37,022 matches
-
un conac în ruină, cîțiva mesteceni și-un samovar! Să-mi pun o haină ușoară, să-mi iau pălăria de pai și pușca de vînătoare, să-nham o iapă calmă la șaretă și, fluierînd prepelicarul, să plec la plimbare! Să mănînc somon și batog, să joc biliard la o moșieriță tînără și văduvă, vecină îmbrăcată-n museline albe, trupeșă și tandră, ahtiată după discuții fine, dar ascunzînd în lenjeria-i intimă acel pizdoi pe care bănuiesc că-l au toate eroinele
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
înseamnă că toate cuvintele mele se vor întîlni și ele, undeva, într-un fel de frăzoi unic. Interesant! Acum cîteva zile am descoperit în Pomologia RS.R. un soi californian de prune, Tragedia! Prețios. Parcă tot mai cinstit e a mînca un soi românesc numit Băligos! Pentru că am vorbit de Pomologia R.S.R. Nu este om care, văzînd-o, să nu mă întrebe: ce faci dom'le cu asta? Am cărat cele opt volume uriașe de la Dolhasca la Iași, de la Iași la Coarnele
Prune și căpșuni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14350_a_15675]
-
e pur pedagogic. La răscruce de mirosuri În zona studențească vagonul devine și un restaurant mișcător. Veniți de la ore, tinerii își cumpără de-ale gurii de la Uni Eck (Colțul universitar) sau de la Der Mann der verwöhnt (Bărbatul care răsfață) și mănîncă cu mare discreție în vagonul luminat, cald și curat al tramvaiului. Doar olfactivul îi trădează. Urci și nimerești în bătaia miresmelor, într-o furtună de ispite culinare, între valuri aromitoare care ies din pungă ca duhurile din 1001 de nopți
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
buze, Răsfrântă-n ape de cenușă - Clipe sălbatice, clipe pustii Cresc din tăcere, se-ncolăcesc, se-adună În mii de galaxii Și eu am viețuit Și eu am viețuit la rădăcina caisului, Am supt apa, am supt lumina, Am fost mâncată de viermi și de clipe, Am așteptat secole să vină primăvara, Am înnodat nopțile fibră cu fibră. Ploile mi-au întins sforile, Umbrele mi-au ținut scara; Azi florile mele răsar în grădină, Răsar alb, răsar roz, răsar negru, Mănâncă
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
mâncată de viermi și de clipe, Am așteptat secole să vină primăvara, Am înnodat nopțile fibră cu fibră. Ploile mi-au întins sforile, Umbrele mi-au ținut scara; Azi florile mele răsar în grădină, Răsar alb, răsar roz, răsar negru, Mănâncă aerul, rod întunericul - Ușoare ca timpul, flămânde ca lumina, Carnivore ca moartea. pustiu pustiul a crescut din flori a crescut din păsări a crescut din noroi s-a așternut fierbinte pe perne picură-n carne se scurge în somn se-
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
om de om și-ai făcut o zi, O singură zi ce pe străzile noastre Și-acum rătăcește Lebedele ucise au înviat cine ascultă, Cine împarte vorbele, Cine a spus lebede? Cum de-au ajuns orele în calendar? Furnicile au mâncat verbele, Apele au spălat adjectivele, Gândurile-au rămas afară în ploaie, În pământ se-aud voci, Se-aud zboruri, sclipiri De sub frunze își scoate capul Următorul cuvânt - Oasele s-au mișcat în mormânt. cuburi pătrate timp schizofrenic - s-au șters
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
trei salve. Orit începu să fredoneze câteva măsuri din Oda Bucuriei. - Știai, reluă el, că de emoție Beethoven a leșinat, că după concert a fost dus acasă la un prieten și a rămas acolo îmbrăcat, fără să bea și să mănânce, toată noaptea și a doua zi dimineață? Nu, nu știa, dar n-avea importanță. - Care simfonie îți place mai mult, Simfonia Destinului sau a 9-a? îl chestionă ea în schimb, ca de la cunoscător la cunoscător. Mirel îi explică fără
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
de umăr. Între timp ea și pusese totul la cale: ranița, valiza. Zorii o găseau parcă schimbată, își și descoperise forța, forța aceea născută din instinctul matern, care o va ajuta să îndure orice în lipsa lui. Ocrotitoare îl privi cum mănîncă, apoi voise să-l însoțească la școală. El însă îi interzisese. Putea să-l mai vadă o dată numai cînd va trece pe uliță, în fruntea companiei. Compania se aduna în mica piață din centrul satului, dintre școală și primărie. Mahmur
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
garoafă cu petale de trandafir am fost un mare norocos al acestei lumi prăbușită iremediabil în moarte abia mîngîiată de viață am fost poate chiar leul și nu umbra leului am fost poate chiar tigrul și nu umbra tigrului am mîncat oricum din femeie cu mare poftăciune tăciune după tăciune am sorbit tot pînă la ultima celulă de carne linguriță după linguriță și ceșcuță după ceșcuță de speranță și disperare femeia este de la-nceputuri marea în care picură toată sarea lumii
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
