1,481 matches
-
să o publice în volumul Orient-Expres. Când nu polemizează în reviste sau online, L. alcătuiește scrisori deschise sau provoacă dialoguri. Un exemplu interesant este confesiunea intitulată Pretext autobiografic, ce exprimă protestul încărcat de resentimente al unui intelectual care se crede marginalizat. L. are și o bogată activitate de traducător din italiană și franceză. SCRIERI: Între Icar și Anteu, Cluj-Napoca, 1996; Orient-Expres, Cluj-Napoca, 1999; Grâul și neghina, Chișinău, 2002; Criticul literar Nicolae Manolescu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Paul Goma, Scrisori întredeschise. Singur împotriva
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
Ștefănescu, Viermele din măr, RL, 1999, 41; Ștefan Borbély, Un scandalagiu, APF, 1999, 11; Gheorghe Grigurcu, Canonul etic, VTRA, 1999, 12; Florin Mihăilescu, Adevăr și diversitate, ST, 2000, 2-3; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 124-125; C. Stănescu, Confesiunea unui marginalizat, ALA, 2002, 633. Mr.F.
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
S. ca antologator, care resuscită interesul pentru dramaturgi și piese uitate, efortul recuperator fiind prezent în primul rând în articolele exegetice. Astfel, în volumul Clio și Melpomena (1977), cea mai amplă secțiune, intitulată Piesa uitată, atrage atenția asupra unui repertoriu marginalizat sau de-a dreptul necunoscut, de la hasdeiana Răposatul postelnic la Vrăjitoarele lui Dimitrie Stelaru, trecând prin dramaturgia lui Iacob Negruzzi, I. L. Caragiale (Începem!), Al. Macedonski (Moartea lui Dante Alighieri), Barbu Delavrancea (A doua conștiință, piesă ibseniană, atipică în ansamblul operei
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
acesta este o persoană fără origine, sau cu o origine socială obscură sau umilă, nelegitimă pentru rolul asumat, pe care caută să și-o ascundă, sau să și-o identifice cu cea a maselor oprimate. El este un individ frustrat, marginalizat social, imatur din punct de vedere emoțional-afectiv (ceea ce Îl va face să fie dur, agresivă și complexat (ceea ce Îl va face să aibă atitudini de supracompensareă. Dictatorul va proiecta aceste aspecte psihologice asupra maselor, cu care se va identifica, preluând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum decepția se opune, În același sens, mândriei. Deprecierea este generată de neîncrederea În sine, de sentimentul propriei sale devalorizări și inutilități. Lipsită de curaj și de inițiativă, persoana se simte frustrată și marginalizată În raport cu semenii săi. Din aceste motive, ea va manifesta o atitudine și un gen de conduită particulare În raport cu ceilalți, manifestate prin modestie, timiditate sau umilință. Modestia este o atitudine de rezervă, o atitudine de precauție În relațiile cu ceilalți, raportată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin „a-fi-cu-și-pentru-celălalt”, ceea ce semnifică a accepta posesiunea celuilalt. Prin aceasta, fiecare acționează asupra libertății celuilalt. „A-fi-Împreună” Înseamnă fie a-l domina pe celălalt, fie a-i ceda. bă Prin indiferență, situație care face inseparabilă relația de „a-fi-cu-și-pentru-celălalt”. Mă simt izolat, marginalizat, alienat, condamnat la indiferență și singurătate. Apare angoasa, dezgustul de viață, disperarea. Aceasta Îmi va dezvolta o atitudine de protest. că A-fi-Împreună, a fi integrat Într-o comunitate, a aparține unui grup. În acest caz, relația mea nu mai este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asistență și Îngrijire. Măsurile aplicate trebuie să aibă un caracter de siguranță și supraveghere atentă. Se va evita contactul Între aceștia, aplicându-se În principal metode de educație specială, de resocializare, activități practice utile, măsuri de asistență moral-religioasă. gă Persoanele marginalizate sunt cele În situații dificile, cum ar fi șomerii, azilanții, emigranții etc. Pentru aceștia se impun măsuri speciale de adaptare-integrare socială, ocupații În raport cu nivelul intelectual, de pregătire, și aptitudini, asigurarea unui habitat. Se va urmări integrarea lor socioculturală, morală și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la formarea unui supraeu slab sau imoral, fapt care permite ca pulsiunile agresive primare ale Inconștientului să fie eliberate cu ușurință sub formă de conduite violente. Aceste persoane sunt complexate, dominate În special de complexul de inferioritate. Ele sunt persoane marginalizate social, cu probleme serioase de adaptare-integrare socială. Actele psihomorale negative ale unui individ, care aduc prejudicii altuia sau altora, au la bază natura personalității sale, a Eului său. Incapacitatea de a fi ca ceilalți, creează o ruptură Între agresori și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ostil-negativă. De regulă, cel care prejudiciază are un anumit profil psihologic, caracterizat prin următoarele trăsături: are un mare potențial agresiv, care se manifestă prin conduite de violență; este o persoană imatură emoțional, frustrată, având carențe educaționale și afective, complexată și marginalizată social, aflată În imposibilitatea de a se adapta, de a discerne Binele de