1,411 matches
-
li s-ar lua funcțiile, mulți nu ar ști să răspundă la întrebarea cine sunt și ce sunt capabili să facă. În plus, puterea îți conferă și altceva: îți dă un aer de bărbat, chiar și când ți-a trecut mălaiul prin traistă. Puterea te face vizibil public, chiar dacă ești doar un figurant. Cine nu este pe „sticlă”, indiferent cum, nici nu există. În discursurile de campanie, candidații povestesc despre faptul că nu dorm noaptea de grija noastră și a interesului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Buzău cu un microbuz încărcat cu pâine. De asemenea, am mai încărcat încă două microbuze și două mașini mici cu 350 de pachete în valoare de 57 de lei / bucata, cu alimente luate din Kaufland Buzău: mazăre, zahăr, ulei, orez, mălai, făină, paste făinoase, conserve de pește și de fasole, dulciuri pentru copii, brânză topită, smântână etc. Un lucru foarte important pe care îl face ADRA este că nu lasă alimentele pe la primării ca să le împartă cei de acolo, ci aceste
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
numai atunci când regimul democrat va fi tare, că datoria lor este decis să lucreze fiecare în domeniul său de activitate în acest sens. S-au dus nenumărate acțiuni mici, locale, cu bune rezultate de pildă: reglementarea distribuirii pâinii, a gemurilor, mălaiului pe preț maximal; acțiuni în jurul întreținerii unor maternități orfelinate, reclădiri ale unor biserici, școli etc... Domeniul în care femeile au fost deosebit de active este acela al protecției mamei și a copilului. Aici cu toate numeroasele piedici, au realizat 35 cămine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
munca pă câmp, c-un cal prost și chior și slab că deabia stă pe picere. Că așa e țăranii noștri, e proști de dă-n gropi că mănâncă porcu iarna, bea vinul iarna, își lasă femeia borțoasă iarna, mănâncă mălaiul iarna și-n primăvară, cân să iasă la treabă mănâncă un c...rahat. Aia e, bă, aia e. - Dar cu nașterea cum rămâne domajur? - O să nască ea, n-aveți grijă că cheamă un țăran ori vecina ori o babă și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
că mor de foame, fiindcă nu-i minut în care să nu mai rămână câteva pâini. Dați-le ca pomană de la morții noștri”. Soldații și ofițerii se întrebau ce căutăm noi peste Nistru. și mâncam amărâți pâinea pe jumătate cu mălai: Foaie verde de susai Antonescu și Mihai Ne dau pâine cu mălai. La Dalnic, în jurul Odesei, au pierit mulți, foarte mulți ostași români. Era o porțiune între două lacuri și ne curățau ca pe răzătoare. Nemții aveau pierderi infime fiindcă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mai rămână câteva pâini. Dați-le ca pomană de la morții noștri”. Soldații și ofițerii se întrebau ce căutăm noi peste Nistru. și mâncam amărâți pâinea pe jumătate cu mălai: Foaie verde de susai Antonescu și Mihai Ne dau pâine cu mălai. La Dalnic, în jurul Odesei, au pierit mulți, foarte mulți ostași români. Era o porțiune între două lacuri și ne curățau ca pe răzătoare. Nemții aveau pierderi infime fiindcă alegeau cele mai convenabile și mai puțin periculoase poziții. și la Bujalic
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Trofin, fostă Brumă, verișoară, mi-a dat un surtuc de primăvară. Tot ea și soțul său, Vasile Trofin, ne-au mai ajutat cu de-ale gurii fiindcă salariul de milionari pe care îl primeam abia ajungea pentru opt kilograme de mălai! Într-o zi vine un om de la primărie să mă cheme acolo. Eram la clasă iar la primărie am ajuns târziu. Mi-a ieșit în întâmpinare notarul, Ion Bărbuță, să mă pregătească pentru întâlnirea cu Bera Bercovici, secretarul PCR al
