1,017 matches
-
și instituții publice, vol. 1, București. Indriksone A., 2003, Non-Governmental Organizations - partners in local development, Centrul pentru Politici Publice - Providus, Latvia, HYPERLINK "http://www.policy.lv/index.php?id=101501&lang=en" http://www.policy.lv/index.php. Lambru M., Mărginean I., 2004, Parteneriat public-privat în furnizarea de servicii sociale, București. Lambru M., 1998, „Resurse pentru sectorul nonguvernamental”, în Cartea Albă a Forumului național al ONG. Lester S. et col., 1992, America’s Nonprofit sector, The Foundation center. Miroiu A., M.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
1996, Sectorul non-profit, contexte de organizare și conducere. Leaster Salomon et col., 1992, America’s Nonprofit Sector. Steven Cohen, 2001, A strategic framework for devolving responsibility and functions from government to the private sector public administrative reform. Ibidem. Lambru, M., Mărginean I., 2004, Parteneriat public privat în furnizarea serviciilor sociale. Dunsire A., Then and now: Public Administration, 1953-1999. Weber M., 1974, The Theory of Social and Economic Organization. Lois Recascino Wise, „Public Management Reform: Competing Drivers of change”. Idem. Peters G.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
blank" Globalization and Public Administration”. Zamfir, E., Zamfir, C., 1995, Politici sociale. România în context european, p. 370. Idem. Ibidem. Lois Recascino Wise, „Public Management Reform: Competing Drivers of change”. Mocanu, V., 2001, Descentralizarea serviciilor publice, p. 152. Lambru, M., Mărginean, I., 2004, Parteneriat public-privat în furnizarea serviciilor sociale, p. 13 . Camera de Comerț și Industrie a României, 2005, Ghid pentru Parteneriat public-privat, București, HYPERLINK "http://www.ccir.ro" www.ccir.ro. Lambru, M., Mărginean, I., 2004, Parteneriat public-privat în furnizarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
serviciilor publice, p. 152. Lambru, M., Mărginean, I., 2004, Parteneriat public-privat în furnizarea serviciilor sociale, p. 13 . Camera de Comerț și Industrie a României, 2005, Ghid pentru Parteneriat public-privat, București, HYPERLINK "http://www.ccir.ro" www.ccir.ro. Lambru, M., Mărginean, I., 2004, Parteneriat public-privat în furnizarea serviciilor sociale, p. 11. Lambru, M., Mărginean, I., 2004, Parteneriat public-privat în furnizarea serviciilor sociale, p. 13. Projiroiu, A., Racoviceanu, S., Țarălungă, N., 1998, Dezvoltarea economică locală, p. 46. Popa, M., Parteneriatul public privat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
serviciilor sociale, p. 13 . Camera de Comerț și Industrie a României, 2005, Ghid pentru Parteneriat public-privat, București, HYPERLINK "http://www.ccir.ro" www.ccir.ro. Lambru, M., Mărginean, I., 2004, Parteneriat public-privat în furnizarea serviciilor sociale, p. 11. Lambru, M., Mărginean, I., 2004, Parteneriat public-privat în furnizarea serviciilor sociale, p. 13. Projiroiu, A., Racoviceanu, S., Țarălungă, N., 1998, Dezvoltarea economică locală, p. 46. Popa, M., Parteneriatul public privat, aspecte economice ale conceptului. Public-Private Partnership, A Guide for Local Government. Public-Private Partnership
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de istorie. Târziu, Biblioteca Telekiana și-a unit fondurile cu cele ale Colegiului reformat aparținând familiei de matematicieni Bolyai, devenind Biblioteca Teleki-Bolyai. 21. Prezentați succint biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino. R: Vestită a fost Biblioteca renascentistă a stolnicului Constantin Cantacuzino de la Mărgineni, spirit umanist, recunoscut ca susținător al culturii, al înființării Academiei Domnești de la Sf. Sava (după model padovan), al editării Bibliei de la București și primei hărți a Țării Românești (1700, Padova). Dar începuturile fondării acestei biblioteci - una din cele mai mari
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Românești (1700, Padova). Dar începuturile fondării acestei biblioteci - una din cele mai mari din Europa răsăriteană - se datorează tatălui său, postelnicul Constantin Cantacuzino, care avea o foarte bogată colecție de cărți aduse de la Constantinopol. El a construit, lângă mănăstirea din Mărgineni (datată din secolul al XIVlea), un palat (secolul al XVIII-lea) în interiorul căruia a dus spre păstrare o parte din colecția sa de cărți. De altfel, prima bibliotecă a familiei Cantacuzinilor a fost cea din reședința princiară de la Târgoviște. Îmbogățită
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Vienei (1683) de Șerban Cantacuzino, de la mănăstirea cisterciană Heiligenkreutz din Austria, această renumită bibliotecă a fost risipită, un catalog realizat de bibliotecarul Colegiului Sf. Sava, în 1839 (păstrat în Arhivele Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia Domnească). 22. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. R: O altă
