6,244 matches
-
comparația întreprinsă de Marta Petreu și cât de mare tendința ei demonstrativă o dovedește următorul exemplu. Ea susține că „reziduurile mnezice“ îl fac pe Nae Ionescu să folosească „formulări verbale“ foarte apropiate de cele ale lui Underhill. Astfel, Nae caracterizează magia drept „o cunoaștere rece a realității“ (de fapt acesta este scopul activității magice), „urmând-o îndeaproape“ pe Underhill, care vorbește despre „recea aroganță intelectuală“ (a ocultistului). Reziduul mnezic este aici atributul „rece“, atașat în primul caz cunoașterii magice, iar în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
al primei părți a operei sale. E interesant de amintit aici că, în a doua jumătate a anului 1928, Eliade meditează și scrie articolul „Faptul magic“ pentru proiectata revistă Duh și slovă. De fapt, toate aceste idei despre mistică și magie care se regăsesc în cartea lui Evelyn Underhill pluteau în aer în mediul generației tinere din jurul lui Nae Ionescu. Timp de peste doi ani acesta citise - trebuia să o facă - articolele lui Eliade din Cuvântul, dintre care o bună parte se
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în cartea lui Evelyn Underhill pluteau în aer în mediul generației tinere din jurul lui Nae Ionescu. Timp de peste doi ani acesta citise - trebuia să o facă - articolele lui Eliade din Cuvântul, dintre care o bună parte se ocupau atât de magie, cât și de mistică. Chiar în acea perioadă studentul său săvârșea trecerea - transformată în program ideologic - de la atitudinea magică la cea mistică. Iar Nae Ionescu purta o parte din responsabilitatea „convertirii“. Eliade nu poate fi suspectat în nici un caz de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
iar cele recente sunt cu mult mai solide și mai de autoritate decât scriitoarea engleză. În articolul său despre Rudolf Steiner, publicat în Cuvântul din 13 aprilie 1927, sunt menționate (implicit, nu într-o tipologizare didactică) cele trei caracteristici ale magiei pe care Evelyn Underhill le preluase de la Eliphas Lévi: 1) „faptul simpatiei [lumii interioare] cu lumea exterioară“; 2) faptul că „lumea nu e numai cea a fenomenelor imediate, după cum omul nu e numai al funcțiilor organice. Realitatea e mai complexă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nu e numai al funcțiilor organice. Realitatea e mai complexă și mai bogată.“; 3) faptul că „oricine poate ajunge lumile superioare prin voință și perseverență“. Eliade se referă la „știința ocultă“, în speță la antropozofie, dar și pentru Eliphas Lévi magia și știința ocultă erau unul și același lucru. E mai mult decât probabil că profesorul și studentul au discutat în jurul acestor idei și teme în decursul celor doi ani în care se întâlneau aproape zilnic în redacția Cuvântului, fiecare aducând
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
trecutul foarte apropiat, să mediteze asupra tuturor acestor lucruri independent de cartea lui Evelyn Underhill. O bună parte dintre ideile și soluțiile sale ar putea fi rezultatul comerțului intelectual cu discipolul recent plecat în India. Poziția de pe care Underhill aborda magia e cu totul diferită. În remarca ei despre Eliphas Lévi (pseudonimul lui Alphonse-Louis Constant), că „dezacordul între idealurile oculte și cele mistice s-a rezolvat prin întoarcerea sa în sânul bisericii catolice“, se poate vedea o solidarizare biografică. Și ea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
experiența mistică se traduce mai bine în muzică decât în cuvinte se găsește în numeroase tratări anterioare ale subiectului. E suficient să numim celebra carte a lui William James, The Varieties of Religious Experience (1902), cunoscută de amândoi. Dacă în privința magiei, Underhill luase cele trei axiome fundamentale ale acesteia de la Eliphas Lévi, în cazul misticii propune înlocuirea celor patru „semne“ stabilite de William James cu alte patru reguli precizate de ea însăși. Nu regăsim această nouă taxonomie la Nae Ionescu, dar
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Underhill, și a tras concluzia că ceea ce urmează sunt variații pe marginea regulilor 2 și 3 (nu însă și 4). Underhill se străduiește să găsească patru caracteristici capabile să definească mistica și să o distingă de alte activități spirituale (precum magia): aceasta e practică, scopul ei e exclusiv transcendent, metoda ei este iubirea, unirea cu transcendentul se obține prin eliberarea unei noi forme de conștiință (extazul). Nae Ionescu încearcă să definească raportul dintre cunoaștere și iubire în cadrul activității mistice. Afirmațiile sale
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
