1,107 matches
-
în mod clar dicotomia obiectiv-subiectiv aflată în evoluție și modelele combinate de story și informativ. Venirea Pelerinului în lumea nouă s-a întâmplat după treizeci și cinci de ani de la protestul lui Jane Anger împotriva ipocriziei culturale și lingvistice renascentiste care a marginalizat femeile. De asemenea, migrația Pelerinilor și Puritanilor a fost în parte un protest împotriva unei noi generații de idei culturale, lingvistice și în esență spiritual regalistă la curțile lui James I și Charles I deoarece era în joc mântuirea. Pentru
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la formularea unei distincții inițiale și preliminare în separarea diverselor forme nonficționale. Una din problemele includerii jurnalismului literar narativ între textele aduse în discuție aici și folosite de cercetători precum Connery, Kerrane și Yagoda este aceea că el tinde să marginalizeze scriitori precum eseistul H. L. Mencken, despre care se spune că are un stil angajat într-o altă formă a jurnalismului literar care se reflectă în mult mai tradiționalul eseu discursiv. O asemenea distincție e importantă pentru că se poate argumenta că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
despre criminalul Gary Gilmore, cu titlul de Cântecul călăului (The Executioner's Song). După cum remarca Phylis Frus, premeditarea lui Mailer - recunoașterea subiectivității în încercarea sa de a scrie despre fenomenal - îl ajută să depășească tipul de obiectivizare a lumii ce marginalizează alte clase, catalogându-le drept innaccesibilul Celălalt (Politics and Poetics, 183). În mod asemănător, în colecția ei de articole periodice, publicată în anul 1968 și intitulată Slouching towards Bethlehem (Călătoria anevoioasă către Betleem, n. trad.), Joan Didion mărturisește că în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu a reușit să scape de consecințele implicării subiectivității sale în cazul ucigașilor Para Smith și Dick Hickock. Frus argumentează în mod convingător, la fel ca în cazul lui Hersey, că Truman Capote îi stereotipizează pe cei doi ca fiind marginalizați de societate sau niște Ceilalți ai societății, pentru că își neagă subiectivitatea. Cu toate acestea, pe spectrul narativ, dintre stilul de reportaj dominant obiectivizat, pe de o parte, și o subiectivitate deschisă sau reflexivă, cum e cea a lui Mailer, pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de la a trage niște concluzii importante. Aceasta deschide calea către o încercare de inițiere a unui schimb de subiectivități cu Celălalt. Dar, deși această carte justifică existența unei istorii a jurnalismului literar, ea nu poate explica de ce acesta a fost marginalizat atât ca literatură cât și ca jurnalism pentru o perioadă atât de îndelungată. Aceasta este de asemenea o întrebare importantă și, încercând să aflăm răspunsul la ea, înțelegem mai bine jurnalismul literar prin istoria ce i-a fost refuzată. O
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a fost apariția, după Războiul Civil, a unei noi conștiințe despre ceea ce poate fi considerat "literatură". Combinarea rezultatelor acestor factori ar însemna că "jurnalismul", conceput în linii mari, fie că este o versiune obiectivă sau una literar narativă, va fi marginalizat din ce în ce mai mult. Conceptul de literatură transcedentală și superioară, care reflectă pretenții de valori "universale", este o invenție a secolului al XIX-lea, având originea în secolul al XVIII-lea. Într-adevăr, în cea mai mare parte a secolului al XVIII
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
iertare, risca să nu mai fie considerat scriitor/scriitoare. Perioada de după războiul civil marchează ascensiunea realismului și naturalismului literar. Tot în această perioadă apar și studiile literare moderne (retoricienii continuând să opună rezistență)90. Această manifestare nu poate decât să marginalizeze și mai mult jurnalismul ca un tip potențial de literatură. De exemplu, Theodore W. Hunt, primul președinte al Departamentului de Engleză de la Princeton, observă în prima apariție a PMLA (Publications of the Modern Language Association of America) din 1884-85, că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
motive critice pentru care studiul jurnalismului convențional a determinat deprecierea jurnalismului literar de către savanți. Aceste motive justifică alegerea adjectivului "modern" ca un nume hegemonic, atât pentru practica jurnalistică a acelei perioade, cât și pentru practica beletristică, nume ce tindea să marginalizeze jurnalismul literar narativ. Astfel, Many face cunoscută o ipoteză fundamentală în istoria jurnalismului american, care caracterizează evoluția stilului de știri obiectiv drept o victorie asupra altor stiluri. După cum spune Frank Luther Mott, "încă de pe vremea succesului ziarelor penny din anii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Această considerație are ca ultim efect faptul că ne ajută să întelegem de ce jurnalismul ca formă și incluzând jurnalismul literar narativ va fi mai târziu marginalizat de mediila academice engleze. În secolul al XX-lea jurnalismul literar narativ a fost marginalizat și datorită dominației ideilor estetice ale literaturii moderniste în ceea ce privește ceea ce poate fi considerat ca fiind literar. La final rezulta o paradigmă care nu putea decât să înlature jurnalsimul literar narativ din lumea literaturii. În mod asemănător o asemenea hegemonie a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