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
biblioteconomiei”, bibliotecarul-consilier al mai multor cardinali și regi -, Constantin Brâncoveanu îl ia drept consilier, secretar și bibliotecar (1694) pe Nicolaus de Porta, din insula Chios, „om învățat de știe despecetlui cărțile” (Nicolae Iorga), cel care a redactat Catalogul bibliotecii de la Mărgineni și a organizat Biblioteca Academiei Domnești de la Sf. Sava condusă de profesorul grec Marcus de Cipru. Un alt secretar și bibliotecar, de data aceasta de origine italiană - Anton Maria Del Chiaro - a lucrat, în continuare, pe aceleași atribuții, până în vremea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
bibliotecă, din dubletele căreia a înființat Biblioteca Mănăstirii Văcărești (1723 - ctitorie a sa), cum reiese din ex librisurile de pe lucrări tipărite la Amsterdam sau Paris și achiziționate de domnitor. Tot el a fost cel care a adus de la Hurezu și Mărgineni cărțile rămase ale Brâncovenilor sau Cantacuzinilor. Despre biblioteca lui Nicolae Mavrocordat, diplomatul francez Sevin, de la Constantinopol, afirma că „poate fi egalată cu a celor mai mari principi”. O parte a acestei remarcabile biblioteci a Mavrocordaților a fost cumpărată (1750) pentru
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
a îmbătrânit. Nu este părere. Pe tipsia ei de argint, mâncarea pe care el o savurase ea aproape că n-o atinsese. Nu-i mai plăcea să se vaite, era senină, dar în conversație se întorcea în trecut departe, la Mărgineni, pe când erau ei mici sau și mai demult, pe când era domniță. Bucătarul intră, se închină și ură poftă bună boierilor. Spătarul Mihai îi lăudă talentul și-l întrebă cum preparase peștele. Am tocat mărunt șase cepe mari și doi pătrânjăi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
părțile astea. Cum a fost când l-au ucis pe Drăghici? Cu tată-tău credeam că am să-l văd uns domn și mi l-au adus otrăvit de la Stambul, de nici nu l-am putut duce până la noi la Mărgineni. Spuneau că a murit de ciumă. L-am îngropat la Comana la mânăstire și știu bine că a fost otrăvit. Acu este neica Șerban la domnie, domn cu punga goală, și credea că fiind frate mai mare lui o să-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întipărită pe chipul lui. — Ce s-a întâmplat, Mihai? întrebă cu vocea sugrumată doamna Ilinca. — Nimic, oftă spătarul, doar că trebuie să ne îmbarcăm chiar acum. Încălecă pe calul închiriat și se însenină la o amintire. Când era copilandru la Mărgineni, îi dăruise tata o mânză, cal arab pursânge. Da, da, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. Sta ceasuri întregi în țarc cu ea, s-o deprindă măiestriile unui cal învățat, și o iubea. Era nebună iapa lui. Nu asculta decât
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trecut Dunărea pe la Giurgiu în zorii zilei. Primăvara încă nu lăsase locul verii, deși codrul era înfrunzit și lanurile erau verzi ca mătasea. Soarele ardea, era vremea cireșelor și doamna Ilinca își dorea să ajungă cât mai grabnic acasă la Mărgineni, dar porunca de la vodă le-a fost înmânată într-un răvaș semnat: Ioan Șerban Cantacuzino Basarab Voievod. Răvașul îi invita la București, unde, spunea vodă, îi așteaptă toți cei dragi ai lor. Mihai înțelese imediat că era vorba de un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au măritat fetele, poruncise pentru zestrea lor tocmai la Brașov tacâmuri de argint aurite cu furculițe cum nu aveau nici la curtea regelui Ludovic. Toți ai săi, adunați împreună, au dus-o și au îngropat-o în bolnița mânăstirii de la Mărgineni, alături de soțul domniei sale, marele postelnic Constantin Cantacuzino. La panihidă a fost și nepotul Constantin Știrbei. Vodă îl iertase. Marele logofăt — A fost odată ca niciodată... — Tată, fără căpcăuni, îl întrerupse Ilinca, fără căpcăuni, destul că a fost Zamfira pe aici
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vorba în toate acestea doar de niște aparențe. Să fie oare doar diplomație sau nepotul are nevoie de sprijinul lor? Cele ce aveau să urmeze îi vor spulbera bănuielile. Păcătuise în gând, Constantin Brâncoveanu era nepotul lor care crescuse la Mărgineni și Filipești, alături cu ei, toți frații Cantacuzini. — Sfinția ta, mă gândeam ca după ce-l ducem pe ultimul drum pe răposatul voievod, într-o zi de lucru, când treburile Mitropoliei o să-ți lase răgaz, să ne întrunim în divan cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
