940 matches
-
Redacta din când în când și o bine informată cronică externă. Stilul său gazetăresc e ațâțat, nervos, de regulă tranșant și caustic. Sub pseudonimul Arutnev (anagrama numelui său), V. face o judicioasă, pătrunzătoare critică dramatică. Era cunoscut ca un spirit malițios și slobod în expresii, dar în cronici întreprinde o analiză atentă, mai detașată, de obicei în limitele urbanității. În epocă a fost un critic de autoritate. S-a pronunțat și despre Năpasta lui I. L. Caragiale, recunoscându-i virtuțile literare, dar
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
Pop XE "Pop" pune problema loialității față de stăpânire, În termenii cei mai categorici: Măcar că În acest Vicariat, lauda lui Dumnezeu, până acuma Îi pace și liniște, și Îi bună nădejde că și de acuma Înainte va fi, totuși, fiindcă oameni malițioși, pizmași, a tot rândul bun Îndemnători și ațâțători de popor spre neascultare pot fi, și, de nu sunt, pot veni de aiurea, unde, cu durere, se află mulți, vi se comunică Circularu Măriei Sale Domnul Episcop ș...ț Aduceți poporului aminte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ghitta XE "Ghitta" : În afara diversității prolixe a obiceiurilor festive ale uniților, autoritățile sătmărene mai remarcară un aspect criticabil: sărbătorile bisericești ale celor de rit grec sunt nenumărate. În concluzie, două mari hibe figurau În contul noii denominațiuni catolice. Distanți și malițioși - dovedind din plin că se raportau la lumea românească sau ruteană ca la una bizară, foarte impregnată de superstiții și străină lor, datorită codurilor comportamentale specifice -, membrii adunării comitatense au ținut să transmită la vârf imaginea unor neofiți ciudați și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Roma și s-a convertit la catolicism, adoptând numele de Christina Alexandra. Însuși Papa Alexandru al VII-lea i-a oferit cadou Palatul Farnese din Vatican. Viața tinerei de 29 de ani nu era simplă deloc, fiind supusă mereu comentariilor malițioase ale clasei nobiliare italienești, atitudine ostilă ce a determinat-o să părăsească Roma. În anul 1656 o regăsim în Franța, șocând din nou Europa prin relația sa amoroasă cu cardinalul Dezio Azzolino. Moare, la vârsta de 63 de ani, și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Astfel, pe parcursul avansării în vârstă, agresivitatea manifestă a alevilor evoluează de la formele fizice directe, concretizate prin lovirea victimei, la unele mai sofisticate precum folosirea unor porecle, tachinări jignitoare, atacuri verbale, intimidări până la excludere intenționată din grup sau lansarea unor zvonuri malițioase grație achiziționării abilităților verbale și sociale necesare. Chiar dacă bullying-ul încorporează mai multe forme, bullyingul verbal fiind cel mai frecvent, toate acestea implică hărțuirea psihologică a victimei. Având în vedere concepția lui Debarbieux<footnote Specialist în problematica violenței în mediul școlar
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
sau albastră) cu scopul precis de a manipula și dirija furia maselor dezlănțuite asupra Securității. Altfel spus, noi, românii, am fi avut de-a face cu Un război civil regizat. Iată, în varianta Mihai Ungheanu & "România Mare", câteva dintre bătăliile malițios regizate ale acestui război. La Timișoara, de exemplu, în 15-19 decembrie '89 "agenturile străine" ar fi pus la cale o lovitură de stat sub pretextul protejării pastorului reformat Laszlo Tokes. În mod concret, "grupuri sau comandouri înarmate au incendiat și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ține mult. „Scris cu o matură stăpânire a tonului și a materiei, într-o frazare impecabilă, dar fără efort vizibil, atent ritmată, romanul [...] explorează inteligent filonul pitorescului [...], împletește poezia un pic melancolică a unor vremuri apuse cu luciditatea pe alocuri malițioasă, evocarea elegantă cu observația exactă și cu ironia” (Valeriu Cristea). Intriga propriu-zisă dezvăluie un roman al erosului, căci personajele sunt de obicei în căutarea unui aranjament matrimonial care să le asigure liniștea materială și socială sau se întâmplă să se
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
face decât să se conformeze în astfel de situații. Ei pot încerca să dobândească influență câștigând “favorurile” unui manager mai puternic pe care l-ar putea influența în deciziile pe care le ia. Un alt tip de reacție este conformarea malițioasă, adică conformarea față de litera legii și nu față de spiritul ei. Individul face ceea ce i se spune, dar fără entuziasm, greșind uneori în mod intenționat și ascunzându-se în spatele scuzei că a respectat întocmai ceea ce i s-a spus să facă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
