5,190 matches
-
coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sigmoid și rect prezintă o angulație care se opune trecerii cu ușurință a materiilor fecale în rect. Creșterea presiunii intraluminale în rect cauzată de pătrunderea materiilor fecale determină excitarea mecanoreceptorilor. Impulsurile aferente sunt răspândite prin plexurile intramurale și transmise spre măduva spinării sacrată pe calea nervilor parasimpatici. Semnalele ascendente medulare care ajung la nivel cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
repiratori inspirul este întotdeauna un proces activ. Mușchii inspiratori sunt cei care expandează cutia toracică față de poziția de echilibru mecanic, după cum urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mai mult în sus decât în jos în cursul inspirului atunci când presiunea intratoracică scade; aceasta se numește mișcare paradoxală a diafragmului. La fel de importanți pentru procesul normal de inspir sunt mușchii intercostali externi (inspiratori), inervați de nervii intercostali care pleacă de la măduvă cam de la același nivel. Inserția lor anterior pe coasta inferioară și posterior pe coasta superioară determină efectul de ridicare a ansamblului costo-sternal (fig. 70), cu ridicarea, proiecția anterioară și rotația coastelor înafară, fapt ce determină creșterea diametrului antero-posterior al toracelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern este diferit din punct de vedere histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
chiar dacă vezica nu este plină la capacitatea maximă, prin intermediul căilor descendente, ce stimulează motoneuronii medulari adecvați. 28. Producția de eritropoetină Eritropoietina este un hormon glicoproteic ce controlează eritopoeza, sau producerea de eritrocite. Este o citokină care țintește precursorii hematiilor din măduva roșie hematogenă. Numită și hemopoietin, este produsă de către rinichi și în mici cantități, de către ficat. Pe lângă funcția de reglare a eritropoezei, mai are și alte funcții biologice, de exemplu în procesele de vindecare sau în răspunsul cerebral la leziunile neuronale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
susținut că "donarea de țesuturi și organe este o atitudine normală pentru creștini". În anul 2000, se realizează primul transplant he-patic de la donator decedat și, ulterior, de la donator în viață, mamă-fiică. În 2001, la Timișoara, se realizează primul transplant de măduvă. În 2003, la Constanța, se realizează autotransplant de insule pancreatice, iar în 2005 se realizează primul transplant combinat rinichi, pancreas. În 2005, la Fundeni, prof. dr. I. Popescu realizează transplant de pancreas la un pacient cu ciroză hepatică. În 2004
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
deschizând calea unor infecțiilor oportuniste, provocând deteriorarea iremediabilă a organismului. 55. scleroză în plăci (cunoscută și sub denumirea de scleroză multiplă): este o afecțiune care distruge principala structură antigenică a sistemului nervos mielina. Este o boală a creierului și a măduvei spinării, care apare de obicei la adolescenți și la adulții tineri. 56. sfigmomanometru: dispozitiv medical utilizat pentru măsurarea presiunii sanguine. 57. sociobiologie: ramură a biologiei care studiază originea biologică a comportamentului social uman. Se referă în principal la etiologie, ecologie
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
atunci când propriul guvern ne spune ce putem și ce nu putem să facem. De ce ar fi mai dispuși americanii să permită unei puteri străine să le dicteze comportamentul? Sentimentul nostru de autosuficiență și de autonomie este profund, ajungându-ne până În măduva oaselor. Însăși ideea de a fi constrânși de voința altora se opune spiritului american. Limitele nu sunt punctul nostru forte. De fapt, lipsa de constrângere, caracterul deschis al modului de viață american, sunt cele care ne-au permis să ne
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puternică va fi voința „idioților” de a schimba ceva în lume, unde omul este „jucăria” determinismului economic alimentat de nevoile obiective ale existenței!!? Remarcabile în această carte nu sunt întrebările fără răspuns, absurdul credibilității vulgului în liderii lui corupți până în măduva oaselor, ci puterea autorului de a analiza și sintetiza. Lectura cărții te înalță deasupra circului politic, cu autorii lui iluzioniști, ce cad adesea în tăișurile propriilor săbii otrăvite. Dar în același timp cazi într-o deznădejde copleșitoare. Toate idealurile de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
