754 matches
-
țară ori din județ. Simion Florea Marian „semnează” articolul „Ouă le roșii” iar N.I Gâdeiu rubrica „Fudulia și galanteria.” La redactarea ziarului au colaborat mulți foști elevi ai Liceului „Gh. Roșca - Codreanu”: Const Asiminei, Ion Paloda, G. Nedelea, At. Mândru, Mircea Pavelescu, W. Si egfried, dar și prof. Virgil Duiculescu. Girantul ziarului: însuși directorul. Administr atorul: I. G. Ciorescu - Bogdana, cunoscutul ziarist de la „Vocea Tutov ei” și „Neamul românesc”. La apariția și menținerea în activitate a ziaru lui, alături de G.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
front, în tranșeele ostașilor, devenind o hrană spirituală reconfortantă și un puternic imbold spre victoria finală”. Calendarul cuprindea „bucăți literare” din Mihai Eminescu, B.P. Hașdeu, Ion Creangă, P. Cerna, P. Liciu, Barbu Delavrancea. G. Coșbuc, N. Iorga, I. Simionescu, A. Mândru, M. Lungeanu, P. Partenie, Nichifor Crai nic, D. Iov, V. Alexandru Vlahuță 1858 - 1919 295 Voiculescu, Al. Vlahuță, G. Tutoveanu... * Sub semnătura lui Al. Vlahuță, președintele de onoare al „Academiei Bârlădene”, a fost publicată în „Calendarul...” din Bârlad poezia „Fustă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
V.Pop, M. Sadoveanu, I. Scurtu, D.V.Ștefănescu, N. Stoleriu (învățător Zorleni), econom N. Vereanu, G. Vâlsan. Publicau numai versuri: D. Anghel, P. Budu, O. Carp (G. Proca), Eugen Ciuchi, Nina (Ana) Godeanu, Fatma (Elena Farago), K(Iril) Mironescu, A. Mândru, Corn. Moldoveanu (Vasiliu), D. Nanu, A.A.Naum, Andreiu Naum, G.Orleanu, Gr.V. Prut, R (credea că ar fi redacția), I. Soricu, G.Tutoveanu (G.Ionescu), Elena Văcărescu, Al. Zamfirescu. Se detailau lucrări ale celor de mai sus apărute și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
I. Bogdan, E. Boureanu, D. Karnabat, E. Ciuchi, M. Codreanu, L. Corodeanu, L. Cosmovici, A. Cuza, N. Davidescu, C. Demetrescu, C. Doboș, A. Doinaru, I. Dongra si, I. Dragoslav, D. Hasnaș, Ștefan O. Iosif, D. Iov, Beredetto de Luca, A. Mândru, I. Minulescu, C. Manolache, Andrei Naum , C. Notara, I. Petrovici, V. Poeană, N. Popa, I. Rașcu, C. Săndulescu, 336 Alexandru T. Stamatiad, E. Speranța, Pamfil Șeicaru, Zoe G. Frasin, A. Xenopol. „George Bacovia și Bârladul” de Constantin Parfene în Vremea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scrie în paginile ei ‐ I. Stoica: Prin ungherele durerii, Voi adesea rătăciți... Căutați poarta tăcerii? Veți găsi‐ o!... Dar munciți!” Proză și versuri, dar și recenzii de cărți, reviste și ziare, cronică teatrală, studii critice literare semnează colaboratori precum: C. Mândru, Gh. Preda, Petru T. Gâdei, Gr. Veja, I. Manta‐Roșie, George Ponetti, Virgil N. Duiculescu, Const Crișan, C.D. Mitrescu, Kostel Dimitriu, G. Tuto veanu, Cornelia Buzdugan, Gh. Bujoreanu, Gh. Dimofte ș.a.‐ profesori și foști elevi ai acestora de la Liceul „Codreanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G.D. Rânzescu, N.N. Vasiliu. Colaboratori:Iacob Antonovici, episcopul Hușilor, Al. Bădăuță, Ion Băilă, G.V.Botez, D. Cotoranu, C.Dinu, Mihail Dragomirescu, Virgil Duiculescu, George Dumitrescu, Ion Gane, Const. Giorgiade, Const Goran, Lizi Hârscu, N.Iosif, D. Iov, Al.Lascarov-Moldoveanu, A. Mândru, N.N. Manolescu, Ștefan Manole, D.Murărașu, Const. Matievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al.R.Nițulescu, Ion Gr. Oprișan, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A. Petre, Const. R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sânghiorgiu, Petre