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că moșneagul a rămas pleșuv și spetit de mult ce-l netezise baba pe cap și de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i copt mălaiul. Vocabular: șijderea: tot așa, la fel; asemenea balauri: (în basme) monstru care întruchipează răul, imaginat ca un șarpe uriaș cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat cociorva: unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal sau de lemn în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
aplaude. Tăcerea mea l-a încurajat pe Pete să continue. - Mă întâlneam cu niște tinerei în prima lor zi de cursuri, dar trebuie să-ți spun c-am încercat peste tot - chestia aia chiar nu se găsea - și știam cât mălai ești dispus să dai, așa că eram un pic cam disperat, întrebând cam pe toată lumea, și într-o noapte când eram...în trecere...pe la facultate, mici livrări, i-am întrebat pe puștii ăia dac-ar fi în stare să-mi procure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Cum strângea, economisea și aducea el bănuțul acasă, la măicuța ? Nu fuma, nu bea, nu-l risipea. Noi cu mâncarea și cu îmbrăcămintea ce să mai zic, de multe ori îmi amintesc cu lacrimi. Intr-una din zile nu era mălai, nu era făină, dar era un mălai probabil de mătură pentru animale. Biata măicuța a făcut mămăliguța în ceaunul de tuci și mâncam afară, pe o măsuță rotundă, mică. Când a turnat-o pe fund s-a făcut praf, s-
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
acasă, la măicuța ? Nu fuma, nu bea, nu-l risipea. Noi cu mâncarea și cu îmbrăcămintea ce să mai zic, de multe ori îmi amintesc cu lacrimi. Intr-una din zile nu era mălai, nu era făină, dar era un mălai probabil de mătură pentru animale. Biata măicuța a făcut mămăliguța în ceaunul de tuci și mâncam afară, pe o măsuță rotundă, mică. Când a turnat-o pe fund s-a făcut praf, s-a întins pe toată masa, așa de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dea mai departe la învățătură. S-a dus bunul tăicuț să mă dea la școală, dar gazda, țin foarte bine minte și astăzi, i-a cerut 200 lei pe lună, bani mulți pentru vremea aceea, mai ales pentru noi, fasole, mălai, carne de porc și de pasăre, făină de grâu și slănină pentru grăsimi, lenjerie cum nu aveam noi acasă, iar școala - uniformă școlară, cărți, caiete și rechizite de tot felul. Parcă îl văd și astăzi pe tăicuțu când a intrat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
multor biserici de pe Valea Racovei ; Sfântul Neculai, când părinții ne făceau anumite surprize ce ne produceau mari bucurii prin găsirea lor sub pernă. Nu am amintit aici despre produsele ce mi se pare specifice zonei noastre, ca : Sărbușca, Covașa, Chisălița, Mălaiul, Alivanca, și poate în mai multe părți, pasca. Am menționat aceste frumoase datini, unele vechi de nu se știe când, altele de la Hristos spre vremea noastră, iar altele din simțul nostru de a cinsti neamul și eroii noștri. ȘCOALA ȘI
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de cea mai bună calitate, iar oamenii din satul în care aveam a merge erau toți doriți de zarzăre, încât le lăsa gura apă. Afară de aceasta aveam să le vindem și pe produse agricole, grâu, orz, ovăz și mai ales mălai, porumb boabe, sau fasole. Prevăzător, unchiul Scarlat a luat în căruță și saci goi pentru produsele pe care avea să vândă zarzărele. Am pornit în căruța încărcată cu zarzăre spre Nerași. Satul avea alt nume, dar pentru că toți cei veniți
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
prea mult, că face munci prea grele, că ar fi obosită sau că nu mai poate. . . A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sau că nu mai poate. . . A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din copilăria mea este imaginea cum în biserică, mămica mă ridica de sub
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita”. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună a anului, în covata cu mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de ceapă aveau ordinea lunilor din an, și astfel „afla” care luni ale anului care începea, ( în cepe) vor fi mai ploiase și care mai secetoase
