul, actorul trebuie să se mulțumească cu salariul lunar pe care-l primește ca angajat. S-a vorbit mult despre legea salarizării în teatre. În mod teoretic, ea face departajări, ierarhii - nu și adevărate - si înlătura mumificările. În mod practic, directorii de teatru au aplicat legea timid, nu tranșant
Tentatii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17733_a_19058]
-
Broscoii din nori duhnesc a păcat și se descaltă-n spume peste/ pita pămîntului caldă.// Tîrîtoare lipidice încearcă simțirea asfaltului duse de forțe giratorii/ minate de sfîntul cu nume bețiv ținut în carantină pînă acum.// Dansul lor înscriind volute neprevăzute, circumferințe lunare,/ cu o cerneală invizibilă scriu litere necunoscute, oculte, că nu/ mai găsesc intrarea în locuințele lor din dedesubturi.// Rîme călcate, facsimil ud, de nu mai știi pe unde să îți pui/ piciorul" (Banală). Fantazării i se aplică grila exclusivă a
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
nimeni - cu excepția grupării de la Viață Românească - neacordîndu-i recunoașterea pe care o merită. A urmat o inutilă cură balneara la Mînăstirea Neamț, internat, apoi, la Spitalul Filaret. Jenă financiară începe să-l împresoare amenințător, editorul său francez reducîndu-i, tocmai acum, tantiema lunară pînă a i-o anula cu totul în 1932. Răul care îl ia în stăpînire e compact: fizic, sufletesc, financiar. Acum, prozatorul declară: "Nu mai cred în nici o idee, în nici un partid, în nici un om". E convins că societatea capitalista
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
că îi interesează puterea, și nu curățirea țării! Nu putem decât să fim, acum, alături de dl. Constantinescu. Evident, domnia sa recompensat cu vilă somptuoasă, șofer și salar frumușel, noi tot prin apartamentele de blocuri de la periferii și cu așa-numitele "retribuții lunare" - în fapt, niște bacșișuri penibile - oferite de-un stat falimentar. Nu vom ști, probabil, care-au fost realele intenții ale d-lui Constantinescu la venirea la putere. Vedem, însă, din plin rezultatele. O țară derutată, de sute de ori mai
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
contributivității la bugetul statului. Nu s-a făcut nimic cu variantele fluturate de ochii lumii, deoarece interesele erau prea mari, presiunea era imensă. Balaurul a fost atins la buzunarul adânc și a reacționat virulent, scuipând foc și lavă, deoarece câștigurile lunare de la 2000 la 6000 de euro, le consideră prea mici pentru a fi atinse. Evident, inițiatorii au tăcut, ca prin farmec, după acele intenții haiducești, deoarece au fost întrebați dacă nu cumva au fost și ei prezenți în sala Parlamentului
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
furnici-cabaline! Întrucît lunaticii au fost luați prin surprindere de acest atac, au fost obligați să se retragă și să renunțe temporar la întemeierea coloniilor. Endymion se pregătea să-și ia revanșa și tocmai își organiza campania. A doua zi avanposturile lunare au semnalat apropierea inamicului. Armata selenară, lăsînd de-o parte infanteria, trupele aliaților și artileria, era formată din optzeci de mii de călăreți pe vulturi și douăzeci de mii de călăreți pe păsări care în loc de aripi aveau imense foi de
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
administrative pe care le presupune un asemenea proiect. Altfel spus, Ion Cristoiu și-a refuzat calitatea de patron deoarece, a declarat, ăsta nu e o afacere care să-l intereseze. Totuși Ion Cristoiu are o editură și ține o revistă lunară de istorie - de unde reiese că nu-și respinge cu desăvîrșire condiția de patron. Că el nu vrea să fie plictisit cu nenumăratele probleme pe care le presupune condiția administrativă și financiară a unui ziar e de înțeles. Dar, treptat, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
