5,147 matches
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > MAREȘALII ROMÂNIEI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului MAREȘALII ROMÂNIEI Câți mareșali a avut România ? Iată o întrebare al cărei răspuns poate fi dat doar de către acela care cunoaște, mai întâi semnificația termenului , apoi istoria națională așa cum și-a derulat fragmentele în prima jumătate a secolului al XX-lea. Termenul este unul
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
în prima jumătate a secolului al XX-lea. Termenul este unul foarte vechi, provenind din perioada carolingiană, din cuvântul „marascahl”, din germana veche, desemnând grăjdarul regal. În regatul francez, acest sens se va păstra până în secolul al XV-lea, când mareșalul încetează să se mai ocupe efectiv de cai și preia trăsăturile moderne ale demnității, devenind un comandant militar. În timpul lui Ludovic al XIV-lea, care a numit nu mai puțin de cincizeci de mareșali de-a lungul domniei sale, titlul de
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
până în secolul al XV-lea, când mareșalul încetează să se mai ocupe efectiv de cai și preia trăsăturile moderne ale demnității, devenind un comandant militar. În timpul lui Ludovic al XIV-lea, care a numit nu mai puțin de cincizeci de mareșali de-a lungul domniei sale, titlul de mareșal dobândește o formă definită, care va fi păstrată de toate regimurile ce îl vor acorda. Bastonul, semn distinctiv al mareșalului, își are originea în 1627, anul desființării titlului de conetabil. În istoria ierarhiei
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
încetează să se mai ocupe efectiv de cai și preia trăsăturile moderne ale demnității, devenind un comandant militar. În timpul lui Ludovic al XIV-lea, care a numit nu mai puțin de cincizeci de mareșali de-a lungul domniei sale, titlul de mareșal dobândește o formă definită, care va fi păstrată de toate regimurile ce îl vor acorda. Bastonul, semn distinctiv al mareșalului, își are originea în 1627, anul desființării titlului de conetabil. În istoria ierarhiei militare românești, gradul de mareșal apare la
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
Ludovic al XIV-lea, care a numit nu mai puțin de cincizeci de mareșali de-a lungul domniei sale, titlul de mareșal dobândește o formă definită, care va fi păstrată de toate regimurile ce îl vor acorda. Bastonul, semn distinctiv al mareșalului, își are originea în 1627, anul desființării titlului de conetabil. În istoria ierarhiei militare românești, gradul de mareșal apare la 1 decembrie 1918, când pe dealul Mitropoliei în asistența mulțimii, a mitropolitului Pimen al Moldovei, a generalului Berthelot, a comandanților
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
titlul de mareșal dobândește o formă definită, care va fi păstrată de toate regimurile ce îl vor acorda. Bastonul, semn distinctiv al mareșalului, își are originea în 1627, anul desființării titlului de conetabil. În istoria ierarhiei militare românești, gradul de mareșal apare la 1 decembrie 1918, când pe dealul Mitropoliei în asistența mulțimii, a mitropolitului Pimen al Moldovei, a generalului Berthelot, a comandanților de oști, generalul Eremia Grigorescu, ministru de război, dădea citire primei cărți de mareșal acordată regelui Ferdinand, zis
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
militare românești, gradul de mareșal apare la 1 decembrie 1918, când pe dealul Mitropoliei în asistența mulțimii, a mitropolitului Pimen al Moldovei, a generalului Berthelot, a comandanților de oști, generalul Eremia Grigorescu, ministru de război, dădea citire primei cărți de mareșal acordată regelui Ferdinand, zis cel Loial sau Întregitorul în calitatea sa de comandant al Armatei române [1]. Emoționat, regele se adresă generalilor de armată : Se cuvine și dumneavoastră celor ce ați comandat armate în războiul nostru să fiți înălțați la
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
Ferdinand, zis cel Loial sau Întregitorul în calitatea sa de comandant al Armatei române [1]. Emoționat, regele se adresă generalilor de armată : Se cuvine și dumneavoastră celor ce ați comandat armate în războiul nostru să fiți înălțați la gradul de mareșal [2]. Acest gând a fost preluat în 1930 când cele două Camere ale Parlamentului au votat în ședințele din 19 și 21 iunie Decretul Lege nr. 2451 privind instituirea demnității de mareșal începând cu 14 iunie 1930. Potrivit decretului demnitatea
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
