28,647 matches
-
Orice aș spune/ ating o rană// în puterea deplină a nopții/ sufletul e înfricosetor// ascult/ înapoi la muzică/ înapoi la rigoare// fiecare notă atîrnă/ între viață și moarte/ (Oare cînd începe omul/ să se resemneze cu adevarat)// cine îmi surpa malul/ îmi vine să tip/ în timp ce înlăuntru/ se surpa tot ce mai e de surpat// pînă la cenușă/ tăcere" (Poemul despre Amadeus). Credem că i se cuvine Marianei Filimon un loc în primul raft al poetelor noastre. Mariana Filimon: Amfiteatrul din
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
din fluier căderea./ Cine mă alunga va naște un scut/ Și va ridica pe el regii către ultimele ramuri.// Rană făcută de săgeată/ Sfărîmă-te în mine/ Peste oglinzi că hrană din Treime/ Cînd totul freamătă și lumile se rup/ De malurile altădată calde/ Cu spumă zeițelor pe degete.// Prin întuneric umblă cu bîlbîiri pe ochi/ Sunetul frămîntat al unei crizanteme./ E mască mea, dublura ce ma teme/ Și sfîrtecă-nflorirea care e somn de rochii.// Iubito, iarăși cu moartea mă adăpostești,/ Pe
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
era baștina noastră. Ce oraș, ce oameni, de o inteligență sclipitoare! Trăiam o viață în care generațiile nu erau separate. Conviețuiau. Zi de zi, în vacanțele la Mînăstiri, la Slănic Moldova, în Bucovina, la Valea Putnei, la Pojorîta sau pe malul basarabean al Mării Negre, la Bugas - o stațiune. Pe atunci, un sat cu pescari. Dar cu o plajă...! Cea mai frumoasă pe care am văzut-o! Se întindea între Marea Neagră și limanul Nistrului. Dacă mergeai pe liman cu șalupa, iti apărea
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
artă. La București, totul avea un ritm foarte alert. Era un chef de a ști. Cînd mă gîndesc cîte săli de conferințe am colindat, cîte biblioteci, anticariate, cîtă lume inteligență și vie am cunoscut... Și purtăm în continuare cu mine malul acela, fascinant, basarabean al Mării Negre, Iasul și Cernăuțiul. Unde m-am și îndrăgostit prima dată și m-am căsătorit cu Sextil Coroamă, tatăl băiatului meu Radu. Un moment extraordinar! Dragostea mea dinții! Poate am fost prea tînără și n-am
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
femeia violată, o anunță pe Kate, americancă naivă în conștiinciozitatea ei, ca a luat hotărârea să păstreze copilul. Cu mențiunea, însă, ca aceasta rezolvare fericită nu este deloc convențională. Dorra renunța la avort în momentul în care, plimbându-se pe malul lacului, citește inscripția de pe un copac: "Va INFORMAM Că ACEST ARBORE ESTE MORT. EL VA FI DOBORÂT ÎN SĂPTĂMÂNA DINTRE 2 ȘI 8 APRILIE. ÎN LOCUL SĂU VA FI PLANTAT IMEDIAT, PENTRU BUCURIA ȘI FERICIREA DUMNEAVOASTRĂ, UN ARBORE TÂNĂR." Cu alte
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
unul în paradis (sau infern), iar pe celalalt îl va aduce cu picioarele pe pămînt...Cît despre spectator, acesta iese din sala de cinema cu capul încărcat, picioarele moi și inima de plumb. Hotărît lucru, leș histoires d^amour finissent mal en général - darmite în particular!
