2,076 matches
-
Gheorghe Vrabie descoperă și el o variantă printre manuscrisele Bibliotecii Academiei, care completează cele două tipuri cunoscute de la Burada: Scaloiene, iene, Pui de cuconele, Te caută mă-ta Prin pădurea rară, Cu inima fript-amară, Rochia de mătase Împletită-șase; Papuci de mărgele Ca la logodele; Cămașă cu flori, Ca la negustori. Versurile privitoare la vestimentație dezvăluie intervenții recente în text: mătase, papuci, negustori; dar nu este exclus să fie actualizată o imagerie mai veche. Divinitățile pămîntului și ale vegetației apăreau împodobite, înzorzonate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a trupului. Podoabele, câte s-au mai găsit atunci, au fost masate între oasele-pachet. Obiectele de inventar sunt constituite dintr-un colan din sârmă de bronz, doi cercei rotunzi din argint, o fibulă din argint (des răspândită în secolele III-IV), mărgele de diferite forme și materiale în număr de 135 de bucăți. Inventarul unui mormânt din această necropolă, de secol VI, se prezintă astfel: 1) o cataramă masivă din bronz și două monede: una romană imperială din secolele IV-V și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de tinerețe"502. În preziua morții, când simte că "i s-a închis inima" (tristețea nu poate fi tradusă decât în termenii unei mitologii populare 503) are presentimentul morții și cere să fie îngropată cu "rochia asta, cu salbă și mărgele"504. Von Baltasar intuiește că numele nu îi redă esența/ființa tragică de Antigonă sau de Cordelie: "Ilaria (...) E un nume frumos. Dar nu i se potrivește. E prea tristă"505. Von Baltasar, dușmanul de război, poetul-locotenent are o apetență
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ăsta de vânt vreo două zile, apa e rece (www.sisnet.ro/arhiva/2840/Social.htm) Și Ion Cristoiu a acuzat semnarea tratatului amintit spunând că "șmecherii" ăștia de francezi vin aici ca în țara tribului baluba, ne dau niște mărgele, iar ei pun mâna pe gaz, pe licitații... (http://www.jurnalul.ro) Uite, a venit și deșteptul ăsta de canadian să ne dea sfaturi (www.viata-libera.ro). Între formele compuse antepuse și cele compuse postpuse, vorbitorii par a prefera antepunerea
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
de pragmatismul atât de specific tradiției de peste ocean. Jocul "poporului" jeune, în schimb, a putut prinde repede teren pe ruinele lui homo sovieticus, cu varietăți în celelalte țări foste comuniste. Și prinde ca orice simulacru sau kitsch, așa cum au prins mărgelele de sticlă la popoarele ameridiene, atunci când au venit europenii, exersați în viclenii, ca să le jefuiască aurul strămoșilor. Fenomenul a fost înlesnit de lipsa unei temelii postindustriale, având rapiditatea de răspândire caracteristică oricărei forme fără fond, care, la drept vorbind, în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
muerușca, ba încă mai încarcă pe bietul bărbat, făcându-1 mai negru ca dracul. Deși hotărât a da dreptate fetei (și cum era să nu-i dau, cu ochii aceia frumoși, cu gurița aia și cu dinții în gură de parcă erau mărgele de hurmuz!) totuși, în interesul justiției, am cerut primarului să-mi aducă și pe pârât. Pârâtul era la ușă, și pe loc intră. Eu nici nu m-am mai uitat la dânsul, de frică să nu-mi schimb hotărârea, după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lutului sau a plastilinei de a căpăta diferite forme, executând cu elevii și demonstrând diferite procedee tehnice: apăsarea, turtirea, strângerea, rularea în palmesau pe planșetă. Lucrările realizate se constituie în forme geometrice simple: sferă, cub, prismă sau elemente similare: mingi, mărgele, bastonașe, fructe, legume etc. Realizarea plăcii de lut Se trece la realizarea unei plăci de lut prin adăugarea treptată a unor bucăți, netezirea cu ajutorul unei scânduri creând astfel o suprafață dreaptă de lucru. Se taie marginile plăcii, cu ajutorul unui cuțit
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
Hristos. Printre obiecâtele de valoare primite în dar de-a lungul vremurilor de către această biserică se numără: un sfânt-Aer, dăruit bisericii de ctitorița Elisabeta Schimonahia (după inscripția în limba greacă), Coroana Mântuitorului are 361 boabe de mărgăritar și 189 cilicuri (mărgele) de aur. Acest sfânt-Aer a fost cusut artistic în Turcia, așa cum rezultă din turaua (monograma) turcească din spate; o Evanghelia mare, slavonă, din anul 1646, ferecată în argint aurit; o Evanghelie greacă, din anul 1776, de asemenea ferecată în argint