Strihan, Zaharia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicația își declară scopul de „a scoate la lumină” talentele locale. În consecință, în cele opt pagini din primele două numere vor fi întâlnite pseudonime sau nume mai puțin cunoscute (Profir, Ofelia, Isis - Isidor Budu, Silvia Slăvescu, Maria Arteni, A. Mândru, Dan, Rândunel, Nicu G.), semnând poezioare sau „rime vesele”, traduceri, schițe și impresii. De la numărul următor D. Nanu, constatând puținătatea talentelor locale ce nu reușeau să asigure textele pentru revistă (garantată financiar timp de un an de editor și colaboratori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288633_a_289962]
-
prima sau a doua pagină se publică de regulă portretul literar al unei personalități, precum Barbu Delavrancea, I. L. Caragiale, Ștefan cel Mare ș.a. Poeziile inserate în P.l. aparțin lui Cincinat Pavelescu, D. Nanu, Al. Zamfirescu, Al. Gherghel, G. Tutoveanu, A. Mândru, Ion Petrovici, Corneliu Moldovanu (și cu pseudonimul Radu Stâncă). O parte dintre semnatari pot fi regăsiți în paginile literare ale gazetei „Paloda”. În ultimul număr se reproduce un articol al lui Titu Maiorescu, Progresul adevărului, pentru a evidenția încă o dată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288633_a_289962]
-
de mare în farfurii, clinchetul clopoțeilor de la gâtul cailor, ritmurile de tarantella, de tocuri înalte pe caldarâm, pentru că era un du-te vino de localnice aranjate de parcă era sărbătoare în fiecare zi. La brațul câte unui domn care își rotea mândru privirile împrejur, și oricât de ieftină era toaleta pe care o îmbraca doamna, tot elegant o arăta, iar la domni, nu conta dacă acesta avea, uneori, și un metru și nu mult peste, cu pieptul scos înainte, îmbracat cu un
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
locul aici ! CÎnd ți-a sosit rîndul, Îi veni aici, că aici suntem mai mulți decît voi. Și de la voi sunt aici. Uite acolo pe ai tăi ! ” Și, ia văzut pe mama și pe tata ei În grădină atît de mîndri Îmbrăcați și voioși lucrînd la pomi. Un moș de aici căra cu roaba pămînt. Și-a zis İoana către el: ,, D-apoi de ce ți-a dat dumitale să lucri așa de greu, că ești bătrîn și slab? ” ,, - Aiesta-i lucru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Catargi, Al. Păun. Se publică pe această temă și o Scrisoare a d-lui T. Maiorescu. Rubrici: „Cronica Bucureștilor”, „Ultimele știri”, „Cronica teatrală” (asigurată de A. de Herz), „Literatură” (susținută de Th. M. Stoenescu) ș.a. Sunt inserate versuri de A. Mândru, G. V. Botez-Gordon, G. Murnu, Th. A. Naum, Gh. Vasiliu (sub pseudonimul G. Prut), Iuliu Predescu, Mihail I. Procopie, D. Iov, Eugen Ciuchi, Maria Dragu, Vl. Lăiniceanu, Alfred Moșoiu, în timp ce proza este semnată de N. Mihăescu-Nigrim, Mircea Alexiu, N. I. Porfiriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289893_a_291222]
-
dar nu-și puteau ascunde dezamăgirea: eu ceangău - și ungur după părerea lor - nu știam nici o boabă ungurească. Am cunoscut elevi secui, părinții lor, am cunoscut țărani secui pe care i-am cercetat cu mare atenție. Oameni gospodari și înstăriți, mândri : nu semănau cu țăranii ceangăi din Moldova noastră, nici la vorbă, nici la port, nici la obiceiuri. Alți oameni alt stil de viață. În schimb, la ,,Papiu Ilarian’’ printre copiii de valahi și mai ales cu părinții lor, țărani cuviincioși
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