29 octombrie, în fața bisericii domnești cu hramul Bunei Vestiri, dis-de-dimineață, când încă nu se luminase de ziuă, începură să se adune călugării de la toate mânăstirile din București. Veniseră și stareții și arhimandriții de la mânăstirile din jur, de la Mărcuța, Plumbuita, Comana, Mărgineni și Snagov. O mulțime de bărbați îmbrăcați toți la fel, cu anterie negre din aba groasă, cu potcapuri negre, diferite după rangul călugăresc pe care-l dețineau. Erau aproape o mie. Pentru ei, Șerban Vodă fusese adevăratul bazileu, împăratul Bizanțului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la cântările fraților călugări și va intona și el împreună cu ei „Cămara ta, Mântuitorule, o văd împodobită. Și îmbrăcăminte nu am să intru într-însa. Luminează, Doamne, haina sufletului meu și mă miluiește”. De când era copil, la Brâncoveni sau la Mărgineni, cânta la rând cu frații monahi la denii, dar iată că de vreo douăzeci de ani aștepta an de an cu nerăbdare denia din Miercurea Sfântă pentru că, pe lângă glasul lui rotunjit bărbătește care se tânguiește întru pocăință, celelalte glasuri rămâneau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din capul unghiului, deschise ochii Ștefan vorbind și el grecește. Vezi, măria ta, vremurile sunt grele, dușmani mulți, din toate părțile. Politica e politică, un fel de vânzare care nu se mai sfârșește. Noi am ctitorit împreună la mânăstire la Mărgineni și la Adormirea Maicii Domnului din Râmnicul Sărat. Aș dori să fim alături în pomelnicul de ctitori... — Suntem alături, neică Mihai. Se lăsă o tăcere grea, după care reveni tot vodă: — Am clădit mai multe împreună, neică Mihai, mult mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în tot cuprinsul țării spre ctitoriile și daniile lui Io Constantin Voievod, spre Hurezi și Râmnicul Sărat, spre Târgoviște și Curtea de Argeș, Viforâta și mânăstirea Negrului Vodă, Sâmbăta de Sus și Scheii Brașovului, Bistrița și Cozia, Dintr-un Lemn și Adâncatele, Mărgineni și Târgșor, Slatina și Glavacioc, Brâncoveni și Snagov, Gherghița și Văleni, Buzău și Potlogi, spre Bascoavele și Arnota lui Matei Vodă, spre Grăjdana și Filipești, Polovraci și Govora, spre Râmnic și Dealu, Mitrofani și Mamul, Sadova și Cotmeana, Gura Motrului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
câmp, a busuioc și a sulfină, iar duminicile și la sărbători, toți cu mic cu mare, mergeau la biserică să audă cum citește popa din cărțile tipărite de vlădica Antim pe aurul lui vodă. Te du, dar, la mânăstire la Mărgineni să citești pomelnicul ctitorilor, să vezi cum stau alături domnitorii „Băsărăbești, Cantacuzinești, Brâncoveni, Mavrocordați”, alături cum au stat în lupta pentru credința în Hristos. La Mărgineni, la Viforâta, la Dintr-un Lemn și oriunde te-ai duce, citește pisaniile ca să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tipărite de vlădica Antim pe aurul lui vodă. Te du, dar, la mânăstire la Mărgineni să citești pomelnicul ctitorilor, să vezi cum stau alături domnitorii „Băsărăbești, Cantacuzinești, Brâncoveni, Mavrocordați”, alături cum au stat în lupta pentru credința în Hristos. La Mărgineni, la Viforâta, la Dintr-un Lemn și oriunde te-ai duce, citește pisaniile ca să poți pătrunde taina vremii lui Constantin Vodă Brâncoveanu și a Cantacuzinilor. Cât despre arhimandritul Ioan, poate că fiind încă în putere o fi vrut să-și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zapisul de la 18 martie nu este mai perejos de cel de mai sus. Cam știu eu despre ce-i vorba, dar pentru plăcerea noastră dă-i citire! Chiar îmi place să citesc acest zapis pentru anecdotica lui: „Adică eu Liondie Mărgineanul, denpreună cu a mea femeie... scriem și mărturisim... am vândut a noastră dreaptă ocină,... o vie, care iaste o falce și trei fârte, și via iaste în Vale Ierimiei, în față... Aceasta noi am vândut-o lui Dumitru Hagi... Și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
merge stăpânirea din neam în neam în aceste două neamuri de boieri". Documentul a fost datat 1667-1668. Coborând în istorie cu 236 ani, ajungem în 1431, an care atesta localitatea Breaza, cu venicii, când obștea brezenilor era acaparată de boierii Mărgineni. "Spargerea" obștei moșnenilor din Breaza s-a realizat în timp. Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de alta a râului Prahova. Primul dintre
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în istorie cu 236 ani, ajungem în 1431, an care atesta localitatea Breaza, cu venicii, când obștea brezenilor era acaparată de boierii Mărgineni. "Spargerea" obștei moșnenilor din Breaza s-a realizat în timp. Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de alta a râului Prahova. Primul dintre boierii amintiți mai sus a fost Udriște. După moartea acestuia moșia a revenit urmașului său, vel vistierul Stoica
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]