1,150 matches
-
Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu unghia. Semne de ger Dacă cîntă cucoșul iarna spre sară. Cînd iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streșina casei. Dacă visezi pește. Cînd se înroșesc tare pirosteile în foc. Semne de ninsoare Cînd visezi luptă. Cînd visezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vrăbii la un loc și zboară toate din loc în loc, iar cînd stau în copaci cîntă cu zgomot și ciripesc. Semne de viscol Cînd zburdă oile. Cînd stau multe vrăbii pe gunoi și ciocotesc*. Cînd iarna vuiește codrul tare. Cînd mîțele se aleargă prin casă și se joacă. Vîntul tare de răsărit aduce zloată. Fulgerile din timpul iernii sînt semne de zăpadă apropiată, de vînt sau de viscol. Semne de secetă Toamna de va tuna și fulgera e semn că primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
luna se arată roșie împrejur. Cînd sînt mulți gîndaci. Semne de vreme bună Dacă cîntă grierușii noaptea. Cînd ies mulți lilieci. Dacă după ploaie norii se lasă în jos, de parcă ating dealurile. Cînd asfințește soarele în senin. Dacă își spală mîța fața și se uită prin fereastră. Cînd se uită mîța la ușă. Cînd soarele n-a asfințit încă peste tot și a căzut rouă groasă. Dacă umblă găinile pe cînd plouă, se zice că [vremea] se va răzbuna. Cînd apele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vreme bună Dacă cîntă grierușii noaptea. Cînd ies mulți lilieci. Dacă după ploaie norii se lasă în jos, de parcă ating dealurile. Cînd asfințește soarele în senin. Dacă își spală mîța fața și se uită prin fereastră. Cînd se uită mîța la ușă. Cînd soarele n-a asfințit încă peste tot și a căzut rouă groasă. Dacă umblă găinile pe cînd plouă, se zice că [vremea] se va răzbuna. Cînd apele curgătoare huiesc plăcut și lin. Cînd răsare soarele frumos. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apele curgătoare huiesc plăcut și lin. Cînd răsare soarele frumos. Se crede că dacă se trec toate bucatele puse pe masă va urma un timp frumos. Cînd cerul e senin spre miazăzi. Cînd cîntă cucoșul la culcare. Cînd se suie mîța pe fereastră și șede acolo mult. Cînd cînele se culcă pe omăt, are să fie cald. Cînd cocostîrcii stau pe șes, are să fie cald. Cînd visezi foc, a doua zi are să fie cald. Cînd zburdă mieii, are să fie cald. Dacă după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cald. Cînd cocostîrcii stau pe șes, are să fie cald. Cînd visezi foc, a doua zi are să fie cald. Cînd zburdă mieii, are să fie cald. Dacă după vreme rea cade ceață. Cînd sar peștii după musculițe, are să fie cald. Cînd doarme mîța pe pat, are să fie cald. Cînd vrăbiile se scaldă în colb. Semne de schimbarea vremii Cînd se scoală mîța de pe pat și se trîntește în mijlocul casei îi a moloșag. Dacă mîța se tologește* drept în mijlocul casei e semn că va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zburdă mieii, are să fie cald. Dacă după vreme rea cade ceață. Cînd sar peștii după musculițe, are să fie cald. Cînd doarme mîța pe pat, are să fie cald. Cînd vrăbiile se scaldă în colb. Semne de schimbarea vremii Cînd se scoală mîța de pe pat și se trîntește în mijlocul casei îi a moloșag. Dacă mîța se tologește* drept în mijlocul casei e semn că va fi moloșag. Cînd pisica se linge însamnă moină. Cînd e ger și cînele se tăvălește e semn că vremea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sar peștii după musculițe, are să fie cald. Cînd doarme mîța pe pat, are să fie cald. Cînd vrăbiile se scaldă în colb. Semne de schimbarea vremii Cînd se scoală mîța de pe pat și se trîntește în mijlocul casei îi a moloșag. Dacă mîța se tologește* drept în mijlocul casei e semn că va fi moloșag. Cînd pisica se linge însamnă moină. Cînd e ger și cînele se tăvălește e semn că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin casă va urma vreme rea. Cînd ciocîrlanul se izbește în fereastră, va fi vreme rea. Cînd se scaldă rațele pe uscat. Dacă rațele, scăldîndu-se în vreo baltă, aleargă sau se cufundă, apoi se crede că va urma o vreme
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nouri. Cînd sfîrîie luleaua. Cînd broaștele și buratecii orăcăiesc. Cînd cîntă boul-lui-Dumnezeu*. Cînd visezi pește. Cînd se strîng multe cioare la un loc și croncănesc. Cînd cîntă cocoșii ziua. Cînd se scaldă vrăbiile în colb. Cînd cîntă vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-și potolească setea cu apa ceea limpede și rece, s-a oprit să se aplece ca să ia apă în pumni, și când-colo, ce să vadă? Chiar acolo sorbea cu nesaț din acea apă o pisică, care la noi se zice mâță. De teamă să nu se îmbolnăvească, omul a povestit sătenilor tărășenia, și el a fost primul care a numit apa aceea Părăul Mâții. Și așa a rămas!”. 17. Despre “Lunca Dochiei” “De multă vreme se tot povestește că această parte
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
alt monolog nostalgic, la rândul său introdus prin celebrul pasaj: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
înghețat de frig și plin de promoroacă", iar Smaranda îi povestea, cu năduf, toate năzdrăvăniile copiilor. Ca o confirmare a celor relatate, chiar în timpul acestor discuții, copiii scoteau "matele" și le "muștruluiau" "de la mergea colbul", încât "nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre, până ce nu ne zgâriau și ne stupeau ca pe noi". Importantă aici nu este întâmplarea în sine, ci caracterul ei arhetipal, care caracterizează cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viața familiei tărănești. Următorul"cerc" îl constituie