războiul nostru să fiți înălțați la gradul de mareșal [2]. Acest gând a fost preluat în 1930 când cele două Camere ale Parlamentului au votat în ședințele din 19 și 21 iunie Decretul Lege nr. 2451 privind instituirea demnității de mareșal începând cu 14 iunie 1930. Potrivit decretului demnitatea era onorifică și se conferea capului oștirii și ofițerilor generali, care aveau gradul de general de corp de armată și care conduseseră cu succes operațiunile armatei române în funcția de șef al
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
și ofițerilor generali, care aveau gradul de general de corp de armată și care conduseseră cu succes operațiunile armatei române în funcția de șef al Marelui Cartier General sau de comandant titular al unei armate. Au primit astfel grade de mareșal Carol al II-lea (cap al oștirii) - 14 iunie 1938, Constantin Prezan (șeful Marelui Cartier General Regal, în 1917-1918 și 1919-1920) și Alexandru Averescu (comandant titular al Armatei II) - Sighișoara, octombrie-noiembrie 1930. Celălalt posibil beneficiar, Eremia Grigorescu (general de divizie
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
al Armatei II) - Sighișoara, octombrie-noiembrie 1930. Celălalt posibil beneficiar, Eremia Grigorescu (general de divizie, comandant al Armatei I, ministru de război în perioada octombrie - noiembrie 1918 în guvernul lui Constantin Coandă, inspector general de armată), murise în 1919. Însemnul de mareșal era reprezentat prin două bastoane încrucișate fixate pe paspoalul (vipușca) epoletului de general de corp de armată, precum și de bastonul de mareșal lung de 35 de cm, acoperit cu catifea purpurie, împodobit cu acvile cruciate din aur și ornat la
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
perioada octombrie - noiembrie 1918 în guvernul lui Constantin Coandă, inspector general de armată), murise în 1919. Însemnul de mareșal era reprezentat prin două bastoane încrucișate fixate pe paspoalul (vipușca) epoletului de general de corp de armată, precum și de bastonul de mareșal lung de 35 de cm, acoperit cu catifea purpurie, împodobit cu acvile cruciate din aur și ornat la capete cu frunze de stejar, de aur [3]. De asemenea, pe lângă drepturile, onorurile și avantajele materiale conferite de către Decretul Regal 998/1924
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
ornat la capete cu frunze de stejar, de aur [3]. De asemenea, pe lângă drepturile, onorurile și avantajele materiale conferite de către Decretul Regal 998/1924 pentru Constantin Prezan și Decretul Regal 1678/1927 pentru Alexandru Averescu, în 1938 se instituie îndemnizația mareșalilor care, potrivit Decretului-lege din 11 iunie 1938 era de 60.000 lei lunar drept soldă și 50.000 lei lunar îndemnizație de reprezentare. Soldele nu erau supuse reținerilor de 10% pentru Casa Generală a Pensiilor și erau transmise văduvelor. La
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
Generală a Pensiilor și erau transmise văduvelor. La 10 mai 1941, în baza Decretului 1354/09.05.1941 semnat de generalul Ion Antonescu, publicat în Monitorul oficial nr. 109/10.05.1941 regelui Mihai I i se acorda gradul de mareșal, în calitatea sa de șef al armatei. Iar prin Decretul 2332/21.08.1941, pentru servicii aduse patriei, regele îl investea, la rândul său, pe generalul de armată Ion Antonescu cu același grad. Regele Carol I, a primit pe 7
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
a primit pe 7 aprilie 1909 (cu ocazia aniversării a 70 ani) din partea lui Wilhelm, Prinț Moștenitor al Germaniei [4], delegatului Germaniei la București, gradul onorific de feldmareșal german. De asemenea, Regelui Carol I i s-a conferit demnitatea de Mareșal al armatei imperiale ruse, la 17 septembrie 1912, cu ocazia aniversarii a 50 de ani de apartenență a Regelui Carol I la Regimentul II Dragoni al armatei prusiene, regiment care purta numele de "Impărăteasa Alexandra a Rusiei", precum și pentru aniversarea
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
când Carol I, în fruntea vitezei sale armate, a luptat alăturea de neuitații mei tată și bunic", dupa cum spunea Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Domnitorul Carol a fost comandantul forțelor romano-ruse pe frontul de la Plevna. Bastonul de mareșal i-a fost înmânat regelui la 28 noiembrie 1912 la Palatul Regal din București de către Marele Duce Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a lui Constantin
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
