1,749 matches
-
elaborări intelectuale. • Producătorii de credință Împotriva tradiției istoriei literare sau a istoriei artei, Bourdieu a căutat întotdeauna să demonteze mitul creatorului genial (1980). În tradiția maussiană a teoriei magiei, el reafirmă producerea colectivă a credinței în puterea de geniu a magicianului. Analiza sociologică a creatorilor este deci o analiză a lanțului format din toți cei care sunt interesați de credința în geniu. Nu putem separa aici producția, circulația și consumul, în măsura în care eficacitatea funcționării lor rezidă în interdependență. Producătorii sunt asimilați creditorilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
analiză internă) sau analiza relațiilor între opere și mediul lor social (analiză externă) sunt înlocuite de analiza celor care produc valoarea operei. În plus, ceea ce dă valoarea nu este raritatea (unicitatea) produsului, ci raritatea producătorului (1984, p. 220). Trebuie, odată cu magicianul lui Mauss, să ne deplasăm privirea și să ne întrebăm nu ce face artistul, ci cine îl face pe artist. Spre o "știință a operelor"? Bourdieu explică faptul că în interiorul câmpului nu trebuie privilegiate nici sociologia producătorilor, nici cea a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
34, 42, 44-45, 72, 77-78, 101, 106, 143, 146-147, 163, 166-168, 170, 174, 178, 192, 195, 217-218, 235, 273-274, 285, 288-289, 294-295, 299, 301-303, 306, 310. Luptă, 43, 73, 80, 151, 201, 217, 266-267, 274, 279, 284, 288, 304. M Magician, 70, 167, 182-183, 276. Magie, 29, 48, 223, 276. Materialism, 33-34, 36, 126, 282. Mecenat, 49, 212, 233, 288. Mediere, 37, 56, 102-103, 107, 109, 161, 174, 178, 205, 225, 253, 300. Memorie colectivă, 232. Metode, 9, 12, 20, 41
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în „Pravila lui Vasile Lupu”, purtatul farmecelor, cumpărarea și vânzarea de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate și pedepsite cu blestem și cazne grele și se hotărăște „preumblarea doftorilor prin județe”. După obiceiul pământului, din activitatea complexă a magicianului, „moșitul” rămâne o manifestare formal-empirică. Moașa nu avea școală. „Doftoroaia” satului, cum se numea pe la noi, înlocuia pe medicul ginecolog actual. Activitatea acesteia se rezuma la diverse practici înapoiate și superstiții și, din acest motiv, mortalitatea infantilă atinsese un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cei care sug fără grijă la pieptul generos al bugetului, dar sincer vă spun, nu trag speranță c-am să văd vreodată în România pușcării burdușite cu marii căpcăuni înghițitori de autostrăzi, care rămân doar pe hârtie, sau cu marii magicieni ai licitațiilor, dar cu mirare văd, în fiecare zi, în ochii conaționalilor mei spaima, tremurul, groaza de a nu fi furați. E de mai mare râsul, să intri într-un magazin oarecare și să vezi clame de păr legate bine
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
se consumase pe neobservate, când buzele neglijate s-au hotărât să intervină hoțește. Trebuiau să fure și ele ceva. Ceva dulce, fragil și amețitor. Furase ceva însă prea puțin. Tocmai când era sigur că o minune cerească oarecare sau vreun magician va trece prin preajmă și îi va uni pentru totdeauna, vocea, care puțin mai înainte veselă interpretase minunata melodie, acum i se adresă: Să mergem, e târziu și părinții se supără! "Părinții ei or fi niște ființe rele, niște monștri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și prea lipsiți de conținut. Au zburat mult prea repede, au trecut pe lângă el ca o vijelie de vară, lăsând doar amintiri vagi estompate de timp, care cu vremea s-au evaporat, precum fulgii de zăpadă căzuți pe palma unui magician. Poate... Anii adolescenței: plini de frământări inutile, lecturi de-a valma care i se lipeau de suflet, bibliografii obligatorii chinuitoare și total ineficiente, visuri deșarte, fără temei, dragoste platonică, neîmpărtășită, tot felul de pregătiri și antrenamente, examene peste examene, multe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de mică, o musculiță, un gândăcel, nici o singură floare, nici un firicel de iarbă: nimic, nimic, nimic. Sub el un sol plin de mistere, pustiu, sumbru, necunoscut, instabil și înfricoșător, deasupra căruia levita ca o actriță de circ sub bagheta unui magician celebru. Cu alte cuvinte, plutea în vid, la nici doi metri de un teren arid cu nenumărate striații și denivelări, un fel de ravene reduse la scară, curbate ca jgheaburile din care se adapă vitele, intersectate de puzderie de crăpături
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din uman în cosmos devin titluri de poeme-meditații: Inimă, Somn, Vis, Miraj, Contemplare, Cântec, Labirint, Armonizare, Timp; toate invită la ridicare în intemporal. Act de cunoaștere cu virtualități totalizante (asociabile filozofiei și științei), poezia poate întâmpina obstacole, dar poetului, un magician (un microcosm), îi stă în putință explorarea cosmosului mare, inserția în astral și în abisal. Nichita Stănescu era, cu siguranță, un temerar. Ce discrepanțe între omul și creatorul cu acest nume! Unul comunicativ, bonom, sociabil, jovial, iubitor de prieteni și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