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Dumnezeu, cum o vrea el să facă. Ajuns la curtea împăratului Verde, spânul începe să se teamă de sluga sa, mai ales că fetele împăratului simt care este vărul lor. Fetele împăratului însă priveau la verișor ... cum privește cânele la mâță și le era drag ca sarea-n ochi: pentru că le spunea inima ce om fără de lege este Spânul. Dar cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatălui lor? De aceea Spânul născocește probe din ce în ce mai dificile care ar trebui să
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ca un boxer de temut. Nu leii îl pot învinge pe nobilul hidalgo, ci niște biete pisici care îl mușcă și zgârâie, acoperindu-l de ridicol: "Sărmane don Quijote! Se tem de tine leii, dar ți se agață de nas mâțele. De pisicile ce fug și nu de leii ce se văd în libertate trebuie să se ferească viteazul."197 În acest caz, verdictul lui Unamono ne face să descoperim o nouă reprezentare cu valoare arhetipală: faptul insignifiant, aparent inofensiv, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
viciu ne-ndoielnic va cădea. *** Dar dacă gâdili niște ouă de broască înnăscută cântătoare, nu tulburi mormolocul și perspectiva lui de viitor? Când eclozează e deja "chatouilleur", și dincolo de hohotul gâdilicios se poate crede CHAT, dacă nu chiar CHATTE (adică mâță, dar în argoul franțuzesc mai e și altceva) și lucrurile se complică, căci va dori să-frunte guzganii de prin heleștee, să aibă pofte castratoare, precum dințoasele "moules marinières"; eterna spaimă pentru "les fleurs du mâle". *** Cât despre oul de găină
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Ă1325m, 126m) dintre lacurile din aceasta categorie. S-a format în anul 1817 prin prăbușirea unei mine de sare. În această zonă se mai găsesc lacurile: Horia, Cloșca si Crișan, Lacul fără fund, Ocnița, Sfântu Ioan, Lacul Poporului, Brâncoveanu, Lacul Mâței, Lacul cu Gheață Dulce, Lacul Trestiilor si Lacul Vrăjitoarea. Creșterea salinității de la suprafață Ă180-200 g/l) spre fund Ă300g/l) determină formarea fenomenului de heliotermie cu temperaturi mai ridicate in orizontul de apa de la 2-2,5 m adâncime si apoi
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
asupra unora din cele mai puțin comune, pentru a urmări problema sinonimiei și, uneori, registrul explicațiilor (toate după Voiculescu 1935: s.v.): asmățuiul (fonetisme muntenești; fiertura "ar aduce regula împuținată ori oprită luna la femei"); brâncuța frunza voinicului, sâmcuță; cătușnic iarba mâței; cetena de negi sabină; crușarul crușei, pațachină ("se întrebuințează coaja, uscată bine și veche, pentru ieșirea afară la bolnavii încuiați"); dovleacul bostan ("semințele... sunt bune pentru gonirea viermilor /limbricilor, panglicei/ din mațe"); iarba usturoasă dumbăț, usturoi de lac; împărăteasa curcubeața
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fără comunicarea lingvistică, nu ar mai fi literatură, poezie, știință, pe scurt, acumulare de cunoștințe teoretice și practice (poezie În sensul demn al cuvântului, și nu aceea de forma: „scârța, pârța,/ țaca, paca/ mulge vaca/, foaie verde laba gâștii,/latră mâța-n pom/...),; c) nimic nu poate stabili mai bine inteligența și superioritatea noastră, decât existența comunicării verbale. (După Descartes, „chiar și nebunii care spun lucruri nebunești, dau dovadă de o formă de inteligență pe care nici un alt animal nu o
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
Este tot noaptea Sfântului Andrei, iar vorbele bătrânului slujitor încep să capete contururi profetice: "deodată mi se păru că moara umblă și că e plină de oameni. Și ce ciudați mai erau oamenii aceia!... Unii aveau unghii la degete ca mâțele, alții copite de țap, alții nările și bărbia tăiete în două ca la zăvozi, și toți aveau cozi și ochii scurși, de li se vedeau creierii prin orbitele deșarte". Suita de metamorfoze diabolice ale fantomelor continuă cu apariția unei femei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
casa neprotocolar, așa că i-a înșiruit pe hârtie anchetatorilor vasluieni: „...printre cei care au furat și stricat dela mine și depe la alții din vecinătatea mea, am recunoscut pe Gh. Butnaru, Gh. Pintiliescu, Gh. Onofrei, Iancu Duduc și Constantin N. Mâță”. Fiind întrebat în cursul anchetei dacă nu i-a văzut și pe alți cetățeni devastând, negustorul a scris următoarele: „...pe Vasile Enacache Tofan l-am văzut printre oameni dar nu l-am văzut stricând sau furând. Dintre acei oameni, Gh.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
legătură cu două perechi de pantaloni, 3 veste și o pereche de botini mici, pe care le’am dus acasă unde s’au și găsit când s’au făcut percheziții”. Pus să dea relații despre alt presupus instigator, Constantin N. Mâță, Lache nu a putut oferi procurorului nicio informație ce l-ar fi putut trimite pe acesta în fundul pușcăriei. Nici țiganul din satul Racova, Procurache Bălăceanu, nu a putut oferi niscaiva informații prețioase anchetatorilor acesta declarând, pur și simplu, că „...am
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]