care a căpătat valoare testamentara: "Păstrarea Magazinului istoric în biblioteca este un obicei larg răspîndit între cititorii noștri. Iată de ce credem cu consecventă că în condițiile unei avalanșe de subiecte istorice în toată media românească (și mondială) de la cotidiane la lunare, de la Televiziune la Radio, noi trebuie să păstrăm diferența. Și prin ineditul și exclusivitățile documentelor și articolelor, și prin seriozitatea documentarii și precizia datelor, și prin noutatea interpretării și temeinicia concepției, dar și prin format, paginație, inventivitate grafică. Ceea ce putem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
a întîmpinat multe piedici din partea aparatului birocratic ucrainean și, abia după mai bine de un an de suspiciuni și discuții, a putut fi înregistrată oficial. Acum, începînd din luna martie, colegii noștri din Bucovina de Nord publică și o revistă lunară, SEPTENTRION LITERAR, reînnodînd, după decenii de tăcere impusă, o tradiție începută cu Junimea literară și continuată cu periodice înscrise în istoria literaturii române, precum Iconar, Bucovina literară, Făt-Frumos ș.a. Colegiul de redacție al noii reviste, apărute cu sprijinul Uniunii Scriitorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
restul contribuind ceilalți frați și surori. Cum reiese dintr-o epistola din aprilie 1924, i-a scris mamei și i-a trimis bani ("epistola și paralele le-am primit la timpul lor"). Dar îl ruga să-i aloce o sumă lunară ("să mă ții și pe mai departe în evidență între aranjările tale lunare ca să nu ne mai împingă necazu la scrisori cu vorbe neplăcute"). Fiul a trimis, chiar dacă nu lunar, sume de bani mamei. Această, firește, era impacientata, stabilind chiar
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
1924, i-a scris mamei și i-a trimis bani ("epistola și paralele le-am primit la timpul lor"). Dar îl ruga să-i aloce o sumă lunară ("să mă ții și pe mai departe în evidență între aranjările tale lunare ca să nu ne mai împingă necazu la scrisori cu vorbe neplăcute"). Fiul a trimis, chiar dacă nu lunar, sume de bani mamei. Această, firește, era impacientata, stabilind chiar suma lunară pe care o așteaptă ("ci tu, în fiecare lună-m/i
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
mă ții și pe mai departe în evidență între aranjările tale lunare ca să nu ne mai împingă necazu la scrisori cu vorbe neplăcute"). Fiul a trimis, chiar dacă nu lunar, sume de bani mamei. Această, firește, era impacientata, stabilind chiar suma lunară pe care o așteaptă ("ci tu, în fiecare lună-m/i/ trimite 500 lei... de nu mă ascult după asta scrisoare care o dau recomandată voi fi nevoită să mă folosesc de toate armele. Te voi face de minune la
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
continuă să ceară și în martie 1925, cînd îi reamintea frumos: "tu care ai fost învrednicit să fii născutul de o fecioara curată, rară, din multele numite fecioare". În noiembrie 1925, stabilită la Aiud, îl ruga din nou pentru ajutor lunar: "să dai ajutor corespunzător pentru două persoane care șunt nevoite de ajutor", ba chiar adaugă grijulie dar tot pe ton amenințător: "Te sfătuiesc atîta să faci ce ai zis mai nainte. Să trimit la bancă Goronul anumită sumă din care
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
chiar cu posesivitate, toate detaliile de care ne-a fost năpădita viața în ultimele decenii. Pas de-i explică unui cititor străin, fie el și dintr-o țară vecină ex-socialistă, ce vrea să fie aia "Tovarășa" (cu majuscula), sau "rația lunară de alimente", sau mânia românilor de-a stă zi și noapte în fața televizorului (după ce avuseseră parte doar de câte două ore, propagandistice, în ultimii ani de dictatură), sau ce înseamnă "se dă apă caldă", "se dă căldură", sau care-o
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
Mihail Eminescu” al Asociației Canadiene a Scriitorilor Români, în luna februarie a anului 2009. Eram la prima mea participare, când am întâlnit, pentru prima oară, o parte dintre membrii acestei asociații: distinsa scriitoare Livia Neamțeanu, responsabilă din partea ACSR, cu activitatea lunară a Cenaclului, Dragoș Samoilă, un foarte tânăr și talentat scriitor, domnul Florin Oncescu, un scriitor dotat cu un foarte ascuțit simț al observației, orientat spre realitatea din apropierea noastră, pe care o privește cu mult umor și uneori cu ironie! Erau