borțoase de acordeon cu jde mii de bași), sub bolta vânătă de o roșeață aproape neagră, acolo, bărbatul acela era prins cu strășnicie, pentru totdeauna, în ghearele lungi, finuțe, ale Fluturelui uriaș, elefantin, cu aripile vâlvoi, strigătoare la cer, nervurate malițios, pudrate cu nemiluita... Afurisite voaluri opace, clătinându-se rar, nemilos, zguduind trupul omenesc, legiferând drastic, mișcărilor, o ordine nouă, sfidătoare și deocheată. Trompa impudică, formată din inele inoxidabile de platină, se înfipsese lacomă, lubric-nesățioasă, veselă totuși, în țeasta de os
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
până în clipa de față, vreo faptă științifică ori culturală trecută în dreptul domniei sale. Performanța maximă atinsă, notată pe site-urile sale cu date biografice, este aceea de doctorand al Facultății de Construcții de la Universitatea Tehnică din Iași. Nu vreau să fiu malițios cu orice preț, dar, având în vedere că doctoranzi sunt cu miile în România, probabil că a contat mai mult calitatea lui de președinte al Tineretului Național Liberal. Un președinte tânăr și energic, cu principii sănătoase postate pe un alt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
acei oameni, mai ales, despre care a avut ștință din cărți, În primul rând; realitatea mea cea Mare era a Cărții, o pagină tipărită prevala În fața veșnicului „naiv” care eram - un fel de naiv ce se Învecina În ochii unor malițioși cu un fel de semi-cretin (...de aici, Paul din Animale... sau Castor Ionescu!Ă -, la fel ca un autentic act notarial. Și azi, de altfel - ca să glumim puțin așa cum glumesc fals cei care nu sunt făcuți pentru veșnicul derizoriu al
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din februarie 1987, când țipa la noi și amenința că pune pușca pe studenți. Nu am fost apropiat de el, făceam parte din universuri mentale diferite. Unii mi l-au prezentat ca fiind uneori chiar hâtru, că făcea chiar comentarii malițioase și glume, în șoaptă, la adresa "raportărilor agricole" sau a tovarășului. Eu nu l-am perceput așa. Elemente de organizare și funcționare S. B.: Pentru o imagine asupra organizației, fiind vorba de Iașul universitar, am ales mai mult partea de propagandă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
priviți profesorii de științe sociale la specializările tehnice? D. T.: În învățământul superior depindea foarte mult de profesori, de cum își țineau cursul și seminarul. Era o invidie, uneori ne persiflau, ne luau peste picior. Și cu umor, și cu comentarii malițioase. Noi le primeam cu zâmbete și, când se auzea de partid, era o frică indusă, pentru că putea să îți strice cariera. Și noi eram activiștii, eu și pe propria-mi piele am constatat. La seminarii, care erau mai libere, eu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mai bine să stea la cămine, să se știe ce anume făceau ei. Cauza supraaglomerării era cea indicată de Floareș? D.T.: Nu era reală, doreau să-i controleze mai bine pe studenți. Ei, Floareș avea stilul de a induce mesaje malițioase, caustice chiar. Cantinele S.B.: În ședința secretariatului Comitetului județean de partid din 29 octombrie 19798, se arată că existau 10 cantine cu o capacitate de 14 650 de locuri. Exista tendința în rândul studentelor de a nu se abona la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și au mai plecat instructori, dar Marcu Emilian a rămas. Pe el îl văd din anii '70 până în '89. D.T.: Da, l-am găsit acolo, coordona Cenaclul Moldavia, unde făcea seri de muzică și de poezie. Acum, dincolo de orice comentarii malițioase de după Revoluție, Emilian Marcu, cu Cenaclul Moldavia, era dat exemplu pe țară, pentru constanță și excelență. În cadrul Cenaclului se rulau formațiile și interpreții studenți, un fel de stagiune permanentă. S.B.: Să nu uităm că în Cenaclul Moldavia erau și cei
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fel de fel de bunătăți. Prezența era constituită din trei granguri, un grăngurel și doi șoferi. Pe țepușe lungi erau înfipte alte bunătăți pe care grangurii și ceilalți le puteau frige după pofta inimii. Se trăiește bine în România, gîndesc malițios. Dar în ce țară grangurii trăiesc greu? se stropșește la mine un soi de nesimțire din animalul politic. Chiar, unde trăiesc grangurii greu? În China, în Grecia, în Italia, în Senegal, în Canada, în Franța, în Germania, în Suedia, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