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
Cezarului, habotnica și mama a vicioasei sale fiice, Iulia, prietena "mizerabilului" cu versurile lui păcătoase. Șocul, Ovidiu îl primește în luna noiembrie a anului opt, după Cristos. Edictul imperial, inflexibil, îl azvîrle fără milă că pe un corupător tocmai pe malul inospitalierei Mari Negre de azi. Se pare învățase, scriind, limba locului. La această se referă și distihul poetului român cunoscut, citat într-un alt număr al revistei, si care sună așa: La Pontul Euxin citea un get/ Silabisind din Pontice
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
preziua sărbătorilor, trenurile și șoselele sînt tixite de convoiuri fantastice de muribunzi, de leproși, de bătrîni și cerșetori - venind să-și încheie ceasul din urmă pe treptele de marmură ale ghet-ului. Valurile fluviului spală neodihnit treptele albe ce coboară de pe mal pînă în adînc. Întîlnești aci cea mai multicolora mulțime a Orientului". Evident - se putea? - în apropiere e un templu. Și, de acolo, spre Gange e un loc unde se ard (adică se "înmormîntează") cadavrele. Terifiantă e descrierea ceremoniei, cu oamenii
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
spre India Centrală, pe aceeași căldură toropitoare. Aici la Molo, din apropierea Altahabadului, orașul e blocat de patru milioane de pelerini veniți să asiste la procesiunea celor cincizeci de mii de sfinți, de eremiți, de călugărițe, toți îndreptîndu-se, în convoi, spre malurile aceluiași Gange, goi, cum prescrie obiceiul acestei secte de naga. Iar după oamenii dezgoliți, vin elefanții purtînd baldachine cu suspusi. Naratorul nostru n-a scăpat prilejul să se scalde, și el, în fluviu, tîrziu, după ce în apele lui au intrat
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
un loc anume, ceea ce făcea pacientul să fie mistuit că dor de casă, ci mai curînd că depărtare în timp. De îndată ce s-a produs această modificare de accent, dinspre spațiu spre timp, nostalgia a devenit o maladie a sufletului, un mal interiorizat, dulce suferință pentru care suferindul însuși nu își dorea vindecarea. Dorul nu mai e dor de casă, ci de un loc metaforic, o vîrstă de aur, de regulă copilăria, iar nostalgia e privilegiul absolut al romanticilor. Simbolic, ea e
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
Din copilărie vin complexele. (...) Și totuși cîte pornesc de aici. Nu cunosc o cifră exactă, dar prea multe pornesc de aici. Mult prea multe".) Una dintre aceste "prea multe" ce "pornesc de aici" este și povestea senzațională a protagoniștilor de pe malurile Bahluiului. Respectînd cronologia impusă de autor, ea, povestea, a început o dată cu aterizarea păsărilor flamengo pe malurile Bahluiului, eveniment ce s-a dovedit neinspirat, momentul coincizînd cu o nouă majorare a prețurilor la carne". Urmărea?! "Ce proteină exotică și-o fi
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
prea multe pornesc de aici. Mult prea multe".) Una dintre aceste "prea multe" ce "pornesc de aici" este și povestea senzațională a protagoniștilor de pe malurile Bahluiului. Respectînd cronologia impusă de autor, ea, povestea, a început o dată cu aterizarea păsărilor flamengo pe malurile Bahluiului, eveniment ce s-a dovedit neinspirat, momentul coincizînd cu o nouă majorare a prețurilor la carne". Urmărea?! "Ce proteină exotică și-o fi găsit sălașul în carnea păsărilor alea cu profiluri de savant, nu se știe. Căci, după un
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
ani una și aceeași - îi calcă pe nervi pe oamenii cinstiți. Asta în vreme ce evaziunea fiscală trăiește răsfățuri de neînchipuit în orice țară în care aparatul funcționăresc merge normal. Fioros cu omul de rînd, funcționarul ridică din umeri a neputința pe malul fluviului banilor negri din care nu îndrăznește să pescuiască decît buticari fără protecție sau tarabagii care vînd țigări de contrabandă. Faimosul sistem de amenzi care îl sperie pe omul amărît îl face să rîdă pe marele neplătitor de impozite. De
Viitorul apropiat al reformei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18146_a_19471]
-
cetăți mai curând ați puteau da o descriere a prietenului public, patrupedul Leutu', decât să recunoască ănfătisarea rectorului sau a primului ministru. Leutu' an sus, Leutu' an jos; Leutu' an față, la P5; Leutu' lângă fabrică de pâine; Leutu' pe malul Dâmboviței; Leutu' luând șuturi șăgalnice, parcă date cu ăncetinitorul, semănând mai mult cu o saltare leneșa din fund; Leutu' primind mângâieri; Leutu' ănconjurat de muște; Leutu' beat crița, ăn aplauzele mulțimii; Leutu' băgat an seama de toată lumea. Dar marea lui
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
cele mai neașteptate, măi vii și mai originale forme, într-o ștafeta infinită și adesea aleatorie, ăn care prezentul nu e decât miradorul din care privim marele spectacol. Voi ăncheia mărturisirea mea adaptând o metaforă a aceluiași Popper: stând pe mal și uităn-du-ne la fluviul timpului, nu putem spune ăncotro se ăndreaptă, nici că am știut că va trece pe aici. ăntreg misterul istoriei se află în această mirare. Și el este mai reconfortant decât orice cunoaștere, singurul capabil să-mi
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
om de vecinul lui. Fiecare vede lumea de pe propriul său acoperiș, declară Iso Camartin, un acoperiș care nu trebuie să fie neapărat Pamirul pentru a ne da acea viziune limpede și cuprinzătoare asupra universului. Acoperișul lui este la Sils, pe malul Innului. Nu am fost niciodată an Elveția, așa că nu-mi pot ănchipui lumea văzută de acolo decât cu ajutorul lui Iso Camartin. Dar ămi pare o lume foarte senina și cumpătata totodată, toleranța și bucuroasă să ași afirme micile idiosincrazii an
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
lumea văzută de acolo decât cu ajutorul lui Iso Camartin. Dar ămi pare o lume foarte senina și cumpătata totodată, toleranța și bucuroasă să ași afirme micile idiosincrazii an egală măsură. Alegerea Silsului o dovedește, căci autorul nu e născut pe malul Innului, ci la izvoarele Rinului. Acoperișul lui, așadar, e "an curtea vecinului", nu an propria ogradă. "Puteam la fel de ușor să-mi construiesc acoperișul lumii la izvoarele Rinului", susține Camartin. Cei mai mulți dintre noi o fac, pentru că e cumva an firea lucrurilor
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
ansa și o fascinație a alterității, pe care tot prin prisma depărtării o putem percepe, tot trăgând cu ochiul dincolo de graniță, nu trecând pe nesimțite un hotar invizibil. Iso Camartin povestește cum, ăn copilărie, a văzut pentru prima oară, pe malul celălalt al lacului (la rândul sau metaforă superbă a hotarului că suprafată-oglindă, ăn care se răsfrânge imaginea sinelui dar și cea a alterității, amândouă transfigurate), o femeie jucându-se cu umbrela de soare, si cum, din acel moment a fost
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
vameșul nu știe niciodată dacă este un mesager, un trimis, intermediar, contrabandist sau spion, ca să folosesc frumoasă tipologie implicită a autorului. Sau, daca este, asemenea lui Iso Camartin, cineva pentru care și depărtarea și acasă se văd mai bine de pe malul celălalt, dintr-un al treilea punct. Iso Camartin, Reflecții de la Sils-Maria. O privire de pe acoperișul Europei, traducere de Magdalena Popescu-Marin, Ed. Humanitas, 1999.