istoria pusă-n borcane..." Preocupări de stilistică genetică sunt de găsit și în Orașul de sub varul pereților (1994); șochează aici eforturile de penetrare, dincolo de forme și norme, în însăși esența poeticității; sare în ochi reflecția vizionară tinzând spre esențe. Arta magicianului de cuvinte se vrea mântuitoare, dar starea de bucurie spre care râvnește George Vulturescu e curată iluzie: "Mi-e frică de fiecare vers nou, mi-e teamă să-l scriu" (Nu ești singur când scrii). Dimensiunea ontologică, inclusiv opțiunile poetului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
al comunicării didactice: trăirea afectiv-emoțională a conținutului transmis și utilizarea gesticulației și mimicii ca forme ale comunicării gestuale cu scopul de a sensibiliza sufletele copiilor și a le face să vibreze. Pentru copilul Sadoveanu, Domnu’ Trandafir era un fel de magician, care își fascina elevii cu glasul, cu vorbele și cu gesturile sale. Prin astfel de mijloace învățătorul reușește să pătrundă în mințile sărace și încețoșate ale copiilor ca în niște încăperi slab luminate, își încălzește propriul suflet la lumina incandescentă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
său (vezi Vladimir Soloviov Îndreptățirea binelui), lucrurile se vor schimba. Pînă atunci vom orbecăi doar în cețurile financiare ale propriilor păcate și lipsei de virtute. Căci un set de virtuți autentice, pus în practică, valorează mai mult decît tot aurul magicienilor betegi ai alchimiei "noii economii". 1.3. DEZORDINI ÎN CAPITALISMUL MONDIAL Dolarul funcționa pînă acum ca un semi-etalon în cadrul sistemului monetar internațional. Acum, după criza prelungită pe care o parcurge, el pare să-și piardă această calitate. Pierderea încrederii în
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
poate îngrozi întreaga lume, poate provoca distrugeri în masă la mii de kilometri depărtare. Autoritatea statelor e departe de a mai fi o piedică. Frontierele s-au permeabilizat, sub loviturile repetate și puternice nu doar ale teroriștilor, ci și ale magicienilor banului, ale piețelor de capital, ale companiilor transnaționale, emigranților, ale unor guverne locale și organizații neguvernamentale, toate pe suportul noilor rețele tehnologice și financiare. Iar această devoluție de putere și de suveranitate a statelor e doar la început, chiar dacă procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
face ca ființa umană să devină o pradă ușoară pentru demoni și capcanele lor, ea predispune la întâlnirea cu fantomele, în spatele cărora se ascund uneori aceștia; totodată însă, melancolia poate inspira intuiții profetice, transformându-se astfel într-un simbol al magicianului ce are acces la adevăruri ascunse. În tristețea nocturnă a melancoliei regăsim, așadar, ambivalența unui suflet hărăzit, prin însăși natura lui, să întâlnească fantomele, cu dubla lor semnificație: capcană diabolică și revelație a unui secret rezervat doar unor aleși 1
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
demonică a sălbăticiei și a cruzimii sângeroase, ducele de Gloucester se va înconjura tot timpul de întreg bestiarul vrăjitoriei - păianjeni, broaște râioase, reptile -, va deveni simbolul crimelor făptuite în lanț. Monstruozitatea aceasta îi dă puterea stranie - de diavol ori de magician - de a acționa asupra forțelor invizibile ale întunericului. Lady Anne îl numește demon (fiend, devil) sau, altădată, negru vraci trimis pe lume de stăpânii Infernului („black magician”, „dreadfull minister of the hell”). Și totuși aceeași Lady Anne - sau, mai exact
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
făptuite în lanț. Monstruozitatea aceasta îi dă puterea stranie - de diavol ori de magician - de a acționa asupra forțelor invizibile ale întunericului. Lady Anne îl numește demon (fiend, devil) sau, altădată, negru vraci trimis pe lume de stăpânii Infernului („black magician”, „dreadfull minister of the hell”). Și totuși aceeași Lady Anne - sau, mai exact spus, tocmai ea, Lady Anne - va ceda atracției pentru hidoasa alteritate a viitorului rege. Ca și Gorgo, Richard al III-lea îngrozește și, în același timp, fascinează
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
unreal mock’ry, fantomă reală sau fantasmă inconsistentă, această formă (shape) pe care o iau vedeniile lui Macbeth își păstrează o ambiguitate, ca să zicem așa, de nedepășit. Aceeași ambiguitate care, pentru Shakespeare, definește deopotrivă magia și teatrul. Convocarea fantomelor: puterea magicianului și puterea teatruluitc "Convocarea fantomelor\: puterea magicianului și puterea teatrului" În pădurea fermecată din Visul unei nopți de vară, jocul aparițiilor și al metamorfozelor este condus de cel ce domnește asupra tuturor duhurilor, Oberon , „the king of shadows”, personaj tipic