eu ca fript, mutînd sticla cu cîțiva centimetri mai hăis. Amicul se întinde greoi, apucă sticla cu vin, își umple paharul și face exact ca mine, adică n-o mai așează la mijloc. Mă irit și mai mult și devin malițios: Adică, de ce ai fi tu Eminescu? Păi... doar eu scriu poezie. Nu sînt eu cel mai mare? Dacă zici tu... Dar tu? Tu ce zici? Păi, Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi... Sigur, dar în viață, cei care sînt în viață? Sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe afacerea pe care tocmai am făcut-o pentru țărișoară, dau nas în nas cu moș Leo, bețivul străzii și chiar al tîrgului. Era treaz și eu așa nu l-am văzut niciodată. Mă abordează oarecum vesel și puțin cam malițios. Gata, ți-ai ales favoritul? Da, răspund cu arțag. Nu iese. Al meu iese sigur. Cine ? întreb puțin panicat. Ăla acuzat de hoții. De ce ? sar ca fript. Mie îmi plac hoții. Și eu mai ciordesc dacă se poate. Mă gîndesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aici! nu-i vânător până la capăt, fiindcă nu știe (și nu-și propune) să... mintă. Ba, câte odată, se așază cu bună știință și fără vestă de protecție în bătaia Codului Penal, implicându-se în braconaje de-secretizate și zugrăvind malițios împrejurări despre care, de regulă, se tace. Dacă-n însorita Italie, din care se vor fi trăgând strămoșii lui Sardino, s-a ajuns să se vâneze iepuri importați din România, apoi taman asta încearcă să prevină autorul la noi, martor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de la un foarte apreciat profesor de psihologie (apreciat și de confrații săi, dar și de studenți), cu care parcurgeam domeniul fascinant al metodelor de investigație utilizate în psihologie; la un seminar, ne-a administrat o probă de reprezentare spațială, precizând malițios exact înainte de startul probei că, de obicei, fetele obțin scoruri mai slabe decât băieții. Am fost atât de revoltată (mai auzisem eu înainte că fetele sunt mai slabe) încât concentrarea mi-a fost afectată și profeția domnului profesor s-a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cu o amprentă de neșters. În timp ce bețivul dar se poate abuza și de ceai, de cafea, ba chiar și de cartofi! oferă un spectacol trist, degustătorul avizat câștigă încredere în sine și prestigiu: mers grațios, surâs dionisiac, ochi clar și malițios, acesta este o încântare pentru sine și pentru ceilalți. Spune-mi ce fel de vin bei, cât, cum și când îl bei și îți voi spune ce fel de om ești. Vinul este o putere care revelează personalitățile, și nu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
scrutate atent, ca niște capcane bine pitite”1. În adevăr critica lui Perpessicius este numai aparent integral binevoitoare, cordială și... caritabilă. În realitate, în buchetul de trandafiri descoperim adesea spinul critic parșivinsidios. Amenitatea exegetului nu exclude voluta livrescă și fandarea malițioasă. Cu totul altfel este Tudor Vianu. În eseul amintit mai sus Vladimir Streinu scrie aceste fraze edificatoare despre confratele mai vârstnic: „În ceea ce-l privește pe Vianu, el, cum s-a zis, era de foarte tânăr un om bătrân: mai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în marmură grea, alături de prezența acelei Înalte Doamne de o distincție nespusă, care a fost Hortensia PapadatBengescu, alături de chipul brăzdat al lui George Brăescu, de silueta spirituală de neuitat a lui Ticu Archip (de care cred că eram îndrăgostită, de malițioasa sclipire orientală a ochilor lui Ion 1 op. cit., p. 79 2 op. cit., p. 82 3 op. cit., p. 86 4 Eugen Jebeleanu - Poetul, în „Contemporanul”, nr. 49, 4 decembrie 1970, p. 1-3 96 Barbu, de făptura delicată stând parcă mereu la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
sa de a îmbogăți limbajul prin introducerea plină de sonorități a termenului francez.”2 Încheierea sună călinescian: „Critica lui Vladimir Streinu are modalități debussyste.”3 În 1972, recenzând Clasicii noștri 4, C. Stănescu acreditează ideea unui Vladimir Streinu eminamente partizan, malițios și negator, a unui mare spirit polemic ce tinde permanent spre „scoaterea din uz a rețetelor, spargerea siguranței leneșe, a opiniei comune.” 5 Vladimir Streinu - ne previne C. Stănescu - nu este însă un spirit demolator: „Construcția criticului se înalță pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
3 comentează sarcastic, pe dimensiunile a trei pagini de carte, rațiunile organizării primelor două volume ale ediției îngrijite de George Muntean și intitulate Pagini de critică literară (titlul studiului său: Vladimir Streinu și actualitatea literarăă. N-am putea spune că malițiosul Regman nu are dreptate, rămânând ca viitoare reeditări ale ediției în discuție să-i dea satisfacție. Ar merita-o Vladimir Streinu însuși, a cărui imagine critică s-ar limpezi semnificativ. Lectura operei streiniene oferă de astă dată exigentului nostru critic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]