natural reserves of Moldavia, An. Șt. Univ. „Al.I. Cuza” Iași, s. Biol. Anim. t. XL: 279-292 26. Ionesi L., Ionesi B., 1995 - Sarmațianul mediu din rezervația geologică „Dealul Repedea”, Romanian Journal of Stratigraphy, vol. 76, suppl. 2, București 27. Mândru C., 1958 - Zoogeographical data regarding some birds from Moldova, Stud. și Cerc. Biol., Șt. Agric., Iași, IX, 1: 97-103 28. Mititelu D., Chifu Th., Scarlat A., Aniței L., 1995 - Flora și vegetația județului Iași, Bul. Grăd. Bot. Iași, 5: 99-124
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mare foc De surle, de cimpoaie Și Dragoș ospetează Pădurile răsun. Cu dânșii launloc. Melancolia e aproape o traducere după Legouvé, "roata norocului" din Reverii un ecou prozodic din V. Monti: Rătunda roată răpide Pe schițe s-au întors Și mândrul poticnindu-să Cade cu capu-n jos. Din teatru, tălmăciri și prelucrări de vodeviluri franceze îndeobște, remarcabilă e versiunea fragmentară din Les femmes savantes de Molière, nu numai izbutită, dar sub raportul transpunerii spiritului intrinsec în alt limbaj, o operă originală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
arde focul, tovarăș mângâios, Și cadrele aurite ce de păreți sunt prinse Sub palida lumină apar misterios. Afară plouă, ninge; afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit... Așa-n singurătate, pe când afară ninge, Gândirea mea se primblă pe mândri curcubei Pîn' ce se stinge focul și lampa-n glob se stinge, Și saltă cățelușu-mi de pe genunchii mei. Groaza de fenomenul boreal i-a prilejuit lui Alecsandri câteva strofe ce sunt mici capodopere. În Miezul iernii, joasa temperatură usucă pădurea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de sărutări mi-a dat;/ Astăzi nu-mi mai dă nici una: Ea-i femeie, - eu bărbat"), Artur Stavri producea poezii fără sânge, caracteristice prin aerul de "fericire" împrumutat de la Duiliu Zamfirescu, Ioan S. Nenițescu (1854-1901) bolintineaniza școlărește ("La Sarmisegetuza stă mândrul Decebal,/ Ce-a frânt popoare multe de jos și de pe cal"), Ion Gorun, Constanța Hodoș făceau un fel de jurnalistică umanitară romanțată, inte-resîndu-se de clasa umilă, mici slujbași, cârciumari, găzari, punând probleme sociale, N. G. Rădulescu-Niger, îngrozitor romancier popular mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar nu-și puteau ascunde dezamăgirea: eu ceangău - si ungur după părerea lor - nu știam nici o boabă ungureasca. Am cunoscut elevi secui, părinții lor, am cunoscut țărani secui pe care i-am cercetat cu mare atenție. Oameni gospodari și înstăriți, mândri : nu semănau cu țăranii ceangăi din Moldova noastră, nici la vorbă, nici la port, nici la obiceiuri. Alți oameni alt stil de viață. În schimb, la ,,Papiu Ilarian’’ printre copiii de valahi și mai ales cu părinții lor, țărani cuviincioși
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
provizorie, cînd e vorba de amor, un scurt armistițiu pînă ce codul moral e verificat la toate paragrafele. Scenariul este simplu: Întîi legea morală și apoi (acolo unde este cazul) răsfățul, desfătarea. Marioara din Legendele istorice ascultă cu liniște justificarea mîndrului ei iubit, fugit de pe cîmpul de bătălie: „În cîmpia sîngeroasă Frații mi-am lăsat, Și la tine-a mea frumoasă Iată c-am zburat. .................................. Fără tine-n astă lume Nu pot să trăiesc...”, Însă justificarea nu este primită, amorul fără