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
iată cum arăta situația produselor rechiziționate și oferite gratis, conform telegramei Ministerului de Interne nr. 17327: În total s-au rechiziționat 116.199 hl de grâu, 18.162 hl de porumb, 195.388 hl de orz, 1.192.445 kg mălai, 1.383.641 kg alimente diverse (brânză, carne etc.), 66.387 vite, 6.311 hl de fasole și alte legume; 9.527 hl de ovăz, 19.181.274 kg fân etc. Valoarea globală a rechizițiilor este de 11.227.098
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scăpa de robia la tătari sau turci; cel căzut în robie se răscumpăra, dar cădea în vecinie față de boierul care-i împrumuta banii; d) creșterea fiscalității în anumite perioade, asociate cu perioade de secetă, foamete, calamități, când o merță de mălai ajungea 2 zloți bătuți și un galben, pe vremea lui Dumitrașco Cantacuzino. Un alt Rosetti, Iordache Roset, vistier (un fel de ministru de finanțe de astăzi, - un finanțist) ajunge unul dintre cei mai bogați boieri ai țării. Numai în 1697
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rând cele două prașile cu sapa, când se îndepărtau buruienile, iar la prașila a doua se făcea în jurul fiecărei plante un mușuroi ca să se poat dezvolta rădăcinile. În majoritatea anilor, când, vorba țăranilor de la noi, „dacă plouă în mai, mănânci mălai”, ploua la timp și nu erau ploi cu gheață, recoltele erau mulțumitoare, asigurau hrana familiei și a păsărilor și a animalelor din gospodărie. Erau ani ploioși, când porumbul ud, ținut în grămezi, se „aprindea”, prindea mucegai și, dacă era consumat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pe sub suman sau cojocă purta un brâu frumos, cu ciucuri. N-a avut pământ și când și s-a dat puțin, l-a băut. Așa era pe atunci. Stăteau bărbații la crâșmă zile la rând, de le duceau femeile acolo mălai și mâncare. Când se hotăra să vină acasă striga de la crâșmă: Durjar, Durjar și câinele se ducea înaintea lui. Chifan își certa nevasta că nu-i ieșea înainte, înjura și o trimitea să-i mai aducă un „ciot” de vin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ridicate, iar media de viață era foarte scăzută. Foarte desă se auzea și se mai aude în lumea satelor că „a murit că n-a avut zile”, că „l-a chemat Dumnezeu”, că „și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul”. Trebuie să spunem că zilele și le prelungește omul singur, dacă mănâncă și bea cumpătat, dacă muncește rațional, știind să se odihnească. Este greu să stabilim pentru o perioadă veche, fără documente scrise, făr mărturii, care a fost „cultura alimentară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu internații din Moldova. Îi răspunsei că eu am altă credință și că acțiunea lor în contra noastră nu va avea nici un efect asupra guvernului din Iași, iar pe noi ne umple de mândrie. Nu cerusem decât petrol, lemne, cartofi, fasole, mălai, făină și puțin zahăr. Nimic nu-i supăra mai mult decât indiferența ce arătam de a fi arestată. Iar rezultatul fu că mi-au înaintat plecarea cu două zile, deși dr. Fessler mai ceruse în scris șase zile pentru îngrijirea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zice că au aruncat câteva pietre. Este cea dintâi răzvrătire des gemütlichen Volkes(„A oamenilor pașnici“ (germ.).), care de foame erau în stare să devină feroce. Nici cu bani nu mai găseai un bob de fasole sau o lingură de mălai. Ba în ajun se anunță și rechiziția nucilor. Două zile în urmă, altă manifestație a sindicaliștilor cu femeile mobilizaților, cerând pâine și pace. Văzui în capul lor pe d-na Zoe Lupu Costache; lumea era convinsă că erau puși de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]