Miri a văzut o dată un coșciug uriaș intrînd pe poartă plin cu comorile Templierilor, inclusiv Sfîntul Graal. Biserica Romană la numărul 46 pe Shiftei Israel. Și de jur-împrejur Israel, o țară de copii alergînd pe străzi în timp ce minoritatea în vîrstă mănîncă dulciuri și dezbat problemele omenirii la cafea dar mai ales vorbesc despre evrei căci pentru evrei cel mai fascinant lucru din lume sînt evreii. Poți să-ți închipui o țară întreagă plină doar cu evrei?" întreabă Benny. La mine au
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
dintr-o singură parte a cerului, albă, trecută prin filtre de lapte, îmi cade pe mîna și foaie. Am părăsit puțin "fortăreața". Pe insulă, ca de obicei, goana haotică a tramvaielor, autobuzelor, oamenilor. La anticariat, pe Lapusneanu, cele două vînzătoare mănîncă enorme felii de pîine cu parizer și rîd în neștire. Întors, trag scară după mine (casă scărilor!), îmi controlez cuvintele cu trei țevi, le curat îndelung. Număr butoiașele cu pulbere. Mă doare piciorul stîng. Mă voi îndopa cu aspirine, voi
Vechi cotidian de gingasie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14768_a_16093]
-
Mă doare piciorul stîng. Mă voi îndopa cu aspirine, voi sorbi ceaiuri negricioase, voi citi infinit... * Te anunțasem că am cumpărat o "Carte de bucate". Știai tu că există "Limbi de pisică în unt"? "Melci cu marmelada și nuci"? Ai mîncat vreodată CRAFLE? Dar "Ouă moi I" și "Ouă moi ÎI"? Trăiești într-o totală ignoranța, Mugure! Sînt strîns în mijlocul clipei ca-ntr-un cristal; îl mînjesc cu trupul meu.
Vechi cotidian de gingasie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14768_a_16093]
-
atât sunt de tumefiate. pâinea însă e gustoasă, iar copiii o înfulecă iute. până la doisprezece ani, n-am văzut la ei vreun simptom. după doisprezece însă, o paloare pe care o păstrează până înspre douăzeci pare să spună că au mâncat din ea și n-a fost bine deloc. dar apoi copiii, care nu mai sunt de-acum copii, încep deodată să strălucească și nimic nu-i mai oprește să ajungă înspre patruzeci, însă nici noi nu mai suntem tineri de-
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
tactul creioanelor lor/ în ședințele de partid/ va năuci dactilografele/ sudate de neoanele/ tranziției// În centru la margine aici la marginea imperiului sovietic/ am văzut cum un copil a sărutat un pepene/ aici la marginea ortodoxiei/ am văzut un cerșetor/ mîncînd lumînări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei sale/ și capul decpitat/ i l-a expus/ într-o găleată/ de zinc/ aici/ în plină republică/ am văzut un om/ mîncat de
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
s-a ascuns rapid/ în mușuroiul de lîngă zid// este atît de frumos afară// a oftat procurorul/ încît eu nu mai pot să trăiesc/ și s-a împușcat/ din "cinematograful republicii" a iești un cîrd de capre/ și după ce au mîncat toate afișele/ s-au urcat în tramvai/ chicotind// caprele erau atît de frumoase și de albe/ încît taxatoarea/ nu le-a mai perforat/ urechile/ era o zi însorită de toamnă/ și cînd am auzit. conversația caprelor/ am avut certitudinea/ că
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
mai perforat/ urechile/ era o zi însorită de toamnă/ și cînd am auzit. conversația caprelor/ am avut certitudinea/ că aceasta/ este țara/ absurdistan/ Sentințe inculpatul furase cuiul/ de lîngă ciocanul/ judecătorului/ și gardianul sughița/ între paragrafe deoarece capra reclamantei/ a mîncat dosarul/ între poliție/ și tribunal/ în suma delapidată/ erau mai multe zerouri/ decît membrii comisiei/ așa că/ nu se punea problema/ separării puterilor/ în stat// dar acarul păun/ fiind în concediu/ s-a emis un mandat de arestare/ a concediului/ Metal
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
de burlan/ răcnește ceva indescifrabil/ în capul străzii// computerele delirează/ Micul dejun plouă mărunt/ plouă didactic/ soarele mic alburiu/ ca o linguriță de argint/ se scufundă/ în aburul norului/ la micul dejun// în ziare/ s-au închis/ fabricile/ și rugina/ mănîncă fierul/ rămas afară/ pînă la noi dispoziții// vom fi un popor/ a declarat parlamentarul/ la televizor/ vom fi un popor//... (din volumul în lucru ABSURDISTAN)
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
cu ochiul știe că eu sunt știu că ea este dar trage la țintă și mă rânește ehee, băcănia ironică în care râdem de bancurile cu români, le aflu pe toate dar nu le pot stăpâni Ochi de oțel, radiații Mănânci din ziar, în casa pădurii biscuiți expirați fără gust, "populari", în vreme ce la televizorul rubin parlamentoarii înghit tacticos chifteluțele democratice și oița Dolly, zburda încai pe câmpii "Nas ne nagoniat" Semnele mici, ilizibile pe ambalaj litere slave pe care nu le
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
supraveghezi copiii care se dau cu pungă pe sub mașinile din care s-a scurs ulei. Cu coada ochiului, pentru că singurul risc e să-și spargă capetele pe derdeluș. Asta, desigur, dacă, în prealabil, ai avut grijă să le interzici să mănânce zăpadă de prin frigiderele mai sus menționatului supermarket.
