1,126 matches
-
fi cu adevărat frumoase, poetice - trebuie să fie strălucitoare. Arta Începe de la un anumit grad de strălucire. Într-un efort de sinteză a regnurilor, Bolintineanu pune la un loc rozele și briliantele În bătaia muzicală a valurilor: „Valurile de roze, mărgăritare, RÎuri de aur și de briliant Ziua revarsă fără-ncetare Din cornu-i vesel de amarant...” Corespondentele lor florale sînt amarantul, roza și crinul. Roza este floarea preferată a lui Bolintineanu. Nu roza mistică a lui Nerval, ci roza profană, „drag
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
farmecul vergural o condiționează și o Întreține. Dintre multele figuri ale erosului, Bolintineanu se hotărăște pentru aceea a inocenței. Toate comparațiile merg, cînd este vorba de femeie, În direcția unei virginități fundamentale. Iată portretul din Esmé, portretul feminității caste: „Ca mărgăritarul albă, Și cu părul de ebin, Ochi de foc, și mînă dalbă, Gura, grațios rubin; Naltă, delicată, fină, Dar cu brațul rotunjior, SÎnul ei, sîn de vergină, Unde dulci mistere zbor;” Celelalte portrete reprezintă variațiuni ale modelului de mai sus
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se atașează de o categorie specială de obiecte. Peisajul liric este format și la el din mai multe peisaje. Ici (În Doine) e vorba de „lunca Înverzită”, de „valea tăinuită”, colo ( În Lăcrimioare) de cîmpia cu „dulcea-i liniștire”. În Mărgăritarele apare „plaiul frumos”, „plaiul Îngeresc”, Într-un sonet este divinizat lacul turistic, sărbătoresc. În multe poezii pătrunde spectaculos marea cu munții spumegători de valuri, marca „vastă și triumfală”, „nemărginit safir”, „cuib [de] smarald” etc. Admirația este totală, viziunea este feerică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
făpturi grațioase se constituie o figură a imaginarului: aceea a extazului („sufletul cu voluptate În estaz adînc plutește”). Extazul atinge și pe Îngerii din rai („și se pare că s-aude prin a raiului cîntare / Pe-ale Îngerilor harpe lunecînd mărgăritare”), dar se Înțelege fără dificultate că extazul nu asociază nici aici cosmicul, metafizicul. Voluptatea rămîne atașată de bunurile raiului pămîntesc. Ele Întrețin buna dispoziție a sufletului, Întineresc spiritul, stimulează reveria. O reverie, trebuie să spunem, molatică, dezmierdătoare. O reverie a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
feeric. Din spaima față de forțele dezlănțuite, poetul trage un profit estetic și profitul ia forme euforizante. Iarna decorează somptuos natura, plopii se transformă În candelabre enorme, gerul pune la streșinile casei „o ghirlandă de cristaluri”, lunca e pudruită „cu mărunt mărgăritar”, arborii ning „steluțe”, la ferestre apar „crini și roze de zăpadă” etc. SÎnt imagini ale strălucirii și ale adorației. Teroarea de elementele borealice a stimulat o veritabilă reverie cristalizantă: „Fumuri albe se ridică În văzduhul scînteios Ca Înaltele coloane unui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
descrie cu oroare locul blestemat: „În prăpastia cea mare Unde vîntul cu turbare Suflă trist, Înfricoșat...” și dă sfaturi călătorului imprudent: „Călător nenorocit, Fugi de-acele căi pocite...” Un tablou mai substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la lună, cîmpul geme, arama rece din turn bate miezul nopții... Strigoimea, sub ochiul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în basmele nefinisate, putându-se cu ușurință observa. Spre deosebire de ultima Poveste, narațiunea din Abu Hasan curge cu degajare specifică unei opere caragialiene. Însă Abu Hasan se adresează ,,foarte dulce’’ roabelor, ca în Monopol, cu ,,drăguță’’ și cu ,,mătăluță’’. ,,Salbă de mărgăritare, în sănătatea mătăluță... Te rog, fă-mi și matale tot așa hatâr !’’ În Poveste: ,,A râs toată lumea, iar I.P.S. zice: Ei, așa băiat îmi place și mie ! să nu-i fie de deochi !...’’ Neterminata Poveste pune în acțiune o femeie
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
