3,302 matches
-
apoi încă unul. Dar în zadar, căci patrioții nu s-au lepădat de Neam și Țară, fiind deportați - Constantin Isac în ținutul Pavlograd, iar Florea Sainciuc - în Republica Komi. Emoționat de pelerinajul sacral pe locurile tinereții, fostul director al ȘM Mahala, Octavian Voronca, s-a referit la un alt caz îngrozitor, la tragedia familiei lui Vasile Mândrescu, care, în zorii zilei de 22 mai 1941, a fost prevenit de câțiva slugoi NKVD-iști că urmează să fie deportat. Convingându-i că
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
lor. Asemenea drame au fost multe. O altă tragedie a fost evocată de cercetătorul Petru Grior, directorul Centrului de cercetări istorice și culturale din Cernăuți, care a povestit despre suferințele altei familii, a Anei Hostiuc a lui Anton din s. Mahala, rămasă văduvă cu doi copii, iar în timpul evenimentelor sângeroase de la Lunca, fiul Constantin a fost arestat de grănicerii sovietici și condamnat la 10 ani de închisoare. Apoi, la începutul lui februarie 1941, fiul cel mic, Florea, care avea doar 19
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
a găsit sfârșitul în apele Prutului, înroșit de sânge nevinovat. Ana, rămasă singură în suferință, este ridicată și dusă în Rusia, în Krasnoiarsk, unde a și decedat. Acestea sunt doar câteva din tragediile celor 602 de martiri din Panteonul satului Mahala, suferințele românilor din această localitate martirizată fiind evocate și de Octavian Bivolaru, președintele Societății „Golgota” din Ucraina și de scriitorul Dumitru Covalciuc, care e convins că „generoasa primăreasă Elena Nandriș, pe care o iubesc și o stimează consătenii, o să aibă
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
mulțumire le-a adus măhălenilor Nicolae Toma, redactorul-șef al „ZORILOR BUCOVINEI” și președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți din Regiunea Cernăuți, în deosebi, primăresei Elena Nandriș, pentru că veghează gloria eroilor, ține mereu aprinsă flacăra sacră a românismului - primăria din s. Mahala printre primele în ținut a adoptat hotărârea de acordare Limbii Române a statutului de limbă regională, sensibilizând necesitatea alcătuirii unei monografii a satului pentru a-i ține și pe viitor în neuitare pe martirii care s-au jertfit pentru Neam
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
acest sfîrșit de septembrie se insinuează aproape olfactiv În pereții blocului. Stai la masa de scris și aștepți să se arate marginile unui imperiu agonizînd de la Începutul lumii Într-o placentă. El bătea kilometri Întregi Într-un oraș levantin cu mahalale sordide, cu femei grase, cu mustării și cu braga, cu copii desculți, pășea șovăielnic ca un intrus În halele asurzitoare ale uzinei de autobuze, ale bumbăcăriilor, În aerul greu, irespirabil, al fabricii de anvelope, În cîrciumile mucede de la barieră, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
adînc la spate, o pereche de pantofi de lac escarpen, un șirag de perle veritabile, să mă plimb prin casă de la bucătărie la baie și să murmur un poem disperat: „Ești cea mai frumoasă“. Tronc Marițo, era o vorbă În mahalaua copilăriei mele. Mi se usucă pielița unghiilor și crapă. Stephen Dedalus a fost și el tînăr și deștept, a văzut și Parisul, și totuși! Ce rost mai are să lași ușița coliviei deschisă, cînd pasărea nu mai vrea să zboare. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
se strecoară tiptil În vestibul, Își pune fulgarinul pe umeri și Închide binișor ușa În urma lui. țce lună Înaltă și palidă haloul ăsta mă sperie și casele cu care am copilărit scheletice colțuroase Împlîntîndu-și oasele În clisa caldă vîscoasă o mahala mustind În noroi dezbrăcată lubrică asemenea cadavrului unei proxenete bătrîne o Întîlnire de dinainte de viață o vedere de după moarte urcă În mine ființa străină bucuria rea Îngrozitoare gîlgîie În toate glandele Îmi simt scrotul umflat și pofticios pînă la durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
imediat a început să lingă tot ce apuca, gudurându-se la picioarele mele ca și cum eu aș fi fost mama pierdută de mult. Prostituție ieftină. S-ar fi dat oricui pentru jumătate de conservă Whiskas. Interiorul casei arăta de asemenea a mahala. Decădere și schimbare era tot ce vedeam. Pânze de păianjen la uși, mizerie îmbibată adânc în covoare, iar în aer plutea mirosul greu de țigări și bere. Până și eu, care eram destul de rezistentă la asemenea priveliști, am fost copleșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