La gratare in parcare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21165_a_22490]
-
Simona Tache Poștă cineva aici, pe blog, zilele trecute, în contextul unei discuții despre Crăciun, următorul comentariu: “cineva mi-a spus, de sărbătorile trecute, că are senzația că există familii întregi care locuiesc în hypermarket-uri. acolo mănâncă, acolo beau, acolo socializează. ieri, după o vizită la carrefour, la o oră care mi se părea inteligență, am înțeles că are dreptate: o cucoana îi schimbă pampersul copilului pe o grămadă de cozonaci la oferta specială” (Salutare, adnana!). Am
Va scot la o prajitura in supermarket? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21170_a_22495]
-
și de câteva ori pe zi. Și-ar pune dimineața niște sâni mai ușurei, mai luminoși și mai veseli (cu clinchete de clopoței, eventual), la prânz, unii în formă de friptură cu cartofi prăjiți (să aibă ce contempla posesoarea, în timp ce mănâncă trei frunze), iar seara unii mai grei, mai opulenți, mai misterioși, cu o fiolă de parfum încorporată, care să facă “puf, puf” la apăsare, precum odorizantele de cameră. Avem sâni noi. Cum procedăm? Ce face pseudodiva după ce iese cu sânii
Sânii noştri cei de toate verile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21190_a_22515]
-
consumați sâni dimineața, pe stomacul gol. Încercați să vă luați micul dejun înainte de a deschide internetul, televizorul sau vreun ziar. Dacă apucă să vă țâșnească în față vreun sân și să vă muște de nas, n-o să mai apucați să mâncați decât către după-amiază, după ce vă întoarceți de la spital, bandajat și cu copcile puse. - Dacă deschideți TV-ul și dați peste sânii Oanei Zăvoranu, răstigniți pe plajă la soare, dați repede-repede pe “mute”. Vorbesc, țipă, zbiară, fac o gălăgie de nedescris
Sânii noştri cei de toate verile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21190_a_22515]
-
Simona Tache În timp ce PSD-ul și PD-L-ul își împart găină fripta a viitoarei guvernări (“Io vreau pulpa, nu-mi place piept, că e atzos și am și traume din copilărie, când mă obligă maica-mea să mănânc”, “Dă-mi mie pieptul, daca nu mai sunt copane”, “Cine vrea tacâmurile?”, “Aloo, daca mi-ai dat ghearele și aripile, dă-mi și gâtul, nu fi bulangiu”, “Târtița dorește cineva? Târtița o dată, târtița de două ori, târtița de trei ori
Tariceanu la ora de dirigentie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21169_a_22494]
-
erotice. Și niște mici statuete feng-shui, a căror trompă crește, chipurile, fertilitatea, dacă e mângâiată în fiecare seară, înainte de culcare. Afrodisiacul preferat al egiptenilor, în Antichitate, era ceapa roșie. Don Juan, dacă ar fi trăit atunci și acolo, ar fi mâncat câte-o funie pe zi și ar fi mirosit irezistibil. Și despre roșii spun unii specialiști că facilitează producerea lichidului prostatic, ajutând penetrarea. Și, totuși, n-am văzut pe nimeni în zilele noastre să alerge chelnerița prin restaurant, după ce-
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
-o funie pe zi și ar fi mirosit irezistibil. Și despre roșii spun unii specialiști că facilitează producerea lichidului prostatic, ajutând penetrarea. Și, totuși, n-am văzut pe nimeni în zilele noastre să alerge chelnerița prin restaurant, după ce-a mâncat o salată de roșii cu ceapă. Vechii greci credeau că morcovii sunt stimulenți erotici. Astăzi cred asta numai Bugs Bunny și iepurașul de Paști. Chinezii prețuiau usturoiul, fiind convinși că-i datorează întâlnirile cu scântei, ceea ce rămâne valabil și azi
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]