construiau bazilici (biserici), numite martyria. Unele din aceste martirioane s-au ruinat de-a lungul vremii, altele au fost distruse de barbarii care au năvălit mereu peste țările creștine, iar altele au rămas până astăzi ascunse în pământ, ca niște mărgăritare de mult preț. Zidirea de biserici pe mormintele martirilor generalizându-se, „moaștele unor martiri au fost împărțite la mai multe comunități creștine, care le-au așezat sub altarul bisericii lor. Acest lucru a făcut ca mai târziu această practică să
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cu stânga țiind globul pământului, pe cercul de margine al coroanei un rând de pietre scumpe de jur împrejur. Îmbrăcat era Vodă într-un strai mohorât cu guler de aur, iar de gât îi atârna un engolpion din pietre și mărgăritare. Câmpul portretului era albastru, în dreapta și în stânga chipului perdele roșii. Am întrebat ce s-au făcut originalul? Călugărul au răspuns ce însuși auzise. Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a-nceput să sune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care se găsește adesea în documentele vechi românești și însemnează scursătură de apă. [1 octombrie 1876] O MISTIFICAȚIE ARHEOLOGICĂ Un slavist modern căpătă la 1854 informația că la mănăstirea Banja în Dalmația ar fi un patrafir de matasă împodobit cu mărgăritare și împletit cu aur și cu argint. Pe el se reprezintă mai multe chipuri de sânți, iar pe partea de jos se văd 2 figure îngenucheate, jupân Stroe și jupâneasa Ierosima, cu arătarea anului 1114. Slavi[s]tul conchise că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de mărgăritar/ Din orient, dintr-unul singur, rar;/ și astfel verdele și aurul/ Deasupra, cu alb cercul dimprejur/ C-o mărgărită semăna, frumoasă./ [...] Femeie preafrumoasă, suflet blând,/ Urmând izvodul hronicarilor./ Căci cine multe-a povestire vrea,/ Să fie scurt, altmintreli e peltea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de mărgăritar/ Din orient, dintr-unul singur, rar;/ și astfel verdele și aurul/ Deasupra, cu alb cercul dimprejur/ C-o mărgărită semăna, frumoasă./ [...] Femeie preafrumoasă, suflet blând,/ Urmând izvodul hronicarilor./ Căci cine multe-a povestire vrea,/ Să fie scurt, altmintreli e peltea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pui Într-o lingură, amestecându-le bine și cu puțintel bumbac, să pui la măsea. Pentru Îndulcitul (diabet zaharat) și curățarea sângelui: fumărie să fierbi cu apă și să o bei În toate zilele. Alta: un dram de praf de mărgăritar să iei pe zi, dimineața, la amiază și seara, 10 zile. Manuscrisul nr.271, rețete din 1828, Academia Română Pentru ieșire afară (contra constipației) și de dureri de stomac: revent oprărit cu apă să se bea. Pentru putere la om : apă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe atunci se m ai și întreprindea ceva față de ceea se scria la ziar. Iată-l tot pe G. Tutoveanu în același ziar „Moldova” de la Bârlad, doar la câte va zile (nr.3 - 2 februarie 1931) sub titlul „Lacrimi și mărgăritare” referindu se la același subiect: „Primăria orașului Bârlad a luat aminte, destul de târziu, că în celelalte orașe ale Moldovei, pâinea-i cu mult mai ieftină decât la noi, și a hotărât să sc adă prețul acestui „aliment de primă necesitate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se târăsc pe străzile orașului, loviți de nevoi și de sărăcie, morarii - rubiconzi și veseli, hălăduiesc în locuințe monumentale, ceea ce reflectă traiul de mizerie al producătorului grâului, cel de huzur al speculanților pâinii.” ...” Dacă lacrimile celor flămânzi se prefac în mărgăritare pentru vanitatea neroadă a sătuilor... statornicia și liniștea societății se tulbură! Cei care au urechi de auzi t să audă!” * Anul 2008. Prețul grâului - 0,35 lei kg la țăranul producător și 0,70 lei prețul covrigului la comerciantul din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
așa o consideră), este că am aderat la Uniunea Europeană, nu ca să contribuie aceasta la dezvoltarea României, ci să contribuim noi la dezvoltarea ei, sărmana de ea! Iată așa s-a obținut ceea ce-i trebuia chelului din fruntea statului, tichia de mărgăritar! Și ca urmare a înțelepciunii „izvorâte" se sub tichie, se pare că decizia la care vor fi obligați să recurgă europenii va fi diminuarea cotei generale de alocare a fondurilor, pentru perioada 2014-2020. Adică, ne vor pune la dispoziție mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sigur. In concluzie: Udrea - Baconshi, cuplu bun, „ca doi ochi într-o lumină, ca doi frați într-o tulpină", vorba poetului. Iar Lumina se știe de unde vine, dacă privești atent spre Cotroceni... Cuplu rău: Vântu-Voiculescu. Nenea cel cu tichia de mărgăritar i-a dibuit imediat și a spus lumii prin trompeta sa, putătoare de cuvânt, că Vântu este un mișel, care vrea poșta, Voiculescu, alt mișel, care vrea sarea. Le-a găsit și nume pe măsură, primul e Nuș, celălalt e