inclus versuri în lucrările ei nonficționale pentru a reflecta modul în care ea s-a adaptat la "granițele" culturale și sexuale, în timp ce Tillie Olsen scrie istoriile femeilor scriitoare, cum ar fi Rebecca Harding Davis, care a fost în mare măsură marginalizată de literatura elitistă a păturii sociale dominante (133-82). În mod similar cu acest grup de studii culturale scrie și Phylis Frus o interpretare post-marxistă a jurnalismului literar, The Politics and Poetics of Journalistic Narrative, unde examinează modul de producție care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
practic. Dar, în ciuda progresului pe care l-a realizat în diverse domenii ca și în cel al asistenței sociale lumea continuă să rămână un spațiu imperfect. Avem oameni nefericiți care nu reușesc în competiția pentru un loc de muncă, sunt marginalizați sau chiar excluși de drepturi fundamentale și legitime, nu se pot bucura la vreme potrivită de atașament, dragoste, familie și nu au acces la educație. Există, de asemenea, persoane care nu-și pot satisface trebuințe de bază cum ar fi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
asistența socială în România (și ne referim aici mai mult la sistemul public de asistență socială), în dezvoltarea ei prin modernizare în perioada de după 1989, atât la nivel local, cât și la nivel central, implică și Biserica, fără a o marginaliza sau a o exclude. În cadrul Patriarhiei Române, s-a dezvoltat, în ultima perioadă, sectorul filantropico-social, pe care îl vedem "oficializat" pe lângă centrele eparhiale, care nu desfășoară doar activități cu caracter de întrajutorare, ci chiar prestează servicii sociale de tip primar
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
bani în orice punct de pe glob în câteva secunde și pentru a specula cu mai multă eficiență. Din păcate, tehnologia nu are niciun efect asupra vieții celor săraci. De fapt, globalizarea este un paradox: extrem de avantajoasă pentru cei puțini, ea marginalizează sau exclude două treimi din populația lumii" (Balls, Jenkins, 1996). Între problemele planetare pe care globalizarea le produce potrivit unor analiști sunt de reliefat cele care privesc protecția mediului înconjurător (de genul efectului de seră), protejarea surselor de apă potabilă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dependența de insulină impune acordarea unor îngrijiri fizice de calitate, care în timp pot induce în multe cazuri și o dependență psihologică față de mamă. Uneori, boala copilului este utilizată ca o armă de conflict cu soțul, mama, devenind foarte posesivă, marginalizând soțul, care rămâne la periferie și care trăiește o experiență de excludere afectivă. La vârsta școlară, boala interferează cu socializarea care se realizează prin joc și activitatea școlară. Atitudinile hiperprotectoare ale contextului familial se vor repercuta nefavorabil în construirea unei
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
dominator și orgolios, el nu a acceptat niciodată alt rol decât acela de primadonă și, pe cale de consecință, a fost tot timpul "lucrat" în partidele mari, cu ambiții naționale. A plecat din PAC atunci când Nicolae Manolescu, împreună cu camarila, l-au marginalizat, făcându-și propriul partid, cu ambiții regionale avant la lettre, partid care s-a dovedit prea mic pentru a putea rezista electoral, lipsit de logistica și aparatul național. A trecut, după alegerile din 2000, în barca PSD-ului pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
apuc acum de critică literară și să vă dezvălui nodurile și semnele acestei țesături. Pentru asta îl avem alături de noi pe universitarul și criticul literar Antonio Patraș, una dintre vocile cele mai elaborate și rafinate ale acestui domeniu atât de marginalizat în zilele noastre. Înainte însă de a-l invita pe domnul Patraș să vă vorbească de carte, o să o rog pe "doamna modei românești", pe Irina Schrotter, cea care a făcut operă de mecenat sprijinind acest proiect editorial, să spună
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ies la iveală"787. Lumea iernii este lumea celor neadaptați la "universul" verii. Precum în momentul precedent, se întâmplă adesea ca autoarea să insereze în text reflecții asupra unor probleme sociale. Atât sublinerea faptului că cei neacceptați de majoritate, cei marginalizați datorită "ciudățeniei" și "temerii" lor sunt condamnați la a trăi într-o lume a somnului, o lume pustie, cât și postularea existenței acestei lumi paralele, la fel de adevărate ca cealaltă, sunt intervenții subtile ale lui Tove Jansson în conturarea unei teme
