1,836 matches
-
inventar Administratorul de la care se transmite imobilul/C.U.I. Administratorul la care se transmite imobilul/ C.U.I. 1 26625 8.29.09 Judecătoria Sinaia România, județul Prahova, orașul Sinaia, Aleea Dreptății nr. 1 P + 1E Su parter = 237,31 mp Su etaj = 100,01 mp Su mansardă = 103,46 mp Suprafețe indivize: Su parter = 94,13 mp Su etaj = 89,28 mp Su mansardă = 59,47 mp C p teren = 325,76 mp CF nr. 23947-C1-U1 Garaj Su = 63,73 mp Sc = 88 mp Cp teren = 101,09 mp CF nr. 23946-C2-U2 4.428.423,00 Ministerul
HOTĂRÂRE nr. 815 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285724]
-
C.U.I. 1 26625 8.29.09 Judecătoria Sinaia România, județul Prahova, orașul Sinaia, Aleea Dreptății nr. 1 P + 1E Su parter = 237,31 mp Su etaj = 100,01 mp Su mansardă = 103,46 mp Suprafețe indivize: Su parter = 94,13 mp Su etaj = 89,28 mp Su mansardă = 59,47 mp C p teren = 325,76 mp CF nr. 23947-C1-U1 Garaj Su = 63,73 mp Sc = 88 mp Cp teren = 101,09 mp CF nr. 23946-C2-U2 4.428.423,00 Ministerul Justiției/ C.U.I. 4265841 Tribunalul Prahova/ C.U.I. 2998315 2 28077 8.29.09 Judecătoria Negrești-Oaș România, județul
HOTĂRÂRE nr. 815 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285724]
-
Hypsuga) savii, Plecotus auritus, Pl. Austriacus, Eptesicus serotinus, E. nillsoni etc., care pot fi văzuți sporadic în adăposturi silvestre. c. Adăposturile antropice. Unii lilieci sunt cu precădere antropofili, manifestând preferințe pentru construcțiile umane. De regulă, aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în unghiurile formate
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
privitorului: „ dar am pictat pe aceeași pânză pe care am pictat toate celelalte tablouri. Și ca s-o poți vedea, trebuie să vă explic cum s-o priviti; altminteri, n-o puteți recunoaște“. Simbolistica labirintului nu trebuie separată de imaginea mansardei, din copilărie, oni de cea a camerei Sambô, unde Ștefan se refugia pentru a visa și pentru a picta, două activități spiritulale cu semnificație specială, simbolică. Este un dublu exercițiu ezoteric, pentru a reface, la nivelul unor corespondențe mitice, întâlnirea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
mai poate sta liniștit în atelierul lui din Sofia, din Atena, din Belgrad, din București, acum cînd Balcanii, din zonă a... păcii, s-au transformat într-o superbă zonă a violentei căutări a identității? Și totuși... ... într-un fund de mansardă, sub ochiul unei lucarne, umilul pictor de totdeauna pictează o simplă natură moartă. Natură moartă cu pește, așa se va numi lucrarea lui. Și habar n-are dacă o s-o expună vreodată. Și habar n-are că trăiește-n Balcani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
chiar dacă insurgentă adesea, a junilor iconoclaști. Unii din ei încă studenți ai Academiei ieșene de Artă. Pentru marele oraș, existența Cupolei este o șansă. Și, ca să închei tot anecdotic, voi rememora în notă modest amuzată deja îndepărtatul moment cînd, din mansarda hotelului Traian, panoramam perspectiva dintre Piața Unirii și Repedea, avînd în centru Braunsteinul de atunci, pe a cărui cupolă stătea cocoțată steaua bolșevică (pînză aflată și acum memento! într-o casă ieșeană). Deja o istorie, nu? 16 mai Alt fel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de structura emblematică a vechiului Braunstein, palat numit interbelic, a cărui... cupolă (procopsită, în comunism, cu stea kremlinească pe creștet) îmi centrase, vai mie!, cam cu vreo 40 de ani în urmă compoziția (studențească) lucrată la una din ferestrele de la mansarda bătrînului hotel Traian. De unde să fi bănuit, atunci, că, dată jos de pe... cupolă (și ștearsă