KorAP: Find »[drukola/base=machiaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...71 >

1,764 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379

și că fața, datorită cosmeticelor Princess Borghese pe care le vindea contra comision, avea culoarea cărămizii. Dar eu am văzut asta oare În acea zi și În săptămânile care au urmat? Ca tot restul lumii, În loc să judec efectul final al machiajului lui Sophie Sassoon, eram impresionată de complexitatea lui. Știam și eu, ca și mama mea și celelalte doamne, că lui Sophie Sassoon Îi lua nu mai puțin de o oră și patruzeci și cinci de minute În fiecare dimineață ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
tribunelor și zgomotul de uși de mașină trântite În parcare. Toate eram Îmbrăcate cu robe lungi până la pământ, vopsite neregulat În negru, gri și alb. Obiectul Obscur Însă purta o robă albă. Concepția domnului da Silva era una minimală: fără machiaj, fără măști. ― Câți oameni sunt afară? Întrebă Tina Kubek. Maxine Grossinger se uită printr-o crăpătură. ― Tone. ― Tu trebuie să fii obișnuită cu asta, Maxine, am spus eu. De la recitaluri. ― N-am emoții când cânt la vioară. Aici e mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352

noului meu corp atletic; mânecile vor atârna în jos, acoperindu-mi mâinile, iar eu voi părea drăguță și vulnerabilă. Atunci o să arăt minunat chiar și dimineața. Îmi închipui că l-am întâlnit deja pe domnul Perfect și că stau fără machiaj și cu părul ciufulit încolăcită într-un fotoliu, cu halatul înfășurat în jurul meu, lăsându-mi la vedere doar picioarele lungi și strălucitoare, genunchii osoși. Și normal, el va fi îndrăgostit până peste cap de mine. Mă gândesc la asta ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
ne ținem cu mâinile de burtă și ne ștergem lacrimile de la ochi. Chestia asta e de departe mult prea clinică să mai excite pe cineva. ― O, Doamne, spune Geraldine printre suspine, ștergându-și lacrimile cu grijă, ca să nu-și strice machiajul. La ce ne mai putem uita? ― Ce? Mai mult sex? Chiar și Ben se miră. ― Nu, prostule. Vreau să zic, nu există și alte locuri interesante? ― Nu știu. Nu știu la ce altceva ne-am mai putea uita. ― Of, Ben

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
Dar desigur că Jemima nu știe asta, așa cum n-o știu nici Sophie sau Lisa, care în acest moment se tot învârt prin apartament, scoțându-și din păr chestiile țepoase și poroase, clătindu-și măștile de pe față, și aplicându-și machiaje experte. Or să meargă mai târziu în club, așa că au decis să iasă într-un pub înainte, să se ducă în vreun bar. S-au uitat după Jemima și la Ben, cum au luat-o în sus pe stradă, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
și ce gen de femei lucrează acolo, așa cum știu destul de categoric că nu m-aș integra niciodată. Femeile care lucrează la revistele lucioase sunt slabe ca un fir de ață. Au păr luminos și fețe dure, acoperite de prea mult machiaj. Poartă mereu haine negre de marcă și au mereu, la fel ca Geraldine, ochelari de soare care le ridică părul. Iau prânzuri lungi și lichide și socializează în fiecare seară în cele mai în vogă baruri din oraș. N-aș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
după-amiaza asta? Dacă e vreo șansă? Vreo șansă? Ben își va crea o șansă. ― E bine în după amiaza asta. Ar merge pe la un trei? ― E perfect, răspunde Jackie, spunându-și în sinea ei să nu uite să-și refacă machiajul după prânz. Întreabă de mine la recepție și vin să te iau. ― Trebuie să aduc ceva? întreabă Ben. ― Nu, râde ea. Doar pe tine. Ben închide telefonul și se uită în jur. Mizerabil, își zice. Camera asta e plină de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
afară cât ai zice pește. Ar fi văzut atunci oamenii frumoși strălucind pe benzile de alergat, cu o urmă de transpirație arătându-le bronzul la potențial maxim. Le-ar fi văzut pe femeile din vestiar cum își aplică cu grijă machiajul înainte să se încumete să iasă, doar în caz că bărbatul visurilor lor ar exersa cumva la bicicleta ergonomică, chiar lângă ele. Le-ar fi văzut atunci pe femeile casnice de vârstă mijlocie, soții de afaceriști care zboară la business class, pline