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
inconsistentă, această formă (shape) pe care o iau vedeniile lui Macbeth își păstrează o ambiguitate, ca să zicem așa, de nedepășit. Aceeași ambiguitate care, pentru Shakespeare, definește deopotrivă magia și teatrul. Convocarea fantomelor: puterea magicianului și puterea teatruluitc "Convocarea fantomelor\: puterea magicianului și puterea teatrului" În pădurea fermecată din Visul unei nopți de vară, jocul aparițiilor și al metamorfozelor este condus de cel ce domnește asupra tuturor duhurilor, Oberon , „the king of shadows”, personaj tipic pentru spațiul interstițial și care poate circula
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nevăzut. Deși, așa cum am mai spus, Oberon e liber să acționeze și la lumina zilei, puterea lui rămâne totuși cea pe care i-o dă noaptea, o noapte de vară ce-și amintește de cea a spectrelor, a arătărilor. Oberon, magicianul în stare să plăsmuiască năluciri, vedenii, este și cel ce poate să le destrame. El dirijează toate aceste jocuri ale aparițiilor și ale disparițiilor; cu alte cuvinte, toate aceste jocuri ale teatrului. Ca și cum ar fi vrut să pună în evidență
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ale aparițiilor și ale disparițiilor; cu alte cuvinte, toate aceste jocuri ale teatrului. Ca și cum ar fi vrut să pună în evidență raportul dintre teatru și magie, Shakespeare își încheie o serie întreagă de piese cu un epilog rostit de un magician, de o magiciană ori de cineva aflat în slujba lor. Piese în care, deseori, adevărații actori sunt duhurile, ele însele făpturi ale tărâmului ce desparte vizibilul de invizibil. Iar aceste epiloguri includ întotdeauna o reflecție asupra statutului a ceea ce a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
imagine care poartă în ea forța străvechilor efigii și în care se ascunde, în același timp, posibilul vid al simulacrelor. Forma (shape) conturată, imaginea croită „după asemănarea cu... ” au deopotrivă consistența realității și inconsistența iluziei. Aceasta este însăși esența puterii magicianului, indisociabilă de puterea teatrului. Magicianul shakespearian, maestrul provocării aparițiilor, este totodată cel ce se folosește de ispitirile aparenței, cel a cărui artă poate fi definită ca un veritabil iluzionism al asemănării. Iar în contextul creștin propriu lui Shakespeare, această „uzurpare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
forța străvechilor efigii și în care se ascunde, în același timp, posibilul vid al simulacrelor. Forma (shape) conturată, imaginea croită „după asemănarea cu... ” au deopotrivă consistența realității și inconsistența iluziei. Aceasta este însăși esența puterii magicianului, indisociabilă de puterea teatrului. Magicianul shakespearian, maestrul provocării aparițiilor, este totodată cel ce se folosește de ispitirile aparenței, cel a cărui artă poate fi definită ca un veritabil iluzionism al asemănării. Iar în contextul creștin propriu lui Shakespeare, această „uzurpare” a formei nu are cum
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
puterile viziunii par demultiplicate. Teatrul, artă idolatră prin excelență, care împinge până la ultimele limite confuzia dintre imitatio și animatio. Teatrul - artă demiurgică rivalizând cu creația, adică artă a materiei ce se însuflețește după chipul și asemănarea viului. Acesta este teritoriul magicianului shakespearian, inițiat în stranii mistere legate, în ultimă instanță, de marile întrebări ale vieții și ale morții. În dimensiunea sa magică, de „artă păgână”, teatrul lui Shakespeare se dovedește capabil nu numai să readucă morții printre cei vii, dar și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vii, dar și să dea viață statuilor. Ca și tragedia greacă ori teatrul no, el rămâne fidel unei estetici a apariției care, pentru a face prezent invizibilul, se sprijină tocmai pe materialitatea cea mai vizibilă, cea mai palpabilă cu putință. Magicianul shakespearian nu se slujește doar de „spirite” cărora încearcă să le dea un corp, ci și de statui pe care știe cum să le anime ori de trupuri neînsuflețite zăcând în coșciuge (și ele un fel de statui, cum spune
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
magică a teatrului și statuia care se însuflețeștetc "Arta magică a teatrului și statuia care se însuflețește" La granița dintre viață și moarte își înfăptuiesc lucrarea „de farmece și vrăji” Cerimon din Pericle și Paulina din Poveste de iarnă, doi magicieni care, grație statuii ce se însuflețește ori trupului mort din sicriu - din „cutia” lui, ar spune Michel Serres - ce reînvie, se dovedesc adevărați maeștri ai situațiilor în care domnește confuzia între adevărata și aparenta moarte, cu toate consecințele ce decurg
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]