furios de pe varianta pictată anul trecut), steaua nenorocirilor noastre semicentenare avea să-și prelungească morbul în trena lăsată local de oacheșul activist (ilegitim cotrocenizat), care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de contradictoriu ar părea, mulți dintre scriitorii dandy frecventează fascinați mediile boeme sau sunt, mai ales În prima tinerețe, boemi de-a dreptul. Cafenelele „Momus” sau „Tabourey”, bordelurile, camerele sordide de hotel, birturile și restaurantele de mâna a doua, atelierele, mansardele modeste, cartierele rău famate sunt spațiile lor predilecte. Să fie doar un resort compensatoriu? E vorba, de pildă, despre Barbey d’Aurevilly sau Baudelaire sau Théophile Gautier. Cam În același timp, În Anglia, dandysmul trece și el printr-o criză
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
folosesc agrafe cu diamante pentru a prinde un nod și Își pun câte o pafta strălucitoare peste fundă; În același mod În care unii martiri ai modei, oameni cu o rentă de o sută de ludovici, care stau Într-o mansardă și vor să se Îmbrace după ultimul răcnet, nu ezită să poarte pietre prețioase pe cămașa pe care o Îmbracă dimineața, să Își prindă pantalonii cu nasturi auriți, să Își agațe splendidul lornion cu un lănțișor și să ia cina
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fi fost un fel de Hangiu, citez din original: Gospodăria sărmanului sclav Mobilierul acestui Caravanserai consta Într-o Oală mare de fier, două Mese de stejar, două Bănci, două Scaune și un Ulcior cu Whisky irlandez. Deasupra se afla o Mansardă (la care se ajungea cu o scară), unde dormeau locatarii; iar spațiul de dedesubt era Împărțit În două Apartamente de un gard de nuiele: unul pentru vacă și pentru porc, celălalt pentru ei și pentru musafiri. Intrând În casă, Îi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în moștenitorul unei existențe covârșite de întâmplări lirice, C. devine propriul personaj, ortografiat „Traiante”, împărțind cu generozitate epitete laudative, visând să împace toate contradicțiile, toate fronturile literare, toate vârstele estetice într-o luminos-împăcată insulă Ellis: „Cu focul stins în vechea mansardă,/ cu țigările pe sfârșite, cu lupii la ușă/(ah, la flacăra colților lor mi-am scris o viață întreagă poemul!)/după ce am urcat un munte de plumb literă cu literă/sunt singur și în tăcerea din jur/aproape aș putea
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
chiar dacă oligopolurile din care fac parte prezintă situații mai echilibrate de putere. Între aceste firme se numără: • Lafarge Romcim pentru ciment; • Bramac (Sibiu), Siceram (Sighișoara) și Elpreco (Craiova) pentru produse de tip cărămidă, țiglă sau zidărie; • Velux pentru ferestre de mansardă; • Policolor și Farbe pentru vopsele. Deși aceste firme se regăsesc și printre furnizorii altor concurenți din zonă, ele își păstrează relația cu Metabras pentru că există „ingredientul” relațional anterior: încrederea. Clienții firmei prezintă o dispersie mult mai mare, atât ca putere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1992; Predica focului, Cluj-Napoca, 1993; Dragoste și iarnă, Timișoara, 1995; Diamantul de întuneric, Cerașu-Prahova, 1997; Războiul estetic, postfață Crișu Dascălu, București, 1998; O ireală bucurie de a aștepta, Timișoara, 1999; Viața de fiecare zi a poetului, București, 1999; Begoniile de la mansardă, Timișoara, 2002; Ceva pentru care merită să pierzi o corabie, îngr. și introd. Alexandru Ruja, Timișoara, 2003; Fenomenul Nichita Stănescu, Timișoara, 2003. Ediții, antologii: Uneori zborul, pref. edit., Timișoara, 1973; George Surul, Noaptea semințelor, pref. edit., Timișoara, 1989; Nichita Stănescu