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
revelație! Așa mi se întâmplă pe la ora 21, 43 de minute, 18 secunde și 82 de sutimi de secundă, de fiecare dată, când ascult la televizor un personaj chelios, cu tichia pusă șmecherește pe-o ureche, ca să se vadă sclipind mărgăritarele, chelios, care ne spune de fiecare dată povești, povești, nu de adormit copiii, ci de trezit adulții români, care din punct de vedere civic, dorm pe ei ca moșnegii senili. Dar ți-ai găsit! Aceștia, tot moțăind, deschid precum găinile
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
așa o consideră), este că am aderat la Uniunea Europeană, nu ca să contribuie aceasta la dezvoltarea României, ci să contribuim noi la dezvoltarea ei, sărmana de ea! Iată așa s-a obținut ceea ce-i trebuia chelului din fruntea statului, tichia de mărgăritar! Și ca urmare a înțelepciunii „izvorâte” se sub tichie, se pare că decizia la care vor fi obligați să recurgă europenii va fi diminuarea cotei generale de alocare a fondurilor, pentru perioada 20142020. Adică, ne vor pune la dispoziție mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fi spus eu că de brandul țării noastre în lume are grijă ca de butelie Elena Udrea și nu eu, el mi-ar fi replicat că Elena Udrea nu scrie zilnic la jurnal, ci scrie doar comenzi de tichii de mărgăritar pentru unii cu părul bogat precum Trăian Băsănău. Iată de exemplu ce mult s-a gândit în ultima vreme, micuța de ea, la țara noastră care de când a sărăcit așa de tare nu mai avea cu ce să-și acopere
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
protestant din secolul al XVII-lea, Dallaus (†1670). Din practica bisericească se constată faptul că, creștinii nu dezvăluiau Tainele lor celor nebotezați pentru a nu fi răstălmăcite sau profanate, după îndemnul Mântuitorului: „Nu dați cele sfinte câinilor, nici nu aruncați mărgăritarele voastre porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, și întorcându-se, să vă sfâșie pe voi” (Matei, 7, 6). Disciplina arcană stabilea, de altfel, toate cele îngăduite fiecăreia din categoriile de catehumeni, împiedicând pe începători să asculte învățături
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
discipolilor și le-au animat în toată pregătirea lor”. Marii pedagogi creștini au fost în toate împrejurările vieții un exemplu viu al propriei lor credințe mărturisite: „Marii Capadocieni, apoi Sf. Ioan Gură de Aur, Fericitul Augustin, Sf. Ioan Damaschin, sunt mărgăritare scumpe ale pedagogiei creștine tocmai prin experiența și operele lor orientate în această direcție. Căci, cum ar putea sufletul omenesc să deprindă înțelesul noțiunii de sfințenie, când i se oferă didacticismul teoretic al cărților? Ori, dacă această noțiune o desprinde
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia IX, p. 154-155) „Nici un bine nu întinerește sufletul și nu-l face așa de luminat ca nădejdea cea bună a acelor viitoare bunătăți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 124) „Cele nevăzute de dincolo sunt mai deslușite ca cele de aici, dacă avem ochii credinței: că deși nu le-am văzut, Cel ce le-a făgăduit este Dumnezeu. Când Dumnezeu făgăduiește, nici o schimbare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
36. „Cateheze baptismale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, 130 pp. 123 37. „Cateheze maritale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004, 180 pp. 38. „Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur”, Traducere de diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Oradea, 1994, 255 pp. 39. „Bogățiile oratorice ale Sfântului Ioan Gură de Aur”, în limba franceză de Jean Doublet, traduse în limba română de diacon Gheorghe Băbuț
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]