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
din ușă la raftul cu produse cosmetice. „La naiba“, gândește ea. „Mi-aș putea oferi chiar acum o mică tratație, vreau să arăt cât se poate de bine diseară“, așa că intră. La 5.15 îmi iau noile mele produse de machiaj și mă duc la toaletă, nefiind prea surprinsă s-o găsesc pe Geraldine acolo, țuguindu-și buzele în oglindă și punându-și niște cremă bronzantă pe obrajii deja aurii. ― Bună, străino! spune Geraldine. Te pregătești pentru petrecere? Se dă un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
un pic serioasă, mă uit la Geraldine și mă simt îmbrăcată al naibii de prost. ― Mă gândeam, încep eu, conștientă de cum arăt, adică ridicol. M-am gândit să pun niște... și mă dau înapoi, dar Geraldine îmi trage geanta cu produsele de machiaj. ― Ce-ai tu aici? spune ea, și scoate produsele, pe rând, întinzându-le lângă chiuvetă. Ei bine, spune ea, și mă privește. Unele ți se vor potrivi, dar altele nu. Dacă iei câte ceva de la mine, atunci va fi bine. ― Fii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
par demoralizată, pentru că încep brusc să mă răzgândesc. Nu sunt sigură că merită deranjul. ― Jemima! mă ceartă Geraldine. Uneori ești de-a dreptul exasperantă. De zile întregi, mor să pun mâna pe tine. Acum că slăbești, ai nevoie de un machiaj serios, și iată! spune ea, ridicându-și brațele în aer. Ghici cine e persoana perfectă pentru asta. Nu mă pot abține, încep să râd și mă sprijin de raft, având grijă să nu mă așez pe petele umede din jurul chiuvetelor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
Numai că ea nu știe că Jemima așteaptă să fie și mai slabă înainte să-și cumpere altele noi. Geraldine se uită la figura Jemimei. Se uită la pielea ei crem, care a căpătat o nuanță aurie cu ajutorul bazei de machiaj extrem de scumpe a Geraldinei. Se uită la ochii verzi ai Jemimei, deveniți mari și scânteietori cu ajutorul cunoștințelor de expert ale Geraldinei în materie de fard de ochi; picăturile de ochi i-au transformat albul ochilor în ceva mai strălucitor decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
le povestească prietenelor despre „scârba“ care l-a furat și sunt la fel de conștiente că nu e sfârșitul lumii, chiar dacă asta cred pe moment. Dar Jemima n-a avut o adolescență precum majoritatea fetelor. În vreme ce colegele ei mergeau la petreceri, experimentând machiaje și haine, și bâjbâind prin dormitoare întunecate, pe paturi acoperite cu multe haine, Jemima stătea acasă cu mama ei: mânca, se uita la televizor și visa cu ochii deschiși. Jemima n-a fost la nici o petrecere până ce a ajuns la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
ușa sufrageriei, în noii ei pantaloni croiți parcă pe ea, cu pantofii maronii în picioare, Jemima Jones arată exact ca femeile care au încercat să devină Sophie și Lisa. Numai că ele n-au prea reușit: la ele bijuteriile, pantofii, machiajul nu se potrivesc mai mereu. Au arătat ele mereu strălucitor, dar niciodată n-au dat dovadă de vreun pic de clasă. Stând în ușă într-un abur de auriu, maro deschis și crem, Jemima este drăgălășenia însăși. ― Este bine, spune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
mi-am înlocuit demult treningul uriaș cu un costum negru mulat, cu pantaloni de ciclism (chiar și slabă fiind, tot nu prea am încredere să port topul și pantaloni colorați din lycra la care visam cândva) - cu nici un fel de machiaj și cu părul prins în spate într-o coadă de cal, întotdeauna se găsește vreun tip blond care decide să între în vorbă cu mine. Uimitor. ― Tragi din greu? încep ei de obicei, iar eu zâmbesc, dau din cap și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
pantofi sport complet albi. De ocazie, sexy, perfect. Poate că prin osmoză, s-a lipit și de mine o parte din stilul Geraldinei. ― Uau! spune Brad când în sfârșit ies din cameră, după ce am petrecut probabil ore întregi refăcându-mi machiajul, uscându-mi și modelându-mi părul într-o coamă lucioasă și aurie. Uau, repetă el. ― Îți place? Fac o mică piruetă, iar Brad zâmbește și-mi dă un pahar de șampanie. ― Arăți grozav. Serios, îmi place tare mult fusta asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
la alergat. ― Doamne, nouă? N-am dormit niciodată până la nouă. ― Asta pentru că n-ai simțit niciodată diferența de fus orar. Vreau să mă dau jos din pat și să mă spăl pe dinți și pe față, să mă asigur că machiajul nu mi s-a împrășiat pe toată fața. Simt deja că pielea mea a devenit poroasă, sigur nu m-am demachiat aseară. Dar nu mă pot da jos din pat, pentru că se pare că nu am nimic pe mine, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
fie pentru că sunt la nivelul de dinainte de slăbit și arată oribil, fie din cauză că sala e un loc unde poți admira și fi admirat. Oamenii de acolo n-ar accepta niciodată ca ceva atât de murdar ca transpirația să le strice machiajul sau freza. ― Îți place? întreabă Brad, evident mândru de această afacere înfloritoare. El e Jimmy, unul dintre instructorii de aici. Jimmy e înalt, bronzat și pleosc, Jimmy îmi strânge mâna. ― Este grozav să te cunosc în sfârșit, JJ. Bine ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
și nasul are o mică umflătură, dar aura din jurul ei e atât de luminoasă, încât nici un bărbat nu-și mai poate lua ochii de la ea. Poartă niște pantaloni mulați, de culoarea lămâilor verzi, o bluză albă neîngrijită. Are extrem de mult machiaj, care o face însă să pară că n-are deloc. Iar părul e perfect. Ea toată e perfectă, se gândește Ben, care, pentru câteva clipe rămâne atât de uimit de întâlnirea pe viu cu o vedetă de la Hollywood, că nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
gât, și care-mi vine strânsă pe corp în partea de sus și apoi mi se lărgește pe șolduri într-o fustă scurtă care se leagănă. Roșul aprins îmi pune în evidență bronzul, și nu mai am nevoie de tot machiajul pe care m-a învățat Geraldine cum să-l aplic ca un expert. Cea mai slabă urmă de mascara și luciu de buze. Arăt sănătoasă, fericită, încrezătoare și, cel mai important, arăt ca o adevărată californiancă. Să fiu sinceră, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271