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
și armonie -, atrage tocmai prin simplitate, autorul având capacitatea de a face o fină diferențiere între banalul cotidian și universal. Cu Pietrele acestei case (1975) R. inaugurează un ciclu ce se încadrează în categoria „cronicilor de familie”, care cuprinde și Mansarda colibei (1976), Fratele norocos (1980) și Rușinea familiei (1983). Pe fundalul geografic al Bucovinei, se încearcă o prezentare monumentală a realității. Evenimentele istorice reale sunt îmbinate cu cele ficționale, viața cotidiană a personajelor având o importanță la fel de mare în desfășurarea
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
reportajul-eseu Un arbore pentru eterna primăvară), R., un „creator de atmosferă și de personaje consistente” (Laurențiu Ulici), e totuși un prozator notabil. SCRIERI: Exilul pisicilor, București, 1969; Ultimul monac, Iași, 1973; Focul rece, București, 1973; Pietrele acestei case, București, 1975; Mansarda colibei, Iași, 1976; Datoria umbrei, București, 1977; Fratele norocos, București, 1980; Blana ursului din pădure, București, 1981; Rușinea familiei, București, 1983; Capcana albă, București, 1984; Corabia de piatră, București, 1988; Rapidul 24 spre iubire, București, 1988. Repere bibliografice: Lucian Raicu
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
Alexei Rudeanu, CL, 1973, 11; Radu Mareș, Scriitori din Suceava, TR, 1974, 7; Val Condurache, „Focul rece”, CL, 1974, 3; Eugen Uricaru, „Focul rece”, ST, 1974, 3; Mirela Roznoveanu, „Pietrele acestei case”, RL, 1976, 12; Titel, Pasiunea, 157-159; Constantin Blănaru, „Mansarda colibei”, CRC, 1976, 36; Iorgulescu, Scriitori, 236-238; Vasile Avram, Exorcizarea epicului, T, 1978, 1; Vasile Avram, „Fratele norocos”, T, 1980, 5; Ioan Holban, Secrete de familie, CRC, 1982, 15; Titel, Cehov, 180-185; Valentin F. Mihăescu, „Capcana albă”, LCF, 1986, 12
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
într-o discretă stare de poezie, astfel încât piesa poate fi citită și ca un poem închinat creației artistice. Ieșite rapid din circuitul repertorial sunt alte câteva lucrări dramatice ale lui K.: Lăcustele (1934), Intermezzo (1943), Răzbunarea Corinei (1943), Fata de la mansardă (1944), Dictatorul (1945), Tarsița și roșiorul, libret de comedie muzicală (1947), Ruxanda și Timotei, poem dramatic (1957), Moș Teacă (1960), precum și mai multe piese într-un act, destinate teatrului de amatori. Singur sau în colaborare a tradus, adaptat sau prelucrat
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
și În Europa - pentru că cei care studiaseră mai mulți ani În India erau puțini, și de acolo se Întorsese cu cel puțin o mie de volume rare, trimise cu vaporul În lăzi pe care tatăl său le-a suit În mansardă, Înainte de Întoarcere. Dar biblioteca lui Zerlendi e Înghețată la 1910 (la 1907, de fapt). Dacă observă, din pricina cantității, și câțiva „scriitori farsori” (Jaccolliot, pe care Îl citise), În schimb revine repede pentru a numi câteva volume care, pentru orice indianist
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
este ridicat pentru a-l putea vedea. Pe o poiană dincolo de izvor, castelul de înalță ca o apariție fantastică cu turnurilor și crenelurile lor, cu pavilioanele, galeriile și verandele lui pierdute sub iederă și viță. Acoperișul castelului este înalt, cu mansarde și cu ferestre în forme elegante, ce dă reședinței regale un caracter de locuință intimă și familiară. Stilul este acela al Renașterii germane de secol XVI cu mare bogăție de decoruri. Castelul Peleș este decorat printre altele cu ferestre mari
