1,423 matches
-
doamna Ortansa veghea, firește ! Supraveghea, corela, colaționa, conlucra : aduna venin, plictiseală, curând nu se va mai putea abține. După-amiază turmentată, sala frigea, plaja frigea. Miercurea fiartă, fleșcăită. Își făcuseră datoria, minte sănătoasă, salariu sănătos, lucraseră conștiincios, meritau odihna : filatelistul cu lupa și penseta, japonezul cu gheișele, quakerul consilier la tenis, soții cu soțiile, restul cu restul, conform ierarhiilor și nevrozelor, fiecăruia pentru muncă și mască. Meritau recunoscute, compensate, recompensate efortul, rezultatele, zeci și zeci de schițe, planuri, proiecte, refe rințe, detalii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu neapărat rezultatul. Vitalitatea artistului stă și în candoarea neconsumată încă. Arta ar putea combate obezitatea cerebrală. De singurătate te poate scăpa numai o mare pasiune. Scriu ca să-l găsesc pe cel ascuns în mine. Creatorul de artă pune sub lupă ridurile timpului său. Drumurile spre absolut străbat : credința, iubirea și arta. Singura democrație capabilă de autoreglare pare a fi cea din SUA. Generozitatea este “viciul” oamenilor superiori. Misterul potențează frumusețea. Exacerbarea ideii de învingători i-a propulsat pe americani pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cu poezia de avangardă și știindu-i pe de rost pe idolii mei, Voronca, Vinea sau Stephan Roii, Doinaș îmi suna ciudat, nelocalizabil. Priveam articulațiile poemelor lui, enjambamentele atât de stranii, structura enigmatic-butaforică a baladelor cum aș fi studiat sub lupă o insectă fascinantă și ambiguă. Mi-era imposibil să-mi dau seama dacă poemele îmi plăceau cu adevărat. Nu aveau intensitatea delirantă ale celor ale lui Nichita Stănescu, nici ironia și ludicul avangardiștilor. Era o poezie exactă, o proiecție ortogonală
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de o satisfacție estetică suficientă sieși, ci de o profundă angajare existențială. Golul ne cere o Învestire destinală, trebuie să-l suplinim oarecum cu plinul nostru sufletesc. Arheologia este prin definiție o artă a scrutării Întregului prin puținul devenit o lupă a Închipuirii. Estetica perfecțiunii vrea să credem că opere desăvîrșite sînt doar cele care Întrunesc toate calitățile posibile, dar mai ales că ele sînt rezultatele unui travaliu laborios, scrupulos și cu deosebire Îndelungat. Opera preia astfel servil caracteristicile copleșitoare ale
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În sintagma flori de liliac cuvîntul flori nu mai are nicio independență. Simplitatea formulării, firescul rostirii, diferența dintre cele două imagini și felul armonios În care rămîn totuși Într-o legătură intimă n ar mai Însemna nimic. ȚÎnțarul văzut prin lupa hermeneutică s-ar face ditamai armăsarul. Cele trei cuvinte geamul cât palma -, care evocă nu doar o căscioară (poate un bordei), ci și vremuri și locuri care și-au trăit traiul, la fel ca și acel limbaj pe care nimeni
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
uneori, cu sensibilitate feminină, o supralicitează, inclusiv atunci când se sprijină pe corespondența poetului). Totodată, modul în care este individualizat discursul publicistic arghezian prin forța de sugestie a parabolei și prin modalitățile sintactico-lexicale de construcție textuală sau când se pune sub lupă limbajul lui Arghezi, formulându-se idei productive asupra stilului arghezian, descifrat ca o invazie a inesteticului în estetic (să ne amintim ce spune însuși Arghezi: limba e a noastră doar în piață; de acolo înainte, fiecare cu limba lui; de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și simplu, ea apare într-o scenă filmată sau, cum ar spune Arghezi, "concretizată vizual", care bulversează senzorialitatea lectorului (imagine, sunet, sugestii tactile). E un spectacol al lumii muribunde și decrepite, "mocirlă de măruntaie", în care autorul nu e doar lupa sensibilă prin care poate fi privită lumea, ci și vocea publică acuzatoare, automandatată să invoce, în numele "binelui" universal, morala divină: Cine își poate recunoaște dreptul mental de a ucide, de oriunde ar putea să-i vie avântul de moarte, mânjește
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
diurn ține de ceea ce Ion Vlad numește fenomenul substituției, de altfel, remarcă teoreticianul, "o mai veche problemă a creației", în care e identificabilă "tendința recreării semnelor realului, a revitalizării unui univers aparent periferic în creație"242. Privind parcă prin aceeași lupă cu mai vârstnicul Caragiale, Arghezi surprinde în instantanee memorabile comedia vieții de zi cu zi: "O doamnă bine, plângându-se de reglementarea circulației pietone, e revoltată că nu mai poate să facă un pas, că pretutindeni e sex unic...". Aici
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