trimitere (influențată - crede el - de opinia eronată a lui A. dr. Cihac [II, 443] și a bulgarului B. țonev). După părerea lui H. Tiktin, sunetul v din ultima silabă (inexistent în etimonul latinesc) poate fi explicat cu aparițiile similare din măduvă sau pivă. într-o notă (p. 234, nota 3), Vasile Scurtu, cel evocat mai sus, notează formele din meglenoromână - ubdăviță, ubdubiță, uduviță - și le explică prin bulg. volovica (deși trecerea lui v inițial la u este un fenomen fonetic sârbesc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
locație, procesul de diviziune continuă, formându-se o altă tumoră la noul sediu. Această tumoră se numește “cancer secundar” sau “metastază”. REGIUNILE CAPULUI ȘI GÂTULUI Aceste segmente ale corpului uman cuprind mai multe organe situate deasupra umerilor, excluzând creierul și măduva spinării. Sunt incluse: Cavitatea orală (gura) Glandele salivare Faringele (gâtul) Laringele (cutia vocală) Nasul, cavitatea nazală și sinusurile paranazale Urechile Ochii Tegumentul (pielea) Glanda tiroidă și glandele paratiroide Cele mai multe cancere orale, faringiene, laringiene și ale cavității nazale se dezvoltă din
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
ochiul devine pelerin însetat de propria-i icoană, iar laptele se face glas și umbră. Un spațiu narcisiac, în care sămânța leagă pământul de gurile cerului, privirea devine cordon ombilical ce leagă materia de semințele ei și unde fructul, miezul, măduva, lacrima roditoare, sfiala agresivă, suavitatea egofilă ori maternă, tremurul, energia domolită în peisaje mentale și senzualismul surdinizat cu voluptate reprezintă treptele vindecării de sine prin nevindecarea lucrurilor. Cam așa s-ar exprima critica tematistă, „richardiană” despre debutul lui U. Vindecările
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
poet, S. aduce în versurile din Cuvântul cuvânt (1994) și Purtătorul de cuvânt (1996) variațiuni pe aceeași temă: cuvântul. Investit cu puteri magice, acesta poate metamorfoza („iată scriu și oasele mâinii mele se lungesc și se / subțiază se golesc de măduvă se umplu cu aer / iată mâna mea se preschimbă în aripă”), are har demiurgic („singur cuvântul le leagă / cu o funie străvezie le leagă / dacă l-aș rosti n-aș mai putea opri apele / vânturile și gurile oamenilor “) sau permite
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
se stimulează hipotalamusul șobolanului, animalul se va năpusti asupra șoarecelui cu care Împarte cușca și-l va omorî; În acest caz, răspunsul animalului stimulat este similar cu cel manifestat de un șobolan sălbatic (o mușcătură puternica la gât, care lezează măduva spinării). Se pare că stimularea determină manifestarea unui răspuns Înnăscut de a ucide, care, Înainte, fusese latent. În schimb dacă se injectează un inhibitor neurochimic În mod spontan, animalele injectate devin, pentru un timp, pașnice (Smith, King și Hoebel, 1970
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
organelor interne, dar în raport cu o afecțiune de ordin general a creierului”. Ph. Pinel (1819) introduce în grupa nevrozelor următoarele afecțiuni: surditatea, cecitatea, diplopia, tetania, eclampsia, convulsiile, hidrocefalia și coreea. M. Romberg (1840) include în nevroze și bolile nervilor periferici, ale măduvei spinării și encefalului. E. von Feuchtersleben (1845) propune termenul de psihoză pentru a desemna bolile psihice, pe când termenul de nevroză îl rezervă bolilor neurologice ale sistemului nervos. J. M. Charcot va descrie diferite entități patologice ale sistemului nervos central de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gliale apărând până la sfârșitul primului an de viață. Mielinizarea începe la aproximativ 12 săptămâni de sarcină, continuă pe toată durata sarcinii, a copilăriei, chiar și la vârsta adultă și urmează un model predeterminat, începând în sistemul nervos periferic, apoi în măduva spinării și trunchiul cerebral, în final apărând și în encefal. Organizarea funcțională a sistemului nervos central începe din săptămâna 24 de sarcină, continuă până la câțiva ani după naștere sau chiar mai mult și include alinierea, orientarea și stratificarea neuronilor corticali
