3,738 matches
-
cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel, a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane". Măreția Persoanei lui Iisus Hristos nu constă doar în sublimul învățăturii predicate de El celorlalți, ci în împlinirea cuvintelor rostite de Iisus în propria Sa viață. Mihai Eminescu subliniază ideea că o doctrină, niște principii abstracte nu vor fi niciodată de-
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
cerului care devine, pe parcurs, vioriu odată cu lăsarea nopții și ivirea astrului selenar ce va arginta peisajul, adăugându-i mister și farmec deosebit. Gheroghița Durlan se retrage și ea sub "un cer senin, înalt", adormind între ierburi, simțind în suflet măreția naturii precum odinioară Coșbuc în poezia Vara, "mântuită" astfel de păcatul de a trăi într-o "lume aflată în plină isterie". Aceeași spontaneitate și suavitate o întâlnim și în poeziile Georgetei Olteanu (Pastel de primăvară, Splendori în iarbă, Parfum de
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
în aproape. Crește din rațiunea legilor universale, evoluând treptat din miliarde de realități fixe spre o singură realitate mobilă existentă. Interlegătura care se dezvoltă din prisme imobile conduce asemeni unui mobilis in mobile spre un context imagistic, ideatic, vast prin măreția care îl situează în contextul său prestabilit. Punctele sunt poate realitățile noastre ale fiecăruia care sunt dilatate spre a ne potoli setea de întreg care ne caracterizează existențialitatea în multiplul de forme pe care rațional ni-l alegem să ne
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
Israel, care să-i poarte numele” (III, pag.12). C.V.Tudor i-a dezvelit trei statui lui Antonescu în România, dar Năstase îl obligă să fie dărâmate. Oare “nepotul” mătușii Tamara cunoaște că mareșalul a avut o moarte de o măreție antică? Antonescu este poate singurul om din istoria recentă care și-a comandat singur plutonul de execuțe! Argeșeanul Antonescu, moldoveanul Ștefan cel Mare (un Napoleon autohton) sunt, după umila-mi părere, cei mai mari români, alături de muscelenii Golești și Brătieni
A DOUA SCRISOARE DIN CORSICA DE LA PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361485_a_362814]
-
afli și tu în aceleași brațe sfinte care cuprinde întreaga veșnicie pentru tine. Pentru mine, pentru tine, s-a coborât din cerul sfânt ca să pună în noi gândul veșniciei Sale. Așa că meditând la aceste gânduri mă plec cu pioșenie în fața măreției lui Hristos pentru că într-o lume de zbucium și nevoi, războaie și dureri, El a coborât întregul Cer pentru mine. De aceea să-I mulțumesc mă simt datoare și chiar veșnicia întreaga tot nu mi-ar fi deajuns să-mi
2014 ... UNDE MĂ AFLU EU !? de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363814_a_365143]
-
aceste meleaguri cam lipsite de alte posibilități de a-ți găsi de lucru în afara zonei forestiere și a carierelor de piatră. Zidul de beton ce unea cei doi versanți era ca un gigantic zeu antic, cu brațele larg deschise în măreția sa. Erau lungi de peste patru sute cincizeci de metri, iar zeul pregătit să întâmpine cu pieptul lui puternic miile de metri cub de apă, ce se tot rostogoleau năvalnic de pe creste, din inima munților Gârbova, atât ale râului Doftana, cat și
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
sosiți de prin toate colțurile țării să admire frumusețea munților. Vizitatorul ocazional, odată ajuns pe Vârful Secăriei, avea impresia că este deasupra lumii și a pământului, că a ajuns în cer și din această înălțime privește cum șerpuiește Doftana prin măreția munților. Acolo erau în apropiere și carierele de piatră. Când aveai norocul să întâlnești norii lăsați peste vârfurile împădurite ale Carpaților sub greutatea aerului rece din înălțimea lor și a precipitațiilor adunate din timpul zilei prin evaporarea apei la căldura
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
însetate de iubire. Și tot ne duce gândul prin palate fermecate, unde "frumusețea este freită de ochii pizmuitori și stă în pivnița tainică" pe care poetul o cântă și este extaziat de refexele oglinzii care o privește și-i admiră măreția acestei ființe seducătoare, amintirea. Dacă are ceva mai nobil să-i arate "șăgalnicei inimi" , se așează în genunchi, privește în el ca într-un lac plin cu nuferi unde vede "buzele inimii" ce s-anvrednicit să sărute povara dimineții din plânsul
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