publicistica argheziană, imaginea grotescă pleacă de la o realitate minimală, pe care o conservă și în jurul căreia țese ficțiunea. Portretul, bunăoară, printr-un exces caricatural pare o mască de carnaval, executată după mulajul feței reale, fiecare trăsătură fiind pusă sub o lupă deformatoare și cercetată minuțios. Când personajul diform se autodezvăluie ingenuu, părând să-și asume, în mod narcisist, urâțenia, el devine de două ori rizibil; iată cum figura sa capătă contururi de un grotesc-suprarealist: Desigur că distincțiunea mea intelectuală și sufletească
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
funcționalităților posibile ale fiecărei categorii de unelte din cadrul utilajului litic cioplit, am urmărit trei variabile relevante pentru stabilirea unor clase funcționale: 1) planul tăișului utilizat, 2) prezența/absența retușelor, 3) unghiul laturii utilizate (BANDY, 1994 ), observațiile fiind efectuate cu o lupă cu distanța focală f = 100 mm. Modul de clasificare al fiecărei variabile în parte a fost stabilit în mod arbitrar și îl vom prezenta mai jos (BANDY, 1994): I. Planul tăișului: 1. drept 2. concav 3. convex 4. triunghiular 5
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
au înfășurat ca niște ghemuri, prea mici pentru a putea fi văzute. Când iei o bucată de hârtie, îți pare bidimensională. Are lungime și lățime, dar nu pare să aibă nici un pic de grosime. Cu toate acestea, dacă iei o lupă și privești marginea bucății de hârtie, îți dai seama că are o oarecare grosime. Ai nevoie de un instrument care să te ajute să o vezi, dar această a treia dimensiune există, chiar dacă este prea mică pentru a putea fi
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pentru sortare, seriere, ordonare, numărare, comparare, compunere și descompunere; pentru cunoașterea și aplicarea conceptelor matematice; pentru dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic; logico-matematice etc. Pentru cunoașterea mediului: • aparate, truse și echipamente pentru demonstrarea proprietăților corpurilor solide, lichide, gazoase; lupă; busolă; microscop; • mijloace audiovizuale videocasete și CD-uri cu filme didactice de cunoașterea mediului; folii pentru retroproiector etc.; • mulaje: animale domestice, sălbatice, dinozauri, pești, insecte etc.; • mulaje (corp omenesc, organe interne); • ierbar • insectar • colecții: pene, scoici, roci etc.; • diorame cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
politice și, respectiv, despre acela al epistemologiei. Dacă primul vizează relația ideologiei cu instituțiile, aranjamentele și practicile proprii organizării spațiului socio-politic, cel de-al doilea se referă la poziția acesteia în cadrul procesului cunoașterii. Mă interesează, de aceea, să pun sub lupă, într-o primă etapă, principalele concepții asupra ideologiei conturate din perspectiva teoriei socio-politice, pentru ca, apoi, să le analizez pe cele care pot fi înscrise în arealul perspectivei epistemologice. Ambele întreprinderi intenționează sublinierea punctelor critice ale acestor concepții și, plecând de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
devine centrală, din moment ce intenționez să arăt cum anume ideologia se poate constitui într-un instrument al cunoașterii politice. Mai mult, dată fiind această calitate pe care i-o atribui, urmăresc să raportez conceptul la provocările teoriei politice contemporane, punând sub lupă, pe de o parte, problema raționalității în politică și, pe de altă parte, chestiunile legate de ordinea democratică, chestiuni care ocupă o poziție deosebit de importantă în sânul dezbaterilor actuale din acest domeniu. Este, poate, momentul pentru a specifica sensul primar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
întregul, răpesc descrierii caracterul ei obiectiv și empiric"152. Astfel, teoria socio-politică nu se deosebește cu nimic de ideologie, o ideologie care este tot mai prezentă în viața omului unidimensional din societatea industrială. Nu doar științele sociale sunt puse sub lupă de către reprezentanții concepției relaționist-relativiste asupra ideologiei, ci, așa cum am amintit deja, este atacat și "sanctuarul" științelor naturii, iar critica aceasta vine din partea unora dintre cei mai importanți filosofi ai științei din secolul al XX-lea. Spre exemplu, Thomas Kuhn este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoriilor originare din secolul al XVII-lea"215. Fără a insista aici asupra acestor dispute, ci asumând rolul de influență pe care elementele imaginarului îl joacă în construcția realității sociale și, prin asta, în cunoașterea acestei realități, voi pune sub lupă raporturile existente între mit și ideologie și, respectiv, între ideologie și utopie. Descriindu-le ca pe elemente fundamentale ale imaginarului social și aducând în atenție interconexiunile existente, îmi propun, practic, să evidențiez modul în care conceptul de ideologie își poate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și dușmanii ei. Nu am putea avea o perspectivă comprehensivă asupra criticii popperiene la adresa utopiilor istoriciste dacă am eluda datele sale fundamentale, anume cele epistemologice, prin care filosoful își argumentează concepția de mai târziu. Ceea ce face Popper, atunci când pune sub lupă problema istoricismului utopic, este o încercare de a opri "jocul de-a istoria" practicat de imaginația multor gânditori, dintre care cei mai importanți par să fie Platon, Hegel și Marx, după cum argumentează autorul lucrării Societatea deschisă și dușmanii ei. În