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
știa dinainte, ci doar pentru a aprecia performanța actorilor, care traduceau în limbaj gestual fiecare scenă, tiradă și replică a piesei pretext 6. Apariția baletului tematic de curte în Franța și a operei, care a integrat baletul, în Italia a marginalizat tradiția pantomimicii. În Evul Mediu, s-a remarcat Hugh de Saint Victor, renumit teoretician al gestualității, cu lucrarea ,,Institutio novitiorum" în realizarea căreia pleacă, pe de o parte, de la dubla comparație dintre trupul omenesc și corpul social, și pe de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
au făcut, prin nominalizările cotiturii lingvistice (lingvistic turn) tratate în anii '60 în artele vizuale ori a cotiturii vizuale și sociale (visual turn și social turn) înregistrate în comentariile culturale ale anilor '90, discursurile asupra practicii artistice au fost adesea marginalizate în cadrul discursurilor teoretice estetice. Spre deosebire de teoriile estetice asupra artei, care surprindeau generic o serie de caracteristici formale ce se puteau aplica în cazul mai multor evenimente artistice, fiecare studiu vizual poate activa câte o teorie specifică, caracteristică conținutului unui anumit
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
dezvăluire senzațională. Dacă nu știi ce s-a întâmplat exact în România, n-ai nici un motiv să nu crezi. Asta, în mod normal, trebuie să-ți zdruncine eventualul interes pentru Eliade XE "Eliade, Mircea" , fiindcă și alți autori au fost marginalizați sub imperiul unor judecăți morale, corecte sau nu. M.I.: Din nou sunt de acord. Dar și asta s-a întâmplat foarte recent. Cum vorbeam mai înainte, eu am învățat ceva în viața mea despre ceea ce înseamnă o recenzie. Am avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
fost reprimat. Asta a fost și în Israel. Dintre evreii care soseau, fie că veneau din Africa de Nord, din Irak, din Yemen, din România sau Polonia, marea majoritate erau religioși, dar au venit într-o structură seculară. Structura seculară i-a marginalizat imediat. Conducătorii religioși, tot felul de oameni harismatici, s-au întâlnit cu birocrații: „Ce harismă? Ce ne interesează? Nu te cunoaștem!” S.A.: Statul Israel era un stat secular modern, aflat în ori aproape de faza birocratică, deci aproape de imperativul weberian al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Toată chestia asta cu camuflajul e prea mistică pentru mine. Eu vorbesc într-un mod puțin mai sociologic. Sacrul nu a dispărut. A fost un moment când Rusia tradițională a fost abolită, și toată ortodoxia a fost ștearsă, a fost marginalizată; au fost represalii, a fost tot ce vrei, dar multe biserici au rămas. Și oamenii au crezut, dar au crezut într-un mod clandestin, cum au putut: și superficial, și nu știu cum. De fapt, nici măcar 70 de ani de comunism n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
constructiviștilor îl constituie demistificarea credinței că identitatea este în primul rând și inextricabil legată de statul națiune. În timp ce identitatea etno-națională este încă relevantă, a considera statul-națiune ca fiind componenta ireductibilă a identității, precum și privilegierea acestei forme particulare a atașamentului uman, marginalizează alte posibile fundamentări pentru identitatea colectivă.236 Aceste observații i-au determinat pe specialiști să repete un set de propoziții importante și adevărate, în mare parte neexaminate: identitățile sunt relaționale, construite, multiple, se suprapun, sunt în flux, nu corespund unor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
învelită într-o imagerie puternică, veche de secole.393 Liderii trebuie să reproducă în mod constant aceste imagini și metafore pentru că identitățile alternative pot oricând să-și facă loc. Liderii au control asupra discursului public prin intermediul instituțiilor statale și pot marginaliza construcții alternative ale identităților. Pentru că liderii sunt directori de scenă, nu simpli actori, analiștii nu trebuie să fie surprinși că reușesc adesea să impună reprezentări.394 Inevitabil, cercetătorii întâlnesc o gamă largă de posibile identități, discursurile multiple putând genera crize
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în sus, analizând impactul războiului la nivel micro, aprofundând obiectul de referință și extinzând sectoarele asupra cărora conceptul de securitate poate fi aplicat.459 Atât studiile de securitate feministe, cât și studiile de securitate critice, aduc în prim plan indivizii, marginalizați de către abordările stato centrice (sau colective) ale securității, spre exemplu victimele violurilor din timpul războaielor sau cele care au căzut în cursa traficanților de persoane. Slăbiciunea acestei abordări constă în faptul că se bazează pe o 'epistemologie a experienței', femeile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]