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Producția extrarenală de eritropoietină este predominant hepatică. Sinteza este stimulată de hipoxia, ce rezultă din anemia sau ischemia rinichiului. Eritropoietina acționează asupra unităților formatoare de colonii (colony forming units CFU) ale celulelor eritroide și stimulează producția de globule roșii de către măduvă. Eritropoietina stimulează, de asemenea, eliberarea de reticulocite în sânge. Producția de eritropoetină este stimulată de unii factori: HIF-1 (hypoxia inducible factor 1), prostaglandine, vasopresină, radicali liberi de oxigen, androgeni. Antiinflamatoarele nesteroidiene blochează producția de eritropoetină; de asemenea, unele citokine (interleukina
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hepatică și salivară. 7.2.4.5. Criterii de diagnostic • Criterii majore: - Serologic: crioglobulinemie mixtă ± C4 scăzut, - Anatomopatologic: vasculită leucocitoclazică, - Clinic: purpură; • Criterii minore: - Serologic: factor reumatoid, VHC+, VHB+, - Anatomopatologic: infiltrat cu limfocite B monoclonale în ficat sau/și în măduva osoasă. - Clinic: hepatită cronică, GN membrano-proliferativă, neuropatie periferică, ulcere cutanate. Diagnosticul de CM necesită 3 criterii majore sau criteriul major serologic + 2 criterii minore clinice + 2 criterii minore serologice sau/și anatomo-patologice. 7.2.4.6. Evoluție. Complicații. Prognostic în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
vezi secțiunea „Depistarea APL”) Diagnosticul SAPL necesită cel puțin un criteriu clinic + un criteriu de laborator. 8.3.6. Tratamentul SAPL Se bazează pe medicația anticoagulantă. în cazuri excepționale (de exemplu, în SAPL fulminant) se indică, suplimentar, imunosupresoare. Transplantul de măduvă autologă a fost încercat cu succes în cazuri refractare de LES cu SAPL secundar. Noi terapii promițătoare, care însă nu au intrat în practica curentă, sunt cele cu hidroxiclorochina și rituximab. Trombozele venoase se tratează inițial cu heparină IV sau
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
posibilă! (24 % în 30 de ani); de unde necesitatea supravegherii bianuale. B. Maligne (30 %) • Mielomul multiplu; • Boala Waldenström; • Leucemia limfoidă cronică și limfoamele maligne cu celule B. 9.1.2. Mielomul multiplu (MM) Este o proliferare malignă monoclonală de plasmocite în măduva osoasă, care secretă o Ig monoclonală. Etiologia bolii este necunoscută. MM reprezintă cea mai frecventă tumoră malignă osoasă a adultului și a doua hemopatie malignă, după LLC. Incidența este de 3-4 cazuri/100.000 locuitori/an. Vârsta medie a diagnosticului
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Patogeneza MM Patogeneza mielomului multiplu (figura 1) este inițiată de un factor necunoscut, care induce anomalii cromosomiale într-o celulă B. Aceste anomalii se asociază cu proliferarea necontrolată a unei clone de plasmocite imature (celula mielomatoasă), care se acumulează în măduva osoasă. Consecințele acestei proliferări plasmocitare sunt următoarele: • Celulele diseminează prin circulația sangvină, invadând măduva mai multor oase (de unde denumirea de mielom multiplu) și, uneori, și alte organe (rinofaringe, ficat, rinichi etc). Invazia măduvei determină insuficiență medulară, manifestată prin anemie, leucopenie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
induce anomalii cromosomiale într-o celulă B. Aceste anomalii se asociază cu proliferarea necontrolată a unei clone de plasmocite imature (celula mielomatoasă), care se acumulează în măduva osoasă. Consecințele acestei proliferări plasmocitare sunt următoarele: • Celulele diseminează prin circulația sangvină, invadând măduva mai multor oase (de unde denumirea de mielom multiplu) și, uneori, și alte organe (rinofaringe, ficat, rinichi etc). Invazia măduvei determină insuficiență medulară, manifestată prin anemie, leucopenie și trombocitopenie. • Plasmocitele maligne secretă IL-6 (care acționează ca un hormon autocrin, stimulând proliferarea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
imature (celula mielomatoasă), care se acumulează în măduva osoasă. Consecințele acestei proliferări plasmocitare sunt următoarele: • Celulele diseminează prin circulația sangvină, invadând măduva mai multor oase (de unde denumirea de mielom multiplu) și, uneori, și alte organe (rinofaringe, ficat, rinichi etc). Invazia măduvei determină insuficiență medulară, manifestată prin anemie, leucopenie și trombocitopenie. • Plasmocitele maligne secretă IL-6 (care acționează ca un hormon autocrin, stimulând proliferarea tumorală), precum și alte citokine (IL-1, TNFα, TGFβ), ce induc activarea osteoclastelor. în plus, celulele tumorale inhibă osteoblastele și osteocalcina
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]