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
doar până la mijlocul secolului al XX-lea. În secolul al XVII-lea , în Germania exista obiceiul ca orice membru al familiei care se așeza la masă să aibă în dreptul său un brad micuț împodobit cu beteală din argint, lumânări și mărgele. Cea mai mare parte a decorațiunilor erau făcute în casă de tinerele doamne, care pierdeau ore întregi decupând fulgi de zăpadă și steluțe și împăturind pliculețe pentru cadouri și coșulețe de hârtie pentru dulciuri. Toate acestea erau completate de mărgele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mărgele. Cea mai mare parte a decorațiunilor erau făcute în casă de tinerele doamne, care pierdeau ore întregi decupând fulgi de zăpadă și steluțe și împăturind pliculețe pentru cadouri și coșulețe de hârtie pentru dulciuri. Toate acestea erau completate de mărgele și beteala din argint, alături de îngerii ce erau așezați în vărful bradului în inele de lemn. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, tradiția împodobirii bradului la sfârșit de an pătrunde dinspre nord și pe teritoriul actual la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Cu steluță albă-n frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din Spania L-am adus cu sania Și-am să-l vând în joia mare Pentru-o oală de sarmale Și-un
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
trena unei stele Toți clopoțeii râsului curat Și-i sub zăvor la el în cui. Și-n fiecare an de ziua lui, Când toate lămpile prin case sunt aprinse Și când pe uliți nu-i decât colindă, Coboară șirul de mărgele de pe grindă Și-l scutură deasupra lumii ninse Și-atunci, pe -omătul neted pe câmpie, Un cald reflex trandafiriu stau să se ivească zorii Și râd și se-ncălzesc colindătorii. Colindătorii de George Coșbuc Cad fulgii mari încet zburând, Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
roșu sau o panglică roșie. - Se leagă la mîna copilului nou născut o coardă furată de la o vioară. - Alt amulet folosit e un săculeț cu cărbuni pus la gătul copilului. - În unele locuri (Bucovina), fetele înșiră coarnele de rădașcă la mărgele sau le poartă în cozile părului. - În scufița copilului se coase o monedă de aur, iar la leagăn se pun obiecte din metal, precum și tămâie. Cum se descântă Baba Doftoroaia? Aduce apă neîncepută de la izvor ori fântână și o duce
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it. olanda) < [toile de] Hollande "idem" (toile "țesătură, pânză"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (boncuk "mărgea", Hurmuz port la Golful Persic); rom. jamaică "varietate de rom" < rom. [rom (de)] Jamaica sau fr. [rhum de la] Jamaïque; rom. nes "cafea solubilă" < [cafea] nes, nes[cafe] "idem" (< fr. nescafé "idem" < Nes[tlé] "numele firmei care a inventat, în 1938
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
gün "zi", gün güne "de la o zi la alta"); rom. ghiveci "glastră" < tc. [çiçek] güvec[i] "idem" (çiçek "floare", güveç "vas de lut, blid, strachină"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (Hurmuz oraș pe malul Golfului Persic, boncuk "mărgea" + suf. de apartenență -u); rom. iatac "cameră de culcare, budoar" < tc. yatak [odası] "idem" (yatak "pat", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); rom. mischet "un soi de struguri tămâioși" < tc. misket [üzümü] "idem" (misket "muscat", üzüm "struguri" + suf. de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rotea în jurul ei, căuta pietricele și bucățele de sticlă colorată pe care le așeza în jurul ei de parcă voia să-i facă un colier. Iar femela stătea și privea... Este, totuși, destul de abstract, este o oarecare formă de abstracțiune să depui mărgele de sticlă la picioarele rățuștei tale, în semn de ofrandă, nu-i așa? Mărgelele de sticlă nu sunt de mâncare: sunt pur și simplu frumoase. După ce a terminat de așezat mărgelele de sticlă, masculul a cochetat cu rața lui, a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