tema. La fel, și menționarea alchimiei are în comun doar cuvântul „alchimie“. „Preluarea“ se reduce la atât. Nae Ionescu situează tipul sfântului în registrul „vieții pure“. În această viață pură se întâlnesc cele două domenii opuse, al misticii și al magiei. „Viața de sfânt înfățișează deci întru atât o primejdie, întrucât ea se poate calca, se poate grefa pe o atitudine magică, adică pe o atitudine prin care noi credem că participăm noi înșine, într-un oarecare fel, la divinitate.“ Panteismul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
o atitudine magică, adică pe o atitudine prin care noi credem că participăm noi înșine, într-un oarecare fel, la divinitate.“ Panteismul, teozofia și ocultismul cultivă această atitudine. De aceea se referă aici la alchimie: pentru a o distinge de magie. Alchimia aparține fără îndoială ocultismului, dar este o „operație mistică“ a acestuia. Alchimia e o terapeutică, în timp ce magia e o tehnică. Alchimia creează un instrument pentru perfecționarea de sine, magia creează instrumente de stăpânire a realității înconjurătoare. Alchimia se situează
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fel, la divinitate.“ Panteismul, teozofia și ocultismul cultivă această atitudine. De aceea se referă aici la alchimie: pentru a o distinge de magie. Alchimia aparține fără îndoială ocultismului, dar este o „operație mistică“ a acestuia. Alchimia e o terapeutică, în timp ce magia e o tehnică. Alchimia creează un instrument pentru perfecționarea de sine, magia creează instrumente de stăpânire a realității înconjurătoare. Alchimia se situează pe o poziție transcendentalistă, pe când magia, pe una demiurgică. Aceste precizări nu se găsesc la Underhill în expunerea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
se referă aici la alchimie: pentru a o distinge de magie. Alchimia aparține fără îndoială ocultismului, dar este o „operație mistică“ a acestuia. Alchimia e o terapeutică, în timp ce magia e o tehnică. Alchimia creează un instrument pentru perfecționarea de sine, magia creează instrumente de stăpânire a realității înconjurătoare. Alchimia se situează pe o poziție transcendentalistă, pe când magia, pe una demiurgică. Aceste precizări nu se găsesc la Underhill în expunerea tipului sfântului și nu am reușit să le identificăm nici în alte
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
dar este o „operație mistică“ a acestuia. Alchimia e o terapeutică, în timp ce magia e o tehnică. Alchimia creează un instrument pentru perfecționarea de sine, magia creează instrumente de stăpânire a realității înconjurătoare. Alchimia se situează pe o poziție transcendentalistă, pe când magia, pe una demiurgică. Aceste precizări nu se găsesc la Underhill în expunerea tipului sfântului și nu am reușit să le identificăm nici în alte părți ale cărții unde e vorba despre alchimie. Cât despre „perspectiva psihanalitică“ - atât de desăvârșit absentă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și în intenționalitatea lui. În rezumat, putem afirma următoarele: 1. Nae Ionescu a cunoscut cartea lui Evelyn Underhill. 2. În prelegerile XV-XXII el tratează patru teme corespunzătoare capitolelor III-VII ale primei părți a cărții acesteia: mistică și psihologie, mistică și magie, mistică și teologie, mistică și simbolism. 3. Cele patru teme nu sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei actului mistic precum la Underhill, ci în mod explicit filozofic, cu instrumentele și limbajul metafizicii. 4. Discursul lui Nae Ionescu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
o pagină a lui Nae Ionescu sunt mai multe idei decât în zece pagini ale lui Underhill, care, în schimb, îl depășește pe primul în metafore, poezie și stil. 8. Nae Ionescu preia trei idei din cartea lui Underhill: a) magia ia și mistica dă (recunoscută ca împrumutată); axiomele fundamentale ale magiei (adaptate creativ); tipologia tripartită pelerin-mire-sfânt (recunoscută ca împrumutată și aplicată la domeniul metafizicii). Trebuie însă precizat că acestea nu aparțin autoarei engleze, care nici nu-și revendică maternitatea. De
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în zece pagini ale lui Underhill, care, în schimb, îl depășește pe primul în metafore, poezie și stil. 8. Nae Ionescu preia trei idei din cartea lui Underhill: a) magia ia și mistica dă (recunoscută ca împrumutată); axiomele fundamentale ale magiei (adaptate creativ); tipologia tripartită pelerin-mire-sfânt (recunoscută ca împrumutată și aplicată la domeniul metafizicii). Trebuie însă precizat că acestea nu aparțin autoarei engleze, care nici nu-și revendică maternitatea. De asemenea, el preia opt exemple: Kant LoyolaBöhme, Hugo de Saint Victor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