ai secolului I d.Hr. a trăit și a fost însoțit numai și numai de gândul său, singurul care i-a rămas prieten până la moarte lui Ovidiu Publius Naso care spunea: "...Oricât ar fi cezarii de puternici, și chiar zeii în măreția lor, nu au puterea să-i răpească omului această comoară care-i încălzește inima, POEZIA, iar de-i scrisă pentru generațiile viitoare va fi mai tare decât firul ce ruginește sau piatra ce-oi roasă de picătura de apă" - filosofie
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
după patima Sa prin multe semne doveditoare, arătându-li-Se timp de patruzeci de zile", spune că Domnul nostru Iisus Hristos Înviat se arată lumii nu atât cu asemănarea trupească, ci prin puterea Sa, pentru ca să se vădească tuturor slava și măreția Sa dumnezeiască. Mântuitorul Iisus Hristos Înviat este același cu Iisus Hristos eshatologic, Cel care va veni la sfârșitul veacurilor, plin de putere și de slavă, de aceea icoana Înălțării la cer este identică cu icoana celei de-a doua veniri
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când cobor prin viile coapte un dor m-atinge în furca pieptului luminând așteptarea ta la cules. Dealurile sărută cerul părtinitor cu hlamida metalică a toamnei, grăbită de presimțirea ploilor, măreția sărbătorilor să-i pună cunună de aleasă doamnă. Un semn al cerului se naște în semințe și rădăcini, crusta închisă a pământului se desprinde de oiștea lunii și o lumină tot mai rece cade în bătaia vântului peste fluturii morți
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > FERESTRE DESCHISE Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1072 din 07 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Viziuni spre ideal de vis găzduite în piatră nu lut speranță pentru mâine trec ape vise spălate nimic din măreție păstrat trist este omul rădăcinile toate adânc în pământ rupt de realitate păstrează eroii nu pata ideal construit falnic pentru totdeauna copilului de mâine lasă-l să crească el ar putea urca în vârful muntelui din vale cu noroi de
FERESTRE DESCHISE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363318_a_364647]
-
să mai producă eroarea abandonului deliberat, nu trebuie să mai pună preț pe iluziile vândute în poleială globalistă și fals europenistă. ABC-ul românității nu poate fi învățat la școala teoriilor fandosite a unor integraționiști, ci la altarul sacrificiului pentru măreția neamului românesc. Nicio lucrare a vreunui trăitor al acestui pământ nu va dăinui dacă ea nu va fi prin români și pentru români. Iată de ce, de aici, din vintrele Daciei Străbune, facem chemarea către bărbații de stat, către conștiințele lucide
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
agresați la suflet. Simțim nevoia de a intra într-o poveste, de a trăi o poveste. Există nevoia de poveste în noi toți. Cu ea, noi ne îmbogățim viața și o dezvoltăm. Există și o poveste a succesului? Succesul privește măreția, sau părțile din care se compune măreția? Trebuie să ne bucurăm și de succesele mici care sunt bucurii mici subsumate celei mari, sau chiar, în sine, un succes mic e o bucurie mare. Trebuie să te bucuri de faptul că
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
intra într-o poveste, de a trăi o poveste. Există nevoia de poveste în noi toți. Cu ea, noi ne îmbogățim viața și o dezvoltăm. Există și o poveste a succesului? Succesul privește măreția, sau părțile din care se compune măreția? Trebuie să ne bucurăm și de succesele mici care sunt bucurii mici subsumate celei mari, sau chiar, în sine, un succes mic e o bucurie mare. Trebuie să te bucuri de faptul că ești sănătos mâine, că ești în viață
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
1969), Un pământ numit România (poeme, București, Editura Militară, 1969), Poezii (antologie, în colecția „Cele mai frumoase poezii “- București, Editura Albatros, 1970), În dulcele stil clasic (poeme, București, Editura Eminescu, 1970), Belgradul în cinci prieteni (poeme, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1972), Măreția frigului (poeme, Iași, Editura Junimea, 1972), Cartea de recitire (însemnări, eseuri, „poezii dezvelite “din «Istoria ieroglifică» de D. Cantemir, din «O samă de cuvinte» de Ion Neculce etc. -, București, Editura Cartea Românească, 1972), Clar de inimă (poeme, antologie - Iași, Editura
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
a te teme. Cu urma ta, ai mângâiat pământul, Crescând vlăstarul timpului ce vine. Și n-ai uitat... a-ți ține legământul, Iubindu-ne pe toți, uitându-te pe tine. Pe fruntea ta se oglindește cerul. Seninul lui, pălind din măreție. Sălășluiesti în tine... efemerul, În drumul lui nescris, spre veșnicie. E ziua ta femeie... E doar o zi... o zi prea mică poate Să prindă-n ea întreaga-ți măreție De fiică, soră, mamă și soție Și să cuprindă gândurile