altă curvă din lume n-o să fie mai duios jelită ca tine... Și nici o alta n-o să aibă o Înmormîntare mai cu pompă ca tine...“ Pentru Înmormîntarea Marietei au fost pustiite nu știu cîte sere de flori și devastate grădinile mahalalelor, că toată noaptea lătraseră cîinii, tot chemîndu-se Între ei dobermani cu cîini-lupi, Îndîrjiți În zgardele lor aidoma unor coroane de spini; lunecau verigile grele ale lanțului pe sîrma de oțel temeinic Întinsă, răsunînd precum lanțurile sclavilor din negura istoriei, fără ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sînt produsul diferențelor de clasă; curvele sînt (deci) demne de aceleași flori ca și doamnele de familie bună“. Și cîte altele. Cortegiul funerar În frunte cu Bandura va flutura steaguri roșii și negre În momentul În care va intra În mahalaua proletară, se zbăteau În bătaia vîntului, fîlfîind sinistru, flame purpurii În bezna nopții, aidoma unor simboluri florale, nu lipsite de conotație socială. La hotarul dintre mormintele celor avuți și a celor nevoiași, Bandura se Împletici cînd să urce pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mergînd spre nord, la Mako (iar apoi luînd-o un pic mai spre nord-est, chiar la Budapesta), era În acea perioadă a anului ușor de străbătut, Încă nu Începuse timpul ploios, apele Mureșului Încă nu se umflaseră. Drumul pornea imediat din mahalaua Aradului - În macadam, care se curma brusc la cărămidărie, de unde Începea un drum de țară, vara prăfos, iar toamna băltit și noroios, dacă nu era total desfundat. Dar și ploaia preface praful Într-o noroială aurie vîrtoasă, care se lipea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Cu țărâna stau în gură/ Și cu viermii mă tot cert/ Că nu poci ieși din groapă/ Să te bat și să te iert... La sfârșitul cu să te bat și să te iert, toți râd, e o romanță de mahala, o știu foarte bine, au lălăit-o de multe ori, îi trezește din melancolii. Vocea Maestrului e parcă de-acolo, din țigănie, Dumnezeule, mare actor!, cum de poate face așa de autentic pe nefericitul ăla de mahala? — Cânți foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o romanță de mahala, o știu foarte bine, au lălăit-o de multe ori, îi trezește din melancolii. Vocea Maestrului e parcă de-acolo, din țigănie, Dumnezeule, mare actor!, cum de poate face așa de autentic pe nefericitul ăla de mahala? — Cânți foarte bine, complimenteză a nu știu câta oară Căpșuna, i-ar plăcea să-l aibă partener într-o piesă, să joci cu Maestrul într-o piesă, mamăăă, ce lovitură de imagine!, să-i spunem lui Laszlo, gândește fata. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ardea pur și simplu când pomenea despre montările pe care le făcuse și despre actorii săi. Râdea plin, ca o orgă, se scutura toată ființa lui, râdea așa cum a trăit, din plin. Un amestec bizar de histrionism, de chef de mahala, cu ștaif de lume aristocrată. Ginere de mare regizor - Șahighian era un monstru sacru, actor de farmec, frumos și cu succes -, Berechet vorbea călduros actorilor și nu-i repezea, cel puțin din ceea ce știu eu. Făcea uneori câte o scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
stins ca un foc peste care cade nemiloasa ploaie? Când? PAGINĂ NOUĂ OAMENI ȘI FAPTE OBIȘNUITE Zambilă Ioniță a fost un soldat care a căzut pe undeva, iar patria recunoscătoare i-a pus numele pe tabla unei străzi amărâte de mahala, devenită peste vară ditamai cartierul, cu bunele și relele sale. Strada necăjită a căpătat aer de bulevard, casele s-au transformat în blocuri, unele mai bune, altele mai proaste. Al nostru era prost. Avea zece etaje, era de confort doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
deschis, accesibil oricui. Am venit cu taxiul până aici, dar nu am văzut nici un râu sau vreo barieră, nici ziduri sau vreo poartă, și totuși, imperceptibil, am pătruns Într-o altă lume. Am văzut odată la televizor un documentar despre mahalalele din Rio de Janeiro: o mulțime de barăci aliniate pe coastele unor dealuri. Pe vremea când eram student, am fost În excursie la Sanya și Îmi amintesc că am văzut un fel de poartă În formă de arcadă prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mulțime de barăci aliniate pe coastele unor dealuri. Pe vremea când eram student, am fost În excursie la Sanya și Îmi amintesc că am văzut un fel de poartă În formă de arcadă prin care se intra În cartierele de mahala. De asemenea, am citit Într-o carte că mahalalele din Bombay se Întindeau În jurul unui templu și erau separate de restul lumii printr-un grilaj de fier. Unii au scris chiar că mahalalele reprezintă un teritoriu tenebros indispensabil oricărei metropole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