în jurul ei de parcă voia să-i facă un colier. Iar femela stătea și privea... Este, totuși, destul de abstract, este o oarecare formă de abstracțiune să depui mărgele de sticlă la picioarele rățuștei tale, în semn de ofrandă, nu-i așa? Mărgelele de sticlă nu sunt de mâncare: sunt pur și simplu frumoase. După ce a terminat de așezat mărgelele de sticlă, masculul a cochetat cu rața lui, a făcut dragoste cu ea, a penetrat femela. Doctorul Pagès merge și mai departe (sau
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
abstract, este o oarecare formă de abstracțiune să depui mărgele de sticlă la picioarele rățuștei tale, în semn de ofrandă, nu-i așa? Mărgelele de sticlă nu sunt de mâncare: sunt pur și simplu frumoase. După ce a terminat de așezat mărgelele de sticlă, masculul a cochetat cu rața lui, a făcut dragoste cu ea, a penetrat femela. Doctorul Pagès merge și mai departe (sau, mai degrabă, animalul merge și mai departe), iar eroul poveștii este, de astă dată, un câine care
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
dacilor! ,, Sănătatea pierdută nu o putem găsi la obiecte pierdute.’’ 22 APRILIE - ZIUA PĂMÂNTULUI Pământul este una dintre cele nouă planete ale Sistemului Solar (Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto). Văzut din Cosmos el seamănă cu o mărgea albastră pe care uneori se disting mările, oceanele, lanțurile muntoase și fluviile mari. Pe Pământ trăiesc în jur de 6 miliarde de oameni. Asemenea omului și pământul are bolile lui: unele mai grave decât altele. Vulcanii îi mai rănesc scoarța
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
a satului Bărboasa, cercetătorii C. Buzdugan și V. Căpitanu au identificat resturile unei așezări daco-carpice. Ele reprezentau resturile unor morminte de incinerare. În pământul arat au fost găsite și câteva obiecte de inventar (un fragment de fibulă din bronz, o mărgea și un cercel în stare fragmentară). S-au identificat 93 de morminte, dar câteva mai păstrau întregul inventar, majoritatea fiind parțial sau total deranjate. La adâncimea de 0,5 m. mormântul păstra conținutul funerar al unui singur individ. Se găseau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1 km distanță de marginea nord-estică a satului Oncești). S-au recuperat doar câteva obiecte: o oglindă metalică de tip sarmato-carpic, trei aplice din bronz, trei fragmente dintr-o brățară de argint, o fibulă din bronz de mici dimensiuni, cinci mărgele și mai multe fragmente din bronz și ceramică. Primele informații despre aceste descoperiri au fost date pe 16 mai 1983 de către pădurarul Constantin Samoilă din Tarnița. Prin grija și bunăvoința domnului Gheorghe Prosie - profesor de istorie și director al Școlii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mergea „în pețit” pentru a cere consimțământul de la părinții fetei. În duminica următoare, dacă înțelegerea era făcută, părinții fetei veneau la viitorii cuscri pentru a stabili zestrea și data logodnei. Până la logodnă tinerii își făceau reciproc daruri care constau în mărgele, batiste ș.a. Logodna se făcea de obicei la casa fetei, iar nunta la casa băiatului. Cu ocazia logodnei, în farfuria cu boabe de grâu și bomboanesemn al bogăției - erau ascunse inelele. În timp ce logodnicii le căutau spre a și le pune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de formă pătrată, îndoită pe diagonală. Aceasta se lega la spate de către fetele necăsătorite și într-o parte, cu „fleoanță”4 sau „fleontiță”5 de către neveste. Era ornamentată pe frunte precum și pe colțul care cădea pe spate cu horboțică și mărgele. Batista se aplica pe cap în așa fel încât un colț să cadă pe spate, iar porțiunea cu horboțică, mărgele și fluturi metalici pe frunte, pentru a proteja împotriva razelor solare ochii și o parte din față, întrucât femeile țineau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
4 sau „fleontiță”5 de către neveste. Era ornamentată pe frunte precum și pe colțul care cădea pe spate cu horboțică și mărgele. Batista se aplica pe cap în așa fel încât un colț să cadă pe spate, iar porțiunea cu horboțică, mărgele și fluturi metalici pe frunte, pentru a proteja împotriva razelor solare ochii și o parte din față, întrucât femeile țineau foarte mult să-și păstreze tenul alb. Atât fetele cât și femeile purtau la gât mărgele împletite „în coada fimeii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]