E ZIUA TA, FEMEIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363538_a_364867]
-
Pe fruntea ta se oglindește cerul. Seninul lui, pălind din măreție. Sălășluiesti în tine... efemerul, În drumul lui nescris, spre veșnicie. E ziua ta femeie... E doar o zi... o zi prea mică poate Să prindă-n ea întreaga-ți măreție De fiică, soră, mamă și soție Și să cuprindă gândurile-mi toate. E doar o zi... ce n-ar putea să deie A firului de viață-nsemnătate, Ce l-ai crescut cu dorurile toate Să-ți împlinească rostul de femeie
E ZIUA TA, FEMEIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363538_a_364867]
-
bisericii. Avea o voce frumoasă moșul, de aceea nu-i plăcea bătrânului preot ca el să lipsească de la slujbă. De partea cealaltă erau femeile care cântau în cor. În biserică era o muzică divină în timpul slujbelor. Niște simpli țărani dădeau măreție prin glasul lor celor sfinte, înălțând imnuri de slavă Creatorului. Era o încântare să-i asculți. Preotul Plutașu se mândrea nevoie mare cu un asemenea cor. Se dusese vestea chiar și la mai marii bisericii ortodoxe din Constanța și de
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
de cât timp colinzi pădurea asta! Apoi ai să te minunezi și-ai să povestești mai departe ce-ai văzut! Intrând din nou în pădure, copacii păreau mai înalți și mai impunători. Păreau niște străjeri ai naturii, care îngăduiau cu măreția lor, trecerea saniei și a moșneagului, prin pădurea plină de taina Sărbătorilor Sfinte de Crăciun. Mitru se simțea copleșit și nedumerit de ceea ce urma să i se întâmple. Pădurea Soarelui (2) Viscolul se mai domolise și o dată cu asta, gerul amorțise
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
teribilismului ori dorinței de-a șoca. Rezultă că numai persoanele din prima categorie sunt purtătoarele năzuințelor evanghelice, grație acelei atitudini rare, fecundată de generozitate și iubire sinceră. Fiind impusă doar de hotărârile hrănite cu credința în forța transfiguratoare a dragostei, măreția acestui comportament nu poate fi egalată decât de măreția imboldului său moral. Și atunci, este bogăția necesară sau nu este? Cred că bogăția ca scop în sine nu numai că nu e de dorit din pricina distorsiunilor spiritual-conceptuale și sociale pe
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
persoanele din prima categorie sunt purtătoarele năzuințelor evanghelice, grație acelei atitudini rare, fecundată de generozitate și iubire sinceră. Fiind impusă doar de hotărârile hrănite cu credința în forța transfiguratoare a dragostei, măreția acestui comportament nu poate fi egalată decât de măreția imboldului său moral. Și atunci, este bogăția necesară sau nu este? Cred că bogăția ca scop în sine nu numai că nu e de dorit din pricina distorsiunilor spiritual-conceptuale și sociale pe care invariabil le generează, dar e cât se poate
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
mai bun și am ocolit cu grijă furnicile uriașe care încercau să se suie pe picioarele mele de “Gulliver în Țara Piticilor”, semn că m-au adoptat în universul lor. Sper să fi reflectat în aceste rânduri o părticică din măreția credinței șintoiste. Banchetul final a avut loc la Miyako Hotel, fiind “asortat” cu un program cultural. Nu m-au atras ceremonialul ceaiului și aranjatul florilor (Ikebana), treburi tipice pentru cucoane. Era firesc ca, în Orașul Gheișelor, să fiu mai atent
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
bisericii. Avea o voce frumoasă moșul, de aceea nu-i plăcea bătrânului preot ca el să lipsească de la slujbă. De partea cealaltă erau femeile care cântau în cor. În biserică era o muzică divină în timpul slujbelor. Niște simpli țărani dădeau măreție prin glasul lor celor sfinte, înălțând imnuri de slavă Creatorului. Era o încântare să-i asculți. Preotul Plutașu se mândrea nevoie mare cu un asemenea cor. Se dusese vestea chiar și la mai marii bisericii ortodoxe din Constanța și de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Autorului E ca un basm, căzut din cerul sfânt În care îngeri aripile-și scutur Și curge-apoi cu-ncetul spre pământ Ca mângâierea aripii de flutur. E ca un dans, în care puritatea S-a prins în joc cu-ntreaga măreție. Privindu-l, vezi în el eternitatea În preamărirea albului ce-nvie. Am pus căușul palmei opritor Să prind în ea un strop de frumusețe. Ca o minune s-a oprit din zbor... S-a așezat în palmă cu blândețe. În
NINGE ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361116_a_362445]