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cîmpia sîngeroasă Frații mi-am lăsat, Și la tine-a mea frumoasă Iată c-am zburat. .................................. Fără tine-n astă lume Nu pot să trăiesc...”, Însă justificarea nu este primită, amorul fără onoare este respins: „Ce zici tu, o, neferice, MÎndrul meu iubit”... Mărioara găsește, În fine, o soluție convenabilă: pleacă la luptă Împreună cu bărbatul pe care Îl iubește preferind să moară pentru țară decît să trăiască În rușinea lașității. Alte femei sînt mai intratabile. Domnul Țepeș „se răpește” de fata
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dulce farmec a vieții călătoare, Profundă nostalgie de lin, albastru cer! Dor gingaș de lumină, amor de dulce soare, Voi mă răpiți cînd vine În țară asprul ger!... Așa-n singurătate, pe cînd afară ninge, GÎndirea mea se primblă pe mîndri curcubei, PÎn’ce se stinge focul și lampa-n glob se stinge, Și saltă cățelușu-mi de pe genunchii mei.” Reproduc, Înainte de a comenta versurile de mai sus, și Începutul altui pastel, La gura sobei, imagine tradițională a meditației și a lecturii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ocean. Din cînd În cînd desprinsă din bolta cea profundă O stea albastră cade și-n spațiu s-acufundă, Trăgînd pe plaiul negru o brazdă argintie, Ce-n clipă-i trecătoare ca viața-n vecinicie! Sub cerul fără margini, spre mîndrul răsărit, Se-ntinde-n umbra nopții un cîmp nemărginit, Pustiu și trist ca golul ce lasă-n urma lor În inimi iubitoare iubiții carii mor.” CÎmpia goală este, aici, o prelungire a vidului din marele spațiu. O intuiție fină a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nuvelele Ivanciu Leul, Printre gene, În amurg, Pribegii, iscălite M. Sadoveanu-Cobuz, Regretul și Hanul boului, cu semnătura M. Sadoveanu, respectiv Mihail Sadoveanu. Sunt publicate aici și versuri de Al. Gherghel, Enric Furtună, I. Stătescu-Naia, Virgiliu N. Cișman, Ion Petrovici, A. Mândru, Corneliu Moldovanu, D. Karnabatt, Mihai Codreanu, schițe, nuvele și povestiri de Gh. Silvan, N. N. Beldiceanu, H. Coșoi, Ion Ciocârlan, Nae D. Țăranu, Ioan P. Manolescu, G. Rigo (Gr. Grigoriu), D. Teleor ș.a. Apar scurte articole despre Henrik Ibsen, Lev Tolstoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
o arăt destul de slab, atât cât prin lucrurile mici pot fi arătate lucruri mari. Să ne uităm la cei care în viața de aici se bucură de bunurile acestei lumi, de bogăție, de putere și de slavă. Atâta sunt de mândri de buna lor stare, încât socotesc că nici nu calcă pe pământ, cu toate că bunurile de care se bucură nu sunt bunuri recunoscute de toți drept bunuri, nici nu rămân mereu la ei, ci zboară mai iute ca vântul. Iar de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de-acolo de-i ieși,/ Tu să-ți umbli a coldui/ și la mine de-a veni;/ dar și eu te-aș milui/ cu cojița cu cea arsă,/ ce rămâne seara-n masă,/ cu hâlbele de pe masă,/ să-ți aduci, mândrule, aminte/ tot de-a mele trei cuvinte/ ce ți le-am spus mai ‘nainte./ Mândruț, nu m-ai ascultat,/ tot acelea te-au mâncat” (T. Papahagi, 1967, pp. 206-207). Pentru obiectele Încărcate cu putere magică, termenul cel mai des folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a participat la expediție! Ipostaza În care Își exprimă eul creator se aseamănă cu aceea a poetului călător Vasile Alecsandri, și mai ales cel din pastelul Serile la Mircești: Aci-n singurătate, pe când afară ninge Gândirea mea se plimbă pe mândri curcubei Pân’ce se stinge focul și lampa-n glob se stinge Și saltă cățelușul de pe genunchii mei. Și autoarea noastră trăiește În solitudine, cu zecile de cărți pe rafturi, iar „liniștea Începuturilor În care se topesc amintirile ca niște
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]