vremea când eram student, am fost În excursie la Sanya și Îmi amintesc că am văzut un fel de poartă În formă de arcadă prin care se intra În cartierele de mahala. De asemenea, am citit Într-o carte că mahalalele din Bombay se Întindeau În jurul unui templu și erau separate de restul lumii printr-un grilaj de fier. Unii au scris chiar că mahalalele reprezintă un teritoriu tenebros indispensabil oricărei metropole. Bowery nu este chiar o mahala, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
prin care se intra În cartierele de mahala. De asemenea, am citit Într-o carte că mahalalele din Bombay se Întindeau În jurul unui templu și erau separate de restul lumii printr-un grilaj de fier. Unii au scris chiar că mahalalele reprezintă un teritoriu tenebros indispensabil oricărei metropole. Bowery nu este chiar o mahala, ci mai degrabă o zonă specială În care se adună vagabonzii și aurolacii orașului. Aceștia nu se spală cu lunile și bineînțeles că nu-și schimbă nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o carte că mahalalele din Bombay se Întindeau În jurul unui templu și erau separate de restul lumii printr-un grilaj de fier. Unii au scris chiar că mahalalele reprezintă un teritoriu tenebros indispensabil oricărei metropole. Bowery nu este chiar o mahala, ci mai degrabă o zonă specială În care se adună vagabonzii și aurolacii orașului. Aceștia nu se spală cu lunile și bineînțeles că nu-și schimbă nici hainele. De Îndată ce se trezesc dimineața, o țin Într-o beție continuă și put
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mai lățoase, mai cornorate, turmă Nășteau sub țarc de gene și se prindeau în șir La hora dezmățată a spaimei, ce se curmă Târziu, când mâini de lună presară tibișir... Și haimana, și pururi încăierat cu vîntul: Din târg, în mahalale; din Schei, în vreun cătun, Un strigăt de-nserare își trăgăna cuvântul Ca o manea de moale și larg: "Hai, bragă bun!" Hazliu și larg, ca turul ce-l vântură șalvarii, Așa sporea un strigăt. Și iacă: ochi gălbui Printre
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din influențe ideologice îndepărtate, din Platon sau din legende mitologice; din dionisiacul lui Nietzsche sau din parnasianismul francez. Poetul nu se întoarce la poezia populară (sau într-o slabă măsură), ci la stratul balcanic al câmpiei dunărene, la muza de mahala bucureșteană și de folclor urban a lui Anton Pann. De aici, acea curioasă serie intitulată Isarlîc - "Gloriei lui Anton Pann" - cu Isarlîc, Nastratin Hogea la Isarlîc, Selim, în care mani-era e cu totul schimbată, deși virtuozitatea rămâne aceeași. Materialul verbal
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-i Biblia?... Cum poporul se hrănește cu scandal, spectacolul continuă. Iresponsabilul, demis de propriul popor, iese, periodic, la rampă. Ca și pupila, proaspăt refrișată. Poporului îi plac la nebunie țățismele. Televiziunile paparazzi ne alimentează ceas de ceas cu știri tip mahala. Între timp, ungurii, cei raționali, ne dau lecții! Dar de unde să știe Demisul astfel de finețuri diplomatice? Băsescu Traian, impostorul neamului, dă, a enșpea oară, cu piatra-n baltă. Ca și nemuritorul Vadim&Co ! Alt pupincurist ceaușist, mereu prezent pe
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
faptul că s-au populat artificial orașele, că s-au industrializat. S-a construit enorm de mult, s-a adus forță de muncă de la țară. Și pe țăran, când l-ai rupt de glia lui și l-ai băgat în mahala, a luat ce este mai rău. Și a devenit mârlan. Nu mai este orășeanul care știa că nu trebuie să scuipe pe jos, că nu trebuie să arunce semințe pe jos. Așa era educat de mic, de când îl ducea bona
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
mei Despre pământ La Porțile Raiului. sunt volume care combină procedee alegorice , confesiuni intime formulâmd retoric rezonanțe afective. Metamorfoze ca retrospectivă a liricii erotice e de o maturitate calmă.Să reținem traduceri universale. B.ȘT.Delavrancea fiu de cărăuș din mahalale. Debut cu Sulștănica. Stil plastic metaforic romantic narativ dezrădăcinare Trubadurul Paraziții Liniște Trilogia itorică Apus de Soare Viforul Luceafărul Mare iubitor de folclor ca sursă viitoare pentru Basme culte. Referință Bibliografică: MARIA BANUȘ-BARBU ȘT:DELAVRANCEA -OPINTIRI LITERARE / Florica Ranta Cândea
MARIA BANUŞ-BARBU ŞT:DELAVRANCEA -OPINTIRI LITERARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362849_a_364178]