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe parcursul capitolui de față privește evidențierea statutului ideologiei ca instrument al cunoașterii politice. Fiind vorba despre o analiză epistemologică în sfera politicului, consider că trebuie discutate, într-o primă etapă, coordonatele pe care aceasta își configurează abordarea. Sunt puse sub lupă, din această perspectivă, atât analiza de tip pozitivist a ideologiei (pentru a-i fi identificate limitele în cunoașterea politică), cât și orientarea anti-metodologică pe care o aduc în atenție dezvoltările teoretice din gândirea politică recentă. Pe linia trasată de acestea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
parte a secolului al XX-lea, Martin Heidegger, care a constatat "uitarea Ființei" în discursul filosofic specific modernității și a propus, ca atare, depășirea metafizicii gândite în categoriile acesteia. Semnele postmodernității au survenit și în epistemologie, în cadrul căreia, punând sub lupă asumpțiile potrivit cărora cunoașterea științifică este cea care urmărește metodologia riguroasă a științelor naturii, raportându-se în permanență la criteriul fundamental al obiectivității, dat de adevăr în sensul de corespondență cu realitatea (și a cărui aplicare poate fi atinsă exclusiv
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
simțit absolut ca acasă." (I felt thoroughly at home.) Probabil că această impresie bună a fost una dintre cauzele pentru care Maria a acceptat să vină în România, o țară pe care englezul de rînd trebuia să o caute cu lupa pe harta Europei. Cititorul care a parcurs textul de mai sus ar putea rămîne cu impresia că prințul de Wales a cunoscut-o prima dată pe regina Elisabeta de abia în 1888, cu ocazia vizitei sale în România. Elisabeta, prințesă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
provenit. De pildă, Marius Sala a identificat diferențe importante între evoluția apelativelor și a numelor proprii, chiar dacă, principial, cele două categorii se supun aceleiași reguli fonetice și gramaticale. Tendința este ca numele de locuri să mențină forme mai vechi (Cerboanele, Lupa, Ursa) față de apelativele corespunzătoare sau să fie expuse în actele oficiale ale administrației unor „literaturizări“ forțate sau unor analogii greșite (numele populare ale localităților Bascov, Zalău, Beiuș și Reșița erau Bîscov, Zălau, Beinș și Recița). Îndepărtarea treptată a toponimelor de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Valea Boului, Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra, Bivolele, Iepura, Lupa, Mînza, Poarca, Racovița, Taura, Ursa, Viezuri, Zimbroaia, Zimbru. Variațiile fonetice ale numelor, față de etimon și între ele, pot fi explicate prin transcrierile aproxi mative în documente sau prin evoluțiile istorice și dialectale ale formelor. Astfel, așa cum arată V. Frățilă, „intercalarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Power (1649) și interpretate ca mijloace de comunicare între artere și vene. Marcelo Malpighi (1628 - 1694), profesor la Universitatea de Medicină din Pisa, după ce-l contrazisese pe Harvey, e nevoit, după 1661, să-l confirme, descoperind la batraciene, cu ajutorul unei lupe microscop, eritrocitele circulând prin capilarele pulmonare. Dar Malpighi, autor al Discursului anatomic al structurii viscerelor, apărută la Paris (1683) nu se ocupă numai de studierea plămânilor ci și de țesuturile rinichilor, dermului, ficatului, contribuind substanțial la dezvoltarea histologiei comparate (animală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
gaura cheii și să aflu numele iubitului tău. Ea scutură din umeri cu neîncredere: — De unde știai că am un iubit? M-am dat jos din pat, am Început să mă Îmbrac și i-am răspuns: — N-aveam nevoie de o lupă și de pensetă ca să observ asta. E cât se poate de logic că dacă nu ai fi avut deja un amant, nu ai fi fost atât de al naibii de neliniștită din cauza mea. Îmi aruncă un zâmbet care era la fel de subțire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ale încăperii scoaseră la lumină pete, urme de mănuși și două tipuri distincte și clare de amprente. La sfârșit am încercuit cu pixul amprentele mai mici de pe ușă, de pe toc și de pe peretele igrasios de deasupra saltelei. Apoi am luat lupa și mostra cu amprentele lui Betty Short și le-am comparat. Un punct identic. Două. Trei - suficiente pentru tribunal. Patru, cinci, șase, iar mâinile îmi tremurau îngrozitor, fiindcă, fără nici o urmă de îndoială, ăsta era locul în care fusese măcelărită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]