m-a rugat și pe mine; uneori e grozav să ai mâna ruptă. În timp ce ea își făcea de lucru cu șervețelele pentru bebeluși și cu pungile cu scutece, JJ a scos un contur de buze ruginiu din trusa mea de machiaj (enormă), l-a apropiat de fața lui și a spus: Ca tine. Ce e ca mine? — Ca tine, a repetat, atingându-mi câteva dintre tăieturi, apoi arătând spre fața lui cu creionul. Ah! Voia să-i desenez cicatrice pe față

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
și, când i-am văzut expresia, m-a cuprins spaima. —O, Doamne, Maggie, îmi pare rău. M-a luat valul. Dar, tresărind, mi-am dat seama că nu era supărată pentru că JJ arăta ca un arlechin - îmi văzuse trusa de machiaj și căpătase o anumită expresie, aceea pe care o au toate fetele, însă eu mă așteptasem la mai mult de la ea. A fost cel mai ciudat lucru - în ciuda durerii și a suferinței încă proaspete - aproape în fiecare zi, câte un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
mult de la ea. A fost cel mai ciudat lucru - în ciuda durerii și a suferinței încă proaspete - aproape în fiecare zi, câte un membru al familiei mele venea, se așeza pe pat și mă ruga să-i arăt trusa mea de machiaj. Erau uluiți de slujba mea fantastică și nu făceau nici un efort să-și ascundă uimirea că mă pălise norocul tocmai pe mine. Maggie se îndrepta spre trusa de machiaj ca un somnambul cu mâinile întinse. —Pot să mă uit? —Te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
pe pat și mă ruga să-i arăt trusa mea de machiaj. Erau uluiți de slujba mea fantastică și nu făceau nici un efort să-și ascundă uimirea că mă pălise norocul tocmai pe mine. Maggie se îndrepta spre trusa de machiaj ca un somnambul cu mâinile întinse. —Pot să mă uit? —Te rog. Iar trusa mea de duș e acolo pe podea. Mai sunt chestii mișto și acolo, dacă nu le-au ras mama și Helen. Ia tot ce vrei. Ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
am. Nu mi-au spus nici un cuvințel despre produsele noi, a zis Maggie întristată. Și locuiesc doar la o milă distanță. Oh! Poate că și-au închipuit că, odată cu noul tău look, practic nu te-ar mai interesa produsele de machiaj. Îmi pare rău, când mă întorc la New York o să am grijă să îți trimit produsele direct. — Da? Mersi. Apoi o privire tăioasă. —Te întorci? Când? Revino-ți. Nu poți să te duci nicăieri. Ai nevoie de siguranța căminului tău! Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]