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Follain, din volumul sau de tinerețe, La main chaude (1933): Se vede cum se lungesc cămpiile/ pe care le-nfloreste trifoiul stacojiu:/ o sărăcie aprigă/ usucă/ oasele craniene/ prin niște linii franțe ămbinate,/ palida cenusă-a unui Byron/ se vantura pe malul marilor;/ albele oscioare/ ale urechii lui Mallarmé/ șanț ascunse an tărăna din Valvins,/ postavul verde/ al hainei ămpăratului/ se destramă că spumă/ și inima lui Apollinaire/ ănfloreste-ntr-o mușcată roșie? (Poem glorios) (traducere Aurel Țîța). Să ăncercm a proiecta lumină poeticii
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
nu poate lipsi, acolo, "tăria"! - cu extrase din borhoturi mortale); iar puținele vaci rămase sau orătăniile ași caută cu disperare oaze de iarbă pe marginea prăfuita a străzilor amenajate, prin haotice lucrări "edilitare" - dar independente de edili! -, cu gropi, pietroaie, mal rămas "de la inundații". Chiar dacă vechiul context era mai ănverzit decât astăzi, totuși ămpătimitilor de "munte" și, oricum, doritorilor de intens ozon, le lipseau brazii -, care nu cresc pe acolo decât plantați și bine ăngrijiti. De aceea, făcând - ăntr-un scurt răgaz
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
de literatură non-fiction, dar și dezvoltări de proza fantastică, asociere mai rar întâlnită în literatura română. Autorul procedează deopotrivă că un ziarist, care reconstituie dosarul unei întâmplări petrecute la Fabrica de Plase și Unelte de Pescuit dintr-un oraș de pe malul Dunării, si ca un poet, înclinat să atribuie sensuri esoterice întâmplării respective. Din această combinație rezultă un basm, un basm însă pentru adulți, întrucât are subtilitățile unui joc literar și chiar un secret umor, accesibile doar cititorilor care și-au
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
tur de forță trecând de la descrierea Titanic-ului la aceea a atelierului de clopote, de la evocarea unui căpitan de navă englez la aceea a unui muncitor român, de la reconstituirea obiceiurilor dintr-un sat irlandez la aceea a obiceiurilor locuitorilor de pe malul de nord al Dunării. Că și în poezia să, în recentul român se configurează o perspectivă planetară asupra existenței, perspectiva susținută de un întins registru stilistic. Demonstrație de virtuozitate stilistica Mihail Gălătanu poate scrie bine în orice stil. Atât de
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
ORL-isti, doi pediatri, epidemiologi, pneumologi, medici interniști și neurologi, șapte radiologi, trei endocrinologi și tot ațâți chirurgi buco-maxilo-faciali. Medicii se plâng de faptul că nici pacienții, nici statul nu ii apreciază la adevărata lor valoare. Mai exact, dacă la malul mării un medic specialist poate ajunge la un venit maxim de 1.000 euro, în funcție de vechime și de specialitate, în spitalele din străinătate salariile pornesc de la 3.000 euro și pot ajunge până la 10.000 euro pe lună pentru un
Medicii constănţeni fug din sistemul sanitar românesc () [Corola-journal/Journalistic/24724_a_26049]
-
Zoe, Nu îmi este ușor să vă scriu aceste rânduri . Nu îmi este ușor nici să admit că viața are și un sfârșit, iar dumneavoastră nu veți mai veni acasă, la biserică, la întâlnirile noastre literare la Ste. Timothee, pe malul fluviului St. Laurent, unde va plăcea atât de mult - nicăieri pe acest pământ. Îmi este greu să mă obișnuiesc cu gândul că veți fi plecată pe veșnicie. V-am admirat întotdeauna voia bună, vorbele înțelepte, vocea admirabilă și talentul de
In memoriam ZoeVasiliu (1937-2010) I. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_84]