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Nicolae Bârna, Demiurgul postmodern, F, 2000, 9; S. Damian, Aruncând mănușa, București, 2000, 207-233; Dicț. esențial, 842-844; Dimisianu, Lumea, 159-185; Ion Simuț, Arena actualității, Iași, 2000, 174-181; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 60-64; Ion Vartic, Din mansarda dlui Teste pe targa lui Gracchus, APF, 2001, 5; Octavian Soviany, [Dumitru Țepeneag], CNT, 2001, 35-37, 40, 43, 44, 46-52, 2002, 15, 36; Gheorghe Glodeanu, Dumitru Țepeneag în interviuri, JL, 2001, 11-16; Nicolae Bârna, Yoknopatamangaphawa, liniștea sufletului și „finalul deschis
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
îndrăgostit de vierme, Timișoara, 1999; Rața și Arhimede, Chișinău, 2000; Cavalerul Înzadar, pref. Tudor Palladi, Chișinău, 2001; Lumea din spatele oglinzii, Chișinău, 2001; Dacă vrei să fii Columb, Chișinău, 2002; Filmul copilăriei, Chișinău, 2002; ȘTIUca la școală, Chișinău, 2002; Corabia de la mansardă, Chișinău, 2003; Zaruri pictate, Chișinău, 2003. Traduceri: Maxim Gorki, Opere alese, III-IV, Chișinău, 1981-1982 (în colaborare); N. Matveeva, Jucăriile pădurii, Chișinău, 1982; L. N. Tolstoi, Opere alese, II, Chișinău, 1985 (în colaborare); Cinghiz Aitmatov, Vaporul alb, Chișinău, 1990. Repere bibliografice
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
câteva ritmuri de „folclor savant” pe tema iubirii (Tot aștept). Trecut printr-o experiență extremă, supraviețuind mulți ani exclusiv în meditație solitară, rugă și speranță, el a îmbogățit literatura română cu două locuri poetice originale: podul și grădina. Oarecum similar mansardei lui Mircea Eliade, podul devine un spațiu vital impus, închis și întunecat în plină zi, în care „timpul s-a oprit”. În schimb, grădina este locul sfânt unde noaptea tăinuiește libertatea, singurătatea omului, altar de rugă și pridvor al cerului
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
dar o face cu mai puțin aplomb, ultimele cărți nemaiatingând același succes. Un roman al soțului său, actorul Cosma Brașoveanu, Fiara, rămas neterminat la moartea lui fulgerătoare, este finisat de O.-B. SCRIERI: Moartea semnează indescifrabil, București, 1971; Enigmă la mansardă, București, 1971; Spionaj la mănăstire, București, 1972; Cocoșatul are alibi, Cluj, 1973; Omul de la capătul firului, București, 1973; Minerva se dezlănțuie, București, 1974; Plan diabolic, București, 1974; Cianură pentru un surâs, Cluj-Napoca, 1975; Bună seara, Melania!, Cluj-Napoca, 1975; Agentul secret
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
originală parte a poeziei sale, situată într-o descendență ilustră, de la G. Topîrceanu la Marin Sorescu. Spirit ludic prin excelență, parodistul se și autoparodiază, recompunându-și tonalitatea dominantă în notă comică: „Să adormim, e ceasul înșelător de dulce, / departe, în mansarde, poeții se-nmulțesc. / E ora zero. Veacul se duce să se culce / cu tot ce are dânsul urât și nebunesc. // Cât se mai poate încă. Atât cât se mai poate, / să ne ferim de zgomot, de vin și de mașini
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
multă vreme am văzut reflectîndu-se în ea o spirală ciudată, ce se desfășura în aerul de deasupra capului meu. Umezeala ce-mi jilăvește părul ori de cîte ori mă scufund în gîndurile mele, după șase cești de ceai fierbinte, în mansarda-mi cu acoperișul de țigle subțiri, în cîte o după-amiază de august, este poate un argument în plus pentru ipoteza mea. Cît de nobil ne apare puternicul și cețosul monstru, cînd îl vedem plutind solemn pe o mare calmă, tropicală
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]