slugi, în furi , Ei, ce-și plimbă în huzur Toate-averile furate De la mine, de la frate. Vino, Doamne, nu mai sta și adună-ți oastea ta! și-om lupta și noi cu tine Pentru toți copiii lumii, Pentru viețile furate Prin magiile spurcate, Pentru noi, pentru copii, Pentru glia care-o știi. Pentru noi și pentru țară Vino, Doamne, vino iară! Să se-adune oastea mare Să-i alungi peste hotare Pe toți furii și slugoii Pe toți răii și strigoii Ce
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
biblioteca unde merg cu drag și în jur îmi stau atâția oameni. Am zâmbit și nu te-am contrazis. Nu pentru că n-aș fi avut argumente, ci pentru că mi-aș fi dorit altceva. Mi-aș fi dorit ca, printr-o magie, să te transform, fizic vorbind, să te fac mic, atât de mic, încât să încapi, la propriu, în inimă. În inima mea. Să te port acolo, iar tu să vezi dacă zilele mele sunt așa cum crezi tu, ușoare precum puful
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
niciodată. E drept, știi bine că între mine și Alexandru nu a mai rămas acum decât o bucată de hârtie și niște amintiri, ale începuturilor. Dar există Eva! Te-ai întrebat vreodată de ce începuturile sunt magice? Doar ele. De ce această magie nu rămâne perpetuă? Unde greșim în iubire, ca vraja să dispară, deodată? L-am iubit pe Alexandru. Nu așa cum te iubesc pe tine, cu patima care, pur și simplu, îmi răvășește întreaga ființă, dar l-am iubit. O dragoste cuminte
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
această lume, se diluează însă treptat, iar în multe cazuri, dispare cu desăvârșire. - De ce ți-e dor, Alma? - De liniște. Liniștea este locul unde, nu o dată, ne întâlnim gândurile, amintirile. Pe noi înșine. Cum ar fi, oare, dacă, printr-o magie, apăsările, frământările adunate în noi s-ar evapora dintr-odată, s-ar transforma în praf? Eu cred că e în firea normală a lucrurilor ca, în efortul depus pentru a redobândi ceva ce ne-a aparținut cândva, să trecem prin
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Un pas important se face prin aducerea în prim-plan a polisemiei.59). Am arătat că Emil Botta este un poet al absențelor multiple, pe care le încarcă sistematic cu o energie magică, dătătoare de... nonsens. Pentru că este vorba de magia scenei, hiperconștientă de iluzia în care se complace și pe care crede că doar o mimează, dar constată că nu o poate depăși. Absența este fundamental polisemantică, populată de viziuni. Prin implozia naturii (absență dusă la paroxism) se videază scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
încasat o mamă de bătaie de la mama lui, adică de la Grapina, de l-au scos oamenii. Apoi l-au luat în război și pe Petrache. Cum babele aveau nevoie de slugă să le muncească, a trecut iar și iar la magie, învârtind ulcica și l-a adus pe Petrache acasă. L-au adus și pe Pleșu, care era nepotul lui Oacheș. După ce s-a terminat războiul a murit și Rarița tot de T.B.C. Dar mai întâi a murit Constantin și nici
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vorbit cu boierul P.P. Carp să-i găsească ceva de lucru la curte. Boierul a luat-o ca servitoare la curte. Aici a învățat Cociocoaia limba franceză. Tot aici a învățat să coase plăpumi și a citit și cărți despre magie. Boierul era francmason; el a ajutat-o foarte mult pe Cociocoaia făcându-i și casă în Țibănești, nu o dată, ci de două ori, că prima i-a luat foc și a ars. Tot aici s-a dat în dragoste cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
s-a aflat nimic. Căsuța Zavastiei era mai tot timpul vizitată de oamenii din sat și chiar din împrejurimi, că Zavastia era de acum o moașă cu experiență, iar Vrăghioaia se ocupa cu descântecul și a demonstrat că a stăpânit magia ca nimeni alta la acea vreme în zona respectivă. Mulți apelau la servicele vrăjitoarei, dar cu timpul a băgat frica în săteni. O respectau oameni mai mult de frică. Anii bătrâneții au scurtat firul de ață al zilelor vrăjitoarei. Nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
până acum și pe cei pe care îi voi pomeni. Dumitru Pleșu Pleșu, pe numele lui adevărat Dumitru Paraschița, era singurul copil al unei vrăjitoare de temut pe la anul 1900, a fost crescut și instruit de mama lui în tainele magiei, dar niciodată nu spunea că știe să facă vrăji, de frica „Ciumei roșii”. Ciuma roșie pedepsea aspru vrăjitoria, nu pedepsea ca Inchiziția, cu arderea pe rug, dar pedepsea cu ani mulți de temniță grea și cei care mai scăpau multe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]