Plevna. Bastonul de mareșal i-a fost înmânat regelui la 28 noiembrie 1912 la Palatul Regal din București de către Marele Duce Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a lui Constantin Prezan și bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București. Bastonul de mareșal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a lui Constantin Prezan și bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București. Bastonul de mareșal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase și bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de lei. Împreună cu
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
cifra încoronată a regelui Carol II, fiind înconjurată de două cercuri concentrice. Pe cercul exterior e incizat numele atelierului care a produs bastonul: „Falize Anciens Joalliers de la Couronne de France“; lateral, textul „Mărăști“. În final putem concluziona că demnitatea de mareșal al României s-a născut ca un rang onorific, devenind în timp un rang militar de-sine-stătător ; toți regii României au primit această demnitate în calitatea lor de capi ai oștirii, demnitate ce a reprezentat însemne ale puterii militare ; Constantin Prezan
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
Prezan, Alexandru Averescu și Ion Antonescu au fost investiți cu această demnitate pentru servicii aduse țării pe câmpurile de bătălie, ultimul fiind singurul ofițer activ ce a purtat această demnitate ; o dată cu dispariția sa a murit de fapt și demnitatea de mareșal [6]. George Baciu NOTE. [1]. Apostu N., Miler D. (coord.), Mareșalii României, București, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, p. 8. [2]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal în istoria României, în Gh. Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
demnitate pentru servicii aduse țării pe câmpurile de bătălie, ultimul fiind singurul ofițer activ ce a purtat această demnitate ; o dată cu dispariția sa a murit de fapt și demnitatea de mareșal [6]. George Baciu NOTE. [1]. Apostu N., Miler D. (coord.), Mareșalii României, București, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, p. 8. [2]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal în istoria României, în Gh. Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, București, 2002, p. 106-107. [3]. Ibidem [4]. Georgescu
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
această demnitate ; o dată cu dispariția sa a murit de fapt și demnitatea de mareșal [6]. George Baciu NOTE. [1]. Apostu N., Miler D. (coord.), Mareșalii României, București, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, p. 8. [2]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal în istoria României, în Gh. Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, București, 2002, p. 106-107. [3]. Ibidem [4]. Georgescu, Vlad, Istoria românilor, Editura Humanitas, Ediția a III-a, București, 1992, pag. 178. [5]. Historia nr.98
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
fapt și demnitatea de mareșal [6]. George Baciu NOTE. [1]. Apostu N., Miler D. (coord.), Mareșalii României, București, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, p. 8. [2]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal în istoria României, în Gh. Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, București, 2002, p. 106-107. [3]. Ibidem [4]. Georgescu, Vlad, Istoria românilor, Editura Humanitas, Ediția a III-a, București, 1992, pag. 178. [5]. Historia nr.98, februarie 2010. [6]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, București, 2002, p. 106-107. [3]. Ibidem [4]. Georgescu, Vlad, Istoria românilor, Editura Humanitas, Ediția a III-a, București, 1992, pag. 178. [5]. Historia nr.98, februarie 2010. [6]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal în istoria României, în Gh. Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, București, 2002, p. 108. Referință Bibliografică: MAREȘALII ROMÂNIEI / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373, Anul II, 08 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
București, 2002, p. 106-107. [3]. Ibidem [4]. Georgescu, Vlad, Istoria românilor, Editura Humanitas, Ediția a III-a, București, 1992, pag. 178. [5]. Historia nr.98, februarie 2010. [6]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal în istoria României, în Gh. Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, București, 2002, p. 108. Referință Bibliografică: MAREȘALII ROMÂNIEI / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373, Anul II, 08 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]