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
financiară: "lui Perpessicius îi venise o idee, ca să devină proprietarul casei în care locuia, pe actuala stradă Eminescu" și avea nevoie de "suma de 150 000 lei"; "Sadoveanu, deși nu avea absolut nevoie, primea o pensie de 1 000 lei lunar" etc. Să ai ocazia să-i vezi de aproape pe oameni că G.Călinescu sau Mihail Sadoveanu și să nu înțelegi decât atât din felul lor de a fi - iată o dramă de cunoaștere pe care Mihai Beniuc a trăit
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
problema dacă acceptăm propunerea nerealistă a executivului, de mărire a bugetului Salubrității, sau o propunere precum cea a domnului Cherciu. Vă readuc aminte că am mărit de două ori bugetul Salubrității doar în acest an. În august anul trecut, bugetul lunar al Salubrității era de 600.000 de lei, în aprilie 2011 l-am făcut 1.000.000 de lei pe lună, iar în august l-am crescut la 1.100.000 de lei, deci aproape s-a dublat într-un
Ceartă între consilieri pe rectificarea bugetară la Craiova. Primarul Solomon a chiulit din nou () [Corola-journal/Journalistic/24751_a_26076]
-
000 lei. Faptul că instituția avea gazul tăiat era cunoscut de autoritățile locale dinainte de deschiderea noului an școlar, fiind singura unitate de învățămînt din oraș aflată în această situație. Primăria avea intenția să aloce 40.000 lei colegiului în ședința lunară a consiliului local din 27 octombrie, bazîndu-se pe fondurile în valoare de 60.000 lei primite recent de la Guvern. Dar starea tensionată din rîndul elevilor, care ajunseseră să protesteze la primărie față de lipsa căldurii, le-a arătat autorităților locale că
La Tg. Neamţ, elevii au trebuit să protesteze în faţa Primăriei pentru a primii căldură () [Corola-journal/Journalistic/24793_a_26118]
-
frica de probleme personale grave de sănătate (pentru 31 la sută dintre intervievați). Patru din zece români spun că, în ceea ce privește situația lor financiară, cel mai teamă le este de situația de a ajunge în imposibilitatea de a-și plăti cheltuielile lunare, iar unul din patru consideră că pierderea locului de muncă este cea mai mare temere profesională. Femeile sunt mai îngrijorate de lipsa banilor în timp ce bărbații sunt mai preocupați de situația profesională. Dintre dezastrele naturale românii se tem cel mai mult
Românilor le e frică de pierderea unei persoane dragi şi lipsa banilor () [Corola-journal/Journalistic/24831_a_26156]
-
dans cu o suprafață de peste 200 de mp trebuie să plătească pentru muzica ambientală o sumă de 150 de lei/ lună (plus 70 de lei pentru fiecare 100 mp în plus). Muzeele trebuie să plătească la rândul lor o taxă lunară de 50 de lei pentru muzica ambientală, în timp ce birourile sau centrele administrative - 25 de lei/ lună, iar centrele sau cabinetele medicale - 50 de lei/ lună. Organizatorii de parade de modă și concursuri de frumusețe sunt taxați și ei cu 400
Noi taxe pentru muzica ambientală. Ce afaceri plătesc cel mai mult () [Corola-journal/Journalistic/24990_a_26315]
-
a anului, a anunțat Centrul European pentru Prognoză Vremii pe termen mediu. În luna octombrie, temperaturile medii ale aerului vor înregistra valori apropiate de normele climatologice pe majoritatea suprafețelor, exceptând sud-estul țării, unde valorile termice pot fi peste mediile multianuale lunare. Sub aspect pluviometric, cantitățile medii lunare de precipitații vor înregistra valori apropiate de normele climatologice în cea mai mare parte a teritoriului, informează realitatea.net. În noiembrie, regimul termic mediu lunar al aerului se va situa în limite apropiate de
Octombrie debutează cu temperaturi ridicate în sud-estul ţării. Vezi prognoza pentru următoarele luni () [Corola-journal/Journalistic/25066_a_26391]