Rău, cu o conștiință pervertită, incapabilă de a-i cenzura intențiile sau acțiunile, lipsită de simțul responsabilității. Acest tip de persoane nu pot rezolva raporturile lor cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și al realizării plenare a propriei sale vieții. Insuccesul este expresia neîmplinirii de sine, a stagnării sau chiar a regresului persoanei, care se simte frustrată, va duce o existență plină de complexe, de factură nevrotică, considerându-se În final nedreptățită, marginalizată, pe toate planurile vieții sale. Succesul este legat de plăcere, de bucurie ca Împlinire. Insuccesul este legat de neplăcere, de suferință și durere, de eșecul care Închide persoana și viața acesteia. În ambele situații trebuie să vedem atât aspectele de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acceptă ca un prozator să aibă un talent mai mare decât ei. Posteritatea nu a fost ușoară pentru P. După decembrie 1989 a intrat în vizorul procurorilor morali, al revizioniștilor de tot felul. A fost și este încă demonizat, contestat, marginalizat, socotit „o dejecție a lumii rurale”, cum zice un scriitor (Alexandru George) despre el, și trecut în categoria scriitorilor „nomenclaturiști”. Portret completamente fals, acuzații nedrepte. P. este un scriitor moral și, trăind și scriind într-o dictatură, a căutat să
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
aceste situații de o psihopatologie a mobilității geografice sau de o psihopatologie a transplantării. La baza acestor modificări stau conflictele de ordin etno-cultural (A. Kardiner, A. Schuetz). Conflictul se desfășoară între „imigrant” și „grupul receptor”. După R.E. Park, „emigrantul, om marginalizat, se vede plasat în fața necesității unei restructurări integrale a referințelor culturale de bază, condiție a adeziunii sale la arhetipul cultural (cultural pattern) al grupului receptor, necesitate care condiționează procesele de asimilare și de adaptare socială”. Toate acestea configurează condițiile unui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor grupe marginale în care sunt acceptați, cu care se identifică, unde găsesc protecție, se simt securizați și care oferă satisfacții facile și imediate. Modelele negative, prin absența valorilor morale, culturale și sociale, formează personalitatea într-o direcție antisocială. Persoanele marginalizate se simt refuzate de societate și, la rândul lor, refuză normele sociale. Nu se pot adapta, nu pot comunica/relaționa cu ceilalți, nu pot desfășura o activitate practică utilă etc. Acest conflict al „integrării psihosocio-morale” va fi urmat de conduite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunitate de indivizi, creând prin această practică o „cultură a fricii” în scopul intimidării și terorizării. Această atmosferă de reprimare dezvoltă o stare de tensiune psihosocială. Familiile persoanelor torturate sunt și ele, la rândul lor, culpabilizate, agresate, hărțuite și umilite, marginalizate social. Persoanele care prezintă risc crescut pentru reprimarea prin tortură sunt următoarele: opozanții politici, activiștii pentru drepturile omului, liderii sindicali, de partid și ai studenților, minoritățile etnice, refugiații, jurnaliștii, persoanele arestate și supuse interogatoriilor. În rândul victimelor torturii se disting
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a omului era asociată integrității corporale, armoniei estetice și morale și aptitudinilor acestuia. Frumusețea corporală, armonia formelor, erau în raport direct cu armonia sufletului, cu echilibrul psihic. Orice abatere de la ordinea naturală a formelor era considerată un viciu, iar individul, marginalizat. În Sparta, statul lacedemonian elimina printr-un proces de selecție de eugenie socială toți indivizii care prezentau tare fizice sau mintale; și aceasta era o imagine estetică a omului din care decurgea valoarea sa etică. În societatea noastră, imaginea socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
guvernamental) să aibă obligatoriu o componentă privind crearea unor locuri de muncă și activități generatoare de venit, incluzând dimensiunea „gen” și orice alte dimensiuni, în funcție de caracteristicile zonale (cum ar fi dimensiunea „etnică”), pentru promovarea incluziunii sociale a persoanelor/grupurilor defavorizate/marginalizate. În fine, orientarea acestor programe și proiecte comunitare trebuie să fie suportivă, însă de neinterferență, nesuprapunere și neinfluențare (nefundamentată) a deciziilor locale, ce ar putea duce la un efect contrar, și anume creșterea gradului de dependență a comunității locale, iar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dependență. Condiționalitatea acordului ajutorului social prin participarea la activități de interes public a produs o diminuare a solicitării celor care erau angajați în economia subterantă. Totodată, ea a consolidat suportul colectiv pentru sistemul de asistență socială și a activizat persoanele marginalizate, dezvoltându-le capacitatea de reinserție în sistemul economic și comunitar. Acordarea unor alocații speciale pentru familiile cu mulți copii și pentru familiile monoparentale a sporit focalizarea sistemului pe categoriile cu riscul cel mai ridicat; • în 2002, Comisia interministerială de asistență
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care L. Daudet, în Devant la douleur, îi numește Mandarinii sau „somități medicale” recunoscuți ca atare și intangibili. Valori incontestabile și creatori de școli medicale, deschizători de drumuri în știință, ei au totuși trăsături caracteriale de tip dominat-demonstrativ-megalomaniac. f) Specialiștii marginalizați, sunt cei care nu au contacte directe cu bolnavi (medicii igieniști, anatomo-patologii, medicii de laborator etc). În raport cu confrații lor din clinici sau de la Facultate, acești specialiști trăiesc un „complex de inferioritate”, un „sentiment de frustrare” atât material, cât și moral
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În aceste circumstanțe viața socială devine un vast spectacol o combinație de imagini în care sunt angajați toți membrii societății și de la care nimeni nu se poate sustrage, decât cu riscul de a se autoizola sau de a se considera marginalizat. Un rol esențial în acest proces de înlocuire a valorilor cu forme lipsite de conținut, revine modelelor publicitare, impuse propagandistic, ca soluții exemplare și pe care masele le vor urma și imita în mod automat, fără nici o critică. Aceste modele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1989); Shirley Steinberg (1990); Jean Anyon (1979); C. Cherryholmes (1980); William B. Stanley (1992) ș.a. Pedagogia multiculturalității a debutat ca pedagogie critică antirasistă în anii ’80. S-au interpretat și s-au dezbătut probleme precum: conceptul de rasă; statutul „rasei marginalizate”; relația dintre substructura economică și diferitele rase; problemele orientării curriculumului în funcție de cele ale rasismului și antirasismului; construirea unor curricula multiculturale; emanciparea culturală; problemele identității și ale represiunii; agresivitatea antiși interrasială; problemele instituționale rasiste și antirasiste; politicile antirasiale și curriculumul; miturile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
utilizându-se o simbolistică specifică, de teama delatorilor -, pentru individ deci, un prilej de acțiune, de afirmare, de (auto)confruntare, o formă de risc, un mijloc de socializare. Cei ce nu fac coadă (profitorii, privilegiații, „slăbănogii”, intelectualii) sunt disprețuiți și marginalizați. Simbol al crizei și dezechilibrului, coada poate fi și un factor de reglaj, imprimând compromisul sau demisia ca mijloace de echilibrare. Ca „specific noțional”, coada românească aduce și unele elemente particulare: gradul ridicat de dezordine, derapajul rapid în panică, disprețul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o sarcină doliul, însă cel care nu reușește să scape de comemorarea obsedantă a unui trecut dureros refuză trăirea prezentului. În acest caz, adevărul rămâne un fapt intranzitiv care nu duce dincolo de el însuși. Într-o a doua formă, durerea marginalizată, amintirea îmblânzită a faptului dureros din trecut devine un exemplu de viață de care individul, dar mai ales colectivitatea se pot servi. Operația este dublă și amintește, de asemenea, psihanaliza. Expunându-se această amintire analogiei și generalizării, se face din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Încercările de reînviere a trecutului devin un act de opoziție. Motiv pentru care transportatorii de memorie autentică pot fi identificați ca inamici. Modelele valorizate anterior sunt astfel înlocuite (Neculau, 1999). Acești opozanți, reali sau presupuși, au devenit în scurt timp marginalizați, apoi izolați și excluși din sistemul social. Persecuțiile care au avut loc și asupra membrilor familiei sau rudelor unui deținut politic erau, la prima vedere, o revanșă, o răzbunare la adresa acestora. Putem însă considera aceste acțiuni de marginalizare ca având
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
celor trăite (referitor la oportunitățile pierdute și la dificultățile avute). Astfel, în discursul acestora apare foarte des problema „Ce ar fi fost dacă...” (nu ar fost închiși, ar fi avut posibilitatea unei vieți normale, fără constrângeri); • se consideră izolați și marginalizați social, sentiment format pe parcursul anilor de închisoare și al persecuțiilor postdetenție. După cum am amintit în prima parte a lucrării, anumite reprezentări la adresa lor (create de propagandă) persistă și astăzi. Referitor la acest aspect, Fischer și Riedesser consideră că „procesul elaborării
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
practicienilor anumite stereotipuri în utilizare și prejudecăți cu privire la valoarea anumitor instrumente sau teste (în special cele pentru evaluarea nivelului intelectual) care erau cele mai cunoscute și mai des aplicate (acestea constituind categoria instrumentelor „de primă mână”1); erau ignorate sau marginalizate alte tipuri de instrumente ori probe de investigație (catalogate în mod abuziv ca fiind „de mâna a doua”) care solicită anumite calități sau un efort mai mare în aplicare și care de multe ori